433 matches
-
se poate spune cu certitudine că ea avansează în direcția minus, intrând într-o altă dimensiune. Afirmând antinomia, judecățile de minus-cunoaștere postulează o sinteză dincolo de înțelegere și concretizare, prin care are loc transfigurarea antinomiei. Prin aceasta, minus-cunoașterea presupune suspendarea sau transcenderea logicii obișnuite. Intelectul enstatic sare din sine, devenind ecstatic, numai pentru a formula anume rezultate și numai împins la acest salt de propriile legi logice și de natura criptică a materialului pozitiv asupra căruia se aplică. Intelectul ecstatic nu poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ceea ce vreau să scot în evidență este că această formă de raportare la mister ia forma unei antinomii, pe care Lucian Blaga o consideră o ilustrare a ideii antinomiei transfigurate. Având ideea de mister, cunoașterea luciferică reușește un fel de transcendere a censurii. Ideea de mister "e singura care sparge sau mai bine zis "trece" frontul censurii transcendente"179. Nu este, însă, vorba de o trecere în sens pozitiv, ci numai negativ. Ideea de mister este una negativă. Blaga revine la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care discută despre spirit și realizare. "Prin censura transcendentă, Marele Anonim îngăduie spiritului să se realizeze în viață în două chipuri: sau impropriu, ca act de cvasi-cunoaștere (prin acte de disimulare a transcendenței), sau incomplet printr-un autentic act de transcendere, dar numai prin ideea-negativ a misterului existențial (prin cunoaștere-negativ)"180. Dacă în cvasi-cunoaștere avem doar o cvasi-realizare a spiritului, în cunoașterea-negativ avem o autentică realizare, o efulgurație a spiritului, o reală transcendere. Blaga detectează, însă, în economia acestui act de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
transcendenței), sau incomplet printr-un autentic act de transcendere, dar numai prin ideea-negativ a misterului existențial (prin cunoaștere-negativ)"180. Dacă în cvasi-cunoaștere avem doar o cvasi-realizare a spiritului, în cunoașterea-negativ avem o autentică realizare, o efulgurație a spiritului, o reală transcendere. Blaga detectează, însă, în economia acestui act de transcendere o antinomie, o contradicție. Pe de o parte, actul de transcendere al spiritului, ca orice act al conștiinței, ar trebui să fie inseriat temporal și spațial, adică să fie un "fenomen
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dar numai prin ideea-negativ a misterului existențial (prin cunoaștere-negativ)"180. Dacă în cvasi-cunoaștere avem doar o cvasi-realizare a spiritului, în cunoașterea-negativ avem o autentică realizare, o efulgurație a spiritului, o reală transcendere. Blaga detectează, însă, în economia acestui act de transcendere o antinomie, o contradicție. Pe de o parte, actul de transcendere al spiritului, ca orice act al conștiinței, ar trebui să fie inseriat temporal și spațial, adică să fie un "fenomen". Pe de altă parte, ca act de transcendere, el
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în cvasi-cunoaștere avem doar o cvasi-realizare a spiritului, în cunoașterea-negativ avem o autentică realizare, o efulgurație a spiritului, o reală transcendere. Blaga detectează, însă, în economia acestui act de transcendere o antinomie, o contradicție. Pe de o parte, actul de transcendere al spiritului, ca orice act al conștiinței, ar trebui să fie inseriat temporal și spațial, adică să fie un "fenomen". Pe de altă parte, ca act de transcendere, el este un "ne-fenomen"181. Se ajunge, în felul acesta, la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de transcendere o antinomie, o contradicție. Pe de o parte, actul de transcendere al spiritului, ca orice act al conștiinței, ar trebui să fie inseriat temporal și spațial, adică să fie un "fenomen". Pe de altă parte, ca act de transcendere, el este un "ne-fenomen"181. Se ajunge, în felul acesta, la o caracterizare antinomică a cunoașterii luciferice: "Cunoașterea de transcendere se realizează ca act, dar ca "ne-fenomen"..."182. Blaga vede aici expresia unei antinomii transfigurate. Prin afirmarea acestei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
