2,431 matches
-
transcendența asumată călăuzitor în istoria reală, trăită și modelată în spiritul mesajului divin. Istoria, s-a spus, se salvează de nimicnicie prin lucrarea îndrumătoare a transcendenței, iar aceasta se viabilizează, se deschide omului prin istorie. Ceea ce înseamnă că raportarea la transcendență este una de asumare, cu inconfortul politic al protestului ce îl incumbă față de statu-quo-ul înlănțuitor, oricare ar fi el. Pentru lumea a treia, îndeosebi pentru ea, aceasta este calea autentică a receptării mesajului christic. În ultimă analiză, conceptul transcendenței propus
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
la transcendență este una de asumare, cu inconfortul politic al protestului ce îl incumbă față de statu-quo-ul înlănțuitor, oricare ar fi el. Pentru lumea a treia, îndeosebi pentru ea, aceasta este calea autentică a receptării mesajului christic. În ultimă analiză, conceptul transcendenței propus de teologiile eliberării induce acel suflu universalist propriu ecumenismului veritabil. Deschis la diversitatea și bogăția ireductibilă a civilizațiilor și culturilor lumii, el îngemănează constantele universale ale spiritului omenesc luminat de valorile eterne. Din această perspectivă umanist-reformatoare, angajând în aceeași
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
plictisesc nicicând de vrajă, De transparența strălucirii din lumini, Prin transparența cerului și-a mării Să înțeleg finitul ca o limită ce nu există, Să întrevăd prin transparența așteptării Speranța, într-o lume foarte tristă, Eter să fie neputința- n transcendență, Imaterială limitarea omenească, Ca prin a sufletului transparență Să-l las pe Dumnezeu să îmi vorbească, Să-i înteleg aureola ca pe o soluție De o blândețe purificatoare, În lumea-ne solubilă și în diluție ... Citește mai mult UNIVERSUL MEU
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
mă plictisesc nicicând de vrajă, De transparența strălucirii din lumini,Prin transparența cerului și-a măriiSă înțeleg finitul ca o limită ce nu există,Să întrevăd prin transparența așteptării Speranța, într-o lume foarte tristă,Eter să fie neputința- n transcendență,Imaterială limitarea omenească,Ca prin a sufletului transparențăSă-l las pe Dumnezeu să îmi vorbească,Să-i înteleg aureola ca pe o soluțieDe o blândețe purificatoare,În lumea-ne solubilă și în diluție... XXI. UN IDEAL, de Silvana Andrada , publicat
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
adevărului.Realitatea trăită este deci a ceea a pluralități adevărului și fiecare își identifică adevărul propriu cu adevărul absolut. Astfel,adevărul apare în lume prin multiplicarea experiențelor umane.De aici apare și eroarea adevărului care își are sursa într-o transcendență trăită de către om ca un eveniment al vieții sale.Insă,există pericolul de a cădea în extrema cealaltă, a adevărului ca produs al activității rațiunii.El ar fi același pentru toți oamenii,dar acest adevăr nu ar fi adevărul nimănui
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
către cer și binefacerile lui (Ion Popescu Brădiceni)însă nu prin cerul care te respinge dacă ai săvârșit o crimă. Autorul ”Nostalgiei paradisului”spunea că“stavila morții neânduplecate, prin contrast,nemurirea.Orice mare creație de culturi e însuflețită de avântul transcendenței limitelor terestre”, dar nu prin lumea vieții unui om de către alt om,indiferent cât de nobilă este ideea în numele căreia se înfăptuiește crima...Iar, pe deasupra intervine și perspectiva istorică.Dacă într-un timp dat, comunitatea omenească acceptă acea crimă ca pe
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
Profesor Mihail Diaconescu în monumentala lucrare, intitulată „Prelegeri de estetica Ortodoxiei”. Noutatea, originalitatea profundă și forța de impact a acestor Prelegeri demonstrează cu prisosință faptul că gândirea speculativă este singura aptă să ne introducă în străvechea și fundamentala problemă a transcendenței, dar și în variatele ipostaze ale frumosului, așa cum sunt ele gândite și percepute în zilele noastre. Premiul pentru filosofie acordat de Academia Română Domnului Profesor Mihail Diaconescu încununează o creație teoretică fundamentală, una dintre cele mai importante realizate în istoria esteticii
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
Profesor Mihail Diaconescu în monumentala lucrare, intitulată „Prelegeri de estetica Ortodoxiei”. Noutatea, originalitatea profundă și forța de impact a acestor Prelegeri demonstrează cu prisosință faptul că gândirea speculativă este singura aptă să ne introducă în străvechea și fundamentala problemă a transcendenței, dar și în variatele ipostaze ale frumosului, așa cum sunt ele gândite și percepute în zilele noastre. Premiul pentru filosofie acordat de Academia Română Domnului Profesor Mihail Diaconescu încununează o creație teoretică fundamentală, una dintre cele mai importante realizate în istoria esteticii
