3,911 matches
-
tratamente și pleacă în căutarea fiului cu minți rătăcite, cu speranța că iubirea regăsită și competențele dobândite vor reuși ceea ce pare imposibil. Justin nu opune nici o rezistență. Însoțit de rucsacul și de umbrela lui este în permanență ca într-o transă. Este instalat într-o rezervă a spitalului, alături de cabinetul profesorului și seria minuțioaselor analize și examene preoperatorii începe. Abia atunci profesorul află că starea Dorei se alterase, că fusese în comă profundă din care iscusința Alindorei reușise să o scoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
necroză profundă în zona nervului central cranian. Să fie o tumoare ? Cred că orice încercare poate fi fatală. O liniște de moarte domină pentru nesfârșite momente. Toți așteaptă o decizie din partea profesorului, care se găsește ca într-o stare de transă. Capul îi este gol de gânduri. Știe, știe mai bine ca toți, că orice încercare este fatală, că intruziunea în zona cu contur difuz înseamnă încetarea instantanee a funcțiilor vitale. Într-un târziu, singura indicație care se strecoară printre buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Dormeam cu Minodora cuibărită în brațele mele. Dormeam, dar de fapt eram în veșnică așteptare. Știam, presimțeam, că nu se poate ca el să nu revină. Un ciocănit ușor în geam m-a aruncat în picioare în mijlocul încăperii. Ca în transă am deschis ușa și trei umbre șovăielnice s-au strecurat în casă. Aparent nimic nu îi deosebea pe cei trei bărboși îmbrăcați în zdrențe. Numai inima mea l-a simțit, chiar înainte de a-l privi. Simion ! Cine în afară de mine ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și iar gratii. Îmi ia vioara, dar numai așa, ca să nu fie singur pe lume, și începe să cânte ca și cum și-ar spune ultima dorință: "Mamă, dacă mă iubești / Vino sus la Văcărești"... Ninetistele nu mai aveau lacrimi; căzuseră în transă. Își lipiseră ochii de tatuajele unchiului vitreg și era interesant de știut ce aveau să viseze în nopțile viitoare. Cărțoiul cel vestit al Ninetei avea să fie din nou la mare căutare. Nu trebuia să pierd ocazia. Dona, cea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
după un timp de mângâieri, pentru o apropiere (fizică, căci eram deja intimi, cât se poate de intimi) o învăluire dulce. Ne potriveam perfect și, într-un amestec de tandrețe și o distanță ce provenea din libertate, un fel de transă a plăcerii și o conștiință, luciditate ce ne însoțea tot timpul, cu o penetrare delicată (în acel moment el privindu-mă în ochi și insuflându-mi siguranță, ochii mei lăcrimând și oferind o interacțiune și mai intimă, mai exteriorizată, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de priviri se întorc pentru a contempla ceea ce niponilor nu le-ar trece prin minte nici măcar într-o mie de ani: încălcarea flagrantă a unui regulament (cu atât mai puțin de față cu omul legii). Acesta, cufundat într-o tipică transă budistă, este trezit de rumoarea gloatei. Își mută blând ochii de pe nisip pe întinsul promenadei, așteptându-se să descopere doar virginul spațiului. Ceea ce găsește însă îi depășește complet frontierele (și așa destul de strâmte) ale imaginației: un alb pletos mușcă hotărât
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
impulsuri ale momentului, ci de arcane legate de succesiunea anotimpurilor, învăluie artefactul nu pentru a-l ascunde, ci pentru a-i potența conturul, la fel cum trupul drapat de kimono devine mai irezistibil decât nudul vulgar. Mă surprind plonjat în transă de meditație, în perfectă comuniune cu obiectul contemplației și cu mediul care ne susține, fără autoritate, prezența fizică. Numai în Japonia, probabil, contemplarea unui cadou frumos ambalat este chiar mai importantă decât deschiderea lui (care nu se face niciodată în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
volumului. Parând elegant de la debut, trebuie să vă spun că sublimul vers de mai sus mi-a fost inspirat (insolit afflatus de grad secund) de un obscur poet englez din secolul al XVIII-lea, care se autodefinea ca "afundat în transă sacră". Paul Valéry afirma odată că Pythia îți dăruiește numai primul vers; citindu-l însă pe James Grainger, fiindcă astfel se numește vizionarul cu pricina, poetul francez și-ar revizui radical opinia: de cele mai multe ori, Pythia nu-ți dăruiește decât
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
lucru fără să aibă nici cârjele, nici căruciorul. Femeia tresări văzând miracolul, dar se abținu să-i atragă atenția, de teamă să nu-l vadă prăbușindu se, așa cum se întâmplă cu un somnambul care este trezit din starea lui de transă, atunci când încearcă să se cațere pe o scară. Pentru viață, îi aminti ea, asta este viața, Bart, o luptă, o șansă împotriva a nouăzeci și nouă de neșanse. Ți am spus și am s-o mai repet... Iar tu ești
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
reveni cu cele două căni roșii, purtând inscripția unei vechi și cunoscute mărci de ness și cumpărate de ea nu de mult, din care se înălțau alene aburi de cafea pregătită cu meșteșug, îl găsi pe Bart căzut parcă în transă, stând pe scaunul de la biroul său, în fața calculatorului. Îi lăsă cana dinainte pe tăblia mesei fără să-i adreseze nici un cuvânt și, căutând din ochi un loc potrivit, se așeză la rândul ei pe un scaun pe al cărui spătar
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mătase. Bart o cuprinse pe Arm într-o îmbrățișare plină de tandrețe și ardoare, iar dintre buze îi scăpă fără voie un geamăt prelung care venea de undeva din străfundurile cele mai ascunse ale ființei lui virile, murmurând ca în transă și într-un ușor crescendo o, Doamne..., o, Doamne..., o, Doamne! ... Da, Bart, rosti Arm, cu ochii strălucind și cu un glas care pornea direct din inima ei. Suspinând ușor, ea se lipi foarte strâns de trupul bărbatului, cu o
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de Pays de Cocagne pe care Brugel cel Bătrîn o imortaliza într-un tablou celebru, țară imaginară unde literalmente curg rîuri de lapte și miere, unde îndestularea atinge pragul sațietății, o viziune gargantuelică prezidînd defilarea bucatelor și coma digestivă. În transă, Salvatore zărește pe dealuri țăranii sicilieni, adulți și copii, cărînd mere gigantice sub braț, iar în mirajul său, se scaldă alături de alți emigranți într-un lac de lapte pe care plutește grațios un morcov gigant. Viziunea țărănească utilizează propriul alfabet
Brava lume nouă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7920_a_9245]
-
la Teatrul Maghiar din Cluj, în stagiunea trecută, un spectacol tușant. Un spectacol care numai acolo se putea face așa, în zona performanței. Societatea de vînătoare după Thomas Bernhard este, cred, una dintre cele mai tulburătoare confesiuni teatrale. Este o transă poetică, vizuală și emoțională în care toate limbajele folosite își trec protagoniștii-actori prin emoție, neliniște și armonie. I-am privit, a cîta oară?, pe actorii aceștia care nu au uitat smerenia, și teama, și îndoiala din meseria lor. Și modestia
Vise și visuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7938_a_9263]
-
la "Viața Românească" și la ESPLA (1953-1958) există o adevărată prăpastie. Experiențele plus modurile de a le trăi și consuma sunt parcă desprinse din biografii diferite. La fel, între realist-socialistul Petru Dumitriu și exilatul căzut, în Occident, într-o prelungită transă religioasă numai numele mai reprezintă elementul de legătură. O ultimă schimbare la față petrecându-se în anii din urmă ai scriitorului, când el și-a redobândit interesul pentru propria operă și a încercat reinserția în lumea culturală pe care o
O vară de neuitat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7952_a_9277]
-
o încleștare. Un critic confuz reproșa volumului că nu are claritate clasică (!). Totală inadecvare, dat fiind că Andrei Codrescu e un post-beatnik hârșit în luptele de gherilă cu Sistemul, în timp ce Ruxandra Cesereanu rămâne o suprarealistă obținându-și lucid pasele și transele imaginative. Dintre cei doi, poeta de la Cluj riscă mai mult. Pe lângă discursul poetic bine închegat și cu numeroase fragmente memorabile al amerikanului, capriciile fantasmale ale pianistei ar putea să pară extravagant-minore. În Nașterea dorințelor lichide, volum de așa-zisă proză
Submarinul poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7805_a_9130]
-
o fi găsit altcineva // căzut din degetul care slăbea / Sânt singur chiar pe viața mea / cum stă în sită apa grea // Nici gustul ei nu sătura / nici corpul ei mai ru-me-nea / lumina mea pierduta mea" (Frageda miresmelor). Reculegîndu-se din mica transă erotică, poetul forează în verb obținînd desene de virtuozitate valahă, seducătoare prin duritatea lor catifelată, provocatoare: "Primăvara asta carnea / dumitale anunță că vine caisa / Ca și cum domnișoară ai fi / ca și coaptă propriuzisa // Ca și cum s-ar fi aprins cămașa / pe-un
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
mai adînci, cînd de fapt totul se petrece conform unei scheme raționale. Totul e logic în felul în care Madeea Axinciuc descrie mecanismul profeției. La rîndul lor, profeții sunt niște ființe eminamente logice, iar nu niște lunateci zbătîndu-se pradă unor transe clarvăzătoare. Asta nu înseamnă că misterul lumii nu ar exista și că providența ar fi o predestinare democratică la care poate avea dreptul oricine. Misterul există, dar el trebuie deosebit de secret. Secretul e ceva vizibil pe care cineva îl ascunde