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
profesor la Universitatea din Heidelberg și din 1948 la cea din Basel), aveam șansa să scot în evidență nu doar deosebirile asemănătorului concept Dasein (la Heidegger este aproape sinonim cu om, la Jaspers - subiectul vital) și asemănarea abordărilor filosofice fundamentale (transcendență, timp, existență, iluminare, adevăr, libertate etc.) tratate în mod distinct, inclusiv punctele de contact cu filosofia nonsistemică a lui Berdiaev (Dumnezeu, spirit, libertate, apofatism etc.), ci și faptul că prin ei amândoi se încheie un mod de filosofare, după cum suntem
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
ne înștiințează aceeași Hersch - „Jaspers își conduce reflecția până la limitele ei, mai întâi pentru a explora situația în lume a subiectului gânditor, apoi pentru a înțelege care este prezența sa printre ceilalți oameni și, în sfârșit, posibila sa libertate în fața transcendenței”. Întâlnim în această frază mai multe concepte: condiție umană, lume, subiect gânditor, libertate și transcendență, care împreună cu existența, adevărul, ființa, timpul, limbajul și comunicarea ne dau însăși coloana vertebrală a gândirii jasperiene. Mai repede sau mai târziu, prin nefericita condiție
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
explora situația în lume a subiectului gânditor, apoi pentru a înțelege care este prezența sa printre ceilalți oameni și, în sfârșit, posibila sa libertate în fața transcendenței”. Întâlnim în această frază mai multe concepte: condiție umană, lume, subiect gânditor, libertate și transcendență, care împreună cu existența, adevărul, ființa, timpul, limbajul și comunicarea ne dau însăși coloana vertebrală a gândirii jasperiene. Mai repede sau mai târziu, prin nefericita condiție sau zbatere umană înțelegem următoarele: Omul cată negăsind în al vieții cerc gonind! Cam asta
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
celeilalte existențe constituie deodată un obstacol permanent și o condiție indispensabilă. Acest proces este numit de Jaspers luptă din iubire. De ce din iubire? Pentru că existența nu urmărește victoria, ci adevărul pentru sine și pentru celălalt. La originea existenței se află transcendența (Dumnezeu), la care noi, ca existență, ne raportăm prin limbajul lucrurilor. Vasăzică, deși transcendența nu poate fi arătată sau demonstrată, întrucât nimic nu poate fi spus despre ea în limbaj direct, totuși, existența găsește în realitatea empirică, mai precis în
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
numit de Jaspers luptă din iubire. De ce din iubire? Pentru că existența nu urmărește victoria, ci adevărul pentru sine și pentru celălalt. La originea existenței se află transcendența (Dumnezeu), la care noi, ca existență, ne raportăm prin limbajul lucrurilor. Vasăzică, deși transcendența nu poate fi arătată sau demonstrată, întrucât nimic nu poate fi spus despre ea în limbaj direct, totuși, existența găsește în realitatea empirică, mai precis în situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
limbajul lucrurilor. Vasăzică, deși transcendența nu poate fi arătată sau demonstrată, întrucât nimic nu poate fi spus despre ea în limbaj direct, totuși, existența găsește în realitatea empirică, mai precis în situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
nu poate fi spus despre ea în limbaj direct, totuși, existența găsește în realitatea empirică, mai precis în situațiile ei limită, acele semne care-i vorbesc despre transcendență și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
și pe care cugetătorul nostru le numește „cifruri” sau „scriere cifrată” a transcendenței. Cu cifrurile lucrurile stau cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor este inevitabil și indispensabil în același timp. Luptând împotriva idolatriei
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
cam așa: 1) Nimic nu este cifru, totul poate să fie cifru; 2) Cifrurile posibile sunt fără de număr; 3) Cifrurile nu „vorbesc” despre transcendență decât pentru existență, mai bine spus pentru libertate, iar ea nu doar că elaborează cifruri ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor este inevitabil și indispensabil în același timp. Luptând împotriva idolatriei și superstiției, Jaspers ne atrage atenția că nici cifrul, nici chiar interpretarea acestuia nu reprezintă transcendența: „Pentru ca