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
acvatice, printre alge și sfărîmături de corăbii, un înot mereu în adîncuri, de parcă trupul ar cădea la nesfîrșit. Pe cînd convulsiile mamei le califică drept un dans grotesc prin lipsa de ritmicitate, despre Cătălin e convinsă că ascultă ca în transă de voci oculte, care dirijează impecabil cadența deplasărilor. Din vibrațiile egale se înfiripă o mu-zică pe care nici un om n-o va auzi, ea va stupefia doar vegetalul acvatic, cea mai nobilă stirpe a vegetalului. Dacă nu l-ar fi
O metaforă-cheie by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/7522_a_8847]
-
Se scula în toiul nopții și trimetea o scrisoare foarte urgentă, ca să mă întrebe dacă virgula de după un Ťcăť nu ar fi fost mai bine să fie trecută înainte. L-am descoperit noaptea împrejurul casei, sfios, neliniștit, timorat sau în transă de speranțe dacă se găsește sau nu un miez în proza lui, dacă nu cumva e vorba de o eroare, îndemnându-mă când să o public și când să o distrug, când să o însoțesc de o notă elogioasă, când
Înainte-mergătorul fără voie by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7550_a_8875]
-
pitoresc, o vivisecție fără anestezie. În primele scene ale filmului chipurile mafioților care se bronzează artificial apar înconjurate de aura albăstrie a lămpilor, care le flatează trăsăturile și ticurile reprezentative. Măcelul care se declanșează într-o clipă are ceva de transă, trupurile zac apoi părăsite în aceeași lumină, într-o altă scenă contabilul Don Ciro pășește terifiat ca un șoricel famelic printre cadavrele unor ucigași fără milă reduse la umilința unor saci de cartofi. Camorra/Gomorra este o imagine a infernului
Viața ca o pradă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7302_a_8627]
-
așa cum a apărut. O apariție contravalului de pe scenă, cum spuneam mai devreme, un personaj care nu-și poate îndoi coloana pe bune, care a rămas prizonier în timpul și manierele lui, în partiturile lui, în eleganța gesturilor, a trecerilor ca în transă prin casa Zoikăi, un om care s-a pierdut și se mai găsește, uneori, după cîte o priză de cocaină sau un vals de Chopin plimbat pe clapele vechi ale pianului este contele Obolianinov, admiral interpretat de Gelu Nițu. În
Zoia Denisovna Pelț by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7347_a_8672]
-
scriitorul crede în harul ființei sale întru autopropulsare, vindecându-se pe sine, pentru a ajunge unul din preoții și tămăduitorii Altaiului muntean și ai Stepei nemărginite, fascinat el însuși și fascinându-i pe alții prin comunicarea cu lumea spiritelor, cunoscând transa, extazul, călătoria inițiatică; acele stări psihice, sufletești cu totul speciale, deosebite atât de starea de veghe, cât și de cea de somn, caracterizate prin atenuarea sau chiar dispariția atitudinilor discrimatorii, "critice la adresa unor sugestii sau autosugestii", precum zice definiția doctă
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
o valiză, ca dintr-o cutie ce-și revarsă magia poveștii pe scenă. Cînd Danaos desface capacul, păcatul, vraja, iubirea și moartea pășesc pe scenă odată cu el. Repetițiile, sau felul în care le-am perceput eu, sînt întotdeauna ca o transă. Purcărete este bîntuit de ce aude el în text, de muzicalitatea care îi vibrează în auz și în simțuri, de un dramatism pe care anumite accente îl dau unor anumite cuvinte, de sonorități, de ritmuri, de o atmosferă cu care el
La început a fost cuvântul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7252_a_8577]
-
ansamblul operei finale a fost gîndit ca o structură armonică. După sute de poezii romantice, satirice, descriptive, concluzia la care poetul Macedonski pare a fi ajuns este aceea a supremației muzicii, ferită de anecdotic. Poetul își rostește acum versurile în transă, deoarece magia eufonică acționează asupra lui ca un drog. Epigraful final al volumului încearcă să surprindă, cu ajutorul unei metafore, starea de beatitudine ultimă, aproape inexplicabilă: "De-aș fi ori încă nu pe ducă, Mă simt la fel cu orișicine: Clipire
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
gării din Iași în căutarea lui Brumaru și a unei lumi halucinante care își odihnește, uneori, neliniștile pe canapeaua din biblioteca mea; Radu Beligan și voluptățile inteligenței. Angela Gheorghiu și aria fabuloasă a Toscăi, Vissi d'arte, cîntată ca în transă nu doar de o soprană atît de mare, ci de un artist profund, care știe să riște, să se "vîndă" și să se dăruiască atît de generos. Ca în seara despre care povestesc. Un alt vis din care trecutul s-
Nostalgia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7161_a_8486]