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
ale transcendenței, dar chiar le descifrează; 4) Pentru absolutul „lecturii” existențiale, caracterul ambiguu al cifrurilor este inevitabil și indispensabil în același timp. Luptând împotriva idolatriei și superstiției, Jaspers ne atrage atenția că nici cifrul, nici chiar interpretarea acestuia nu reprezintă transcendența: „Pentru ca omul să pună mâna pe divinitate și pentru a fi el însuși cel care trebuie să fie, este necesar ca el să păstreze puritatea transcendendeței, ascunsă, depărtată sau străină”. Notă: În textul Cuprinzătorul, Jaspers spune în legătură cu acest concept: „Cuprinzătorul
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
ceea ce ne apare se ivește înăuntrul lui”. Pentru ca două pagini mai departe să ni-l prezinte ca pe un Ianus al subtilității cugetării existențialiste: „Este suficient dacă voi menționa că atunci când cuprinzătorul este conceput ca ființa însăși, el este numit transcendență (Dumnezeu) și lume; atunci când este gândit ca ceea ce suntem noi înșine, el ia numele de ființare factică, conștiință în genere, spirit și existență”. Părerea lui Jaspers este că tocmai eșecul în lume constituie cifrul decisiv al transcendenței și că în
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
el este numit transcendență (Dumnezeu) și lume; atunci când este gândit ca ceea ce suntem noi înșine, el ia numele de ființare factică, conștiință în genere, spirit și existență”. Părerea lui Jaspers este că tocmai eșecul în lume constituie cifrul decisiv al transcendenței și că în omul empiric există acest senzațional cifru: condiția lui este simultan natură și libertate! Cu precizarea că libertatea nu este posibilă decât prin natură. Deoarece transcendența nu se află numai în libertate, ci - prin intermediul acesteia - apare și în
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
lui Jaspers este că tocmai eșecul în lume constituie cifrul decisiv al transcendenței și că în omul empiric există acest senzațional cifru: condiția lui este simultan natură și libertate! Cu precizarea că libertatea nu este posibilă decât prin natură. Deoarece transcendența nu se află numai în libertate, ci - prin intermediul acesteia - apare și în natură, iată că ajungem la antinomia libertății: unindu-se cu natura, ea se distruge ca libertate; contrazicând natura, ea eșuează ca Dasein empiric. Dasein-ul sau subiectul vital vrea
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
a creat. Este o căutare pe mai multe direcții. De la poezie la muzică, la pictură, la literatură, la teatru. Muzica poate fi domeniul cel mai captivant. Dispune de elementul concret, de sunet, de vibrația fizică și - în același timp - are transcendență. D. A.: - Este firesc să ne întrebăm care ar fi locul muzicii în lumea de azi, în Europa. Suntem europeni prin formație, prin natura spirituală căreia îi aparținem. Mă refer la lumea ultimilor cincizeci de ani. Ce poate să aducă muzica
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
cu cântăreața, care continuă să depene, pe scenă, ritmuri și armonii de jazz, pe un ton melancolic, patetic, dezolant. Impresionantă prezența, ca și timbrul vocii Anatei Spiegel - dramatic, cu modulații de o surprinzătoare complexitate, cu adâncimi și elanuri ce vizează transcendența. În opinia mea, amprenta celei de-a treia zi a Noului Festival s-a circumscris unui simbolism triplu: ludicul, incantatoriul, călătoria în timp, începând cu Întâlniri în spațiu II și terminând cu spectacolul multimedia Wormsongs și concertul-joc de șah. Fantezia
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
în modernism, creînd, e drept, un elegant scepticism, ce nu admite, sub unele condeie, decît un dans static al superficiilor. Ilustrativ, Jean Baudrillard nota: "Astăzi nu mai există scenă sau oglindă, numai un ecran și o rețea. Nu mai există transcendență sau profunzime, numai suprafața imanentă a derulării operațiunilor, suprafața netedă și operațională a comunicării".
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
nimicul se oglindește pe sine, are nevoie de un martor. Iar acesta se conservă în acea parte a imaginației ce știe că în orice proces liric, oricum, relația se păstrează". În paginile d-sale critice, Aurel Pantea propune ideea unei "transcendențe pline", replică la conceptul lui Hugo Friedrich, al "transcendenței goale". Ea ne apare acum coroborată de acest gest "imperial" al ființei creatorului ce renunță la reperele extrinseci, devenind propria-i transcendență, adică o formă de libertate. Această autotranscendență a omului
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]