trebui să fie inseriat temporal și spațial, adică să fie un "fenomen". Pe de altă parte, ca act de transcendere, el este un "ne-fenomen"181. Se ajunge, în felul acesta, la o caracterizare antinomică a cunoașterii luciferice: "Cunoașterea de transcendere se realizează ca act, dar ca "ne-fenomen"..."182. Blaga vede aici expresia unei antinomii transfigurate. Prin afirmarea acestei propoziții, conceptele logic solidare "act" și "fenomen" sunt desfăcute din raportul lor, astfel încât să vizeze ceva ce depășește posibilitățile logice de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vede aici expresia unei antinomii transfigurate. Prin afirmarea acestei propoziții, conceptele logic solidare "act" și "fenomen" sunt desfăcute din raportul lor, astfel încât să vizeze ceva ce depășește posibilitățile logice de înțelegere. În felul acesta, modul cum se realizează cunoașterea de transcendere (cunoașterea luciferică) poate fi doar obiectul unei ecstazii a intelectului, a minus-cunoașterii. El devine inteligibil doar în modalitatea ecstatică, sub formă de mister potențat 183. 1.4. Ordinea metafizică a existenței umane și dimensiunea sa antinomică Filosofia lui Lucian Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Cum spune Blaga, misterul "se ascunde revelându-se"204. Revelația permisă cunoașterii luciferice este, paradoxal, o formă de camuflare. Cenzura transcendentă permite această spargere negativă a frontului censorial pentru că ea nu atinge miezul misterului existențial. Deși este un act de transcendere, ideea de mister nu este o transcendere pozitivă. Cunoașterea luciferică are posibilitatea de a se integra în mister, dar nu are decât latitudinea de a-l varia: poate să-l atenueze, să-l permanentizeze sau să-l potențeze. Astfel, încercările
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
-se"204. Revelația permisă cunoașterii luciferice este, paradoxal, o formă de camuflare. Cenzura transcendentă permite această spargere negativă a frontului censorial pentru că ea nu atinge miezul misterului existențial. Deși este un act de transcendere, ideea de mister nu este o transcendere pozitivă. Cunoașterea luciferică are posibilitatea de a se integra în mister, dar nu are decât latitudinea de a-l varia: poate să-l atenueze, să-l permanentizeze sau să-l potențeze. Astfel, încercările cunoașterii luciferice de revelare pozitivă a misterului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
atenueze, să-l permanentizeze sau să-l potențeze. Astfel, încercările cunoașterii luciferice de revelare pozitivă a misterului iau o înfățișare dramatică, din care misterul iese iarăși apărat. Chiar am putea spune că tensiunea paradoxului sporește aici: cunoașterii i se permite transcenderea, dar numai negativ; este invitată dincolo de frontul censurii și totodată este ținută la respect; i se dau aripi, dar unele cu care nu poate să zboare. După cum am văzut, acest fapt este interpretat de către Blaga drept expresia unui mister potențat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
organ de convertire apologică a misterelor existențiale"205. Dacă lucrurile stau astfel, atunci ordinea metafizică a cunoașterii se construiește pe o mare antinomie, una structurală, de fond: pe de o parte cunoașterea individuată este programată să vizeze revelarea misterului existențial, transcenderea limitelor și adevărul, pe de altă parte, în exact același program, ea slujește un scop invers, de apărare a misterului, de limitare, de cenzură definitivă. Altfel spus, prin chiar actele sale revelatorii, cunoașterea se îndepărtează de adevăr, îl apără, îi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
apără, îi face apologia. Iată această antinomie structurală descrisă de Lucian Blaga în final: "Marele Anonim a implantat generos cunoașterii individuate postulatul, imperativul necondiționat al "adevărului" integral. Cunoașterea individuată tânjește după adevăr, pradă unui elan adânc înrădăcinat în chiar "actul transcenderii", cu a cărui posibilitate e înzestrată. Totuși Marele Anonim n-a îngăduit realizarea acestui elan spre adevăr, decât în ideea negativă a misterului. Orice altă cunoaștere e disimulare, prin censură, a transcendenței. Marele Anonim a pus în noi îndemnul irevocabil
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este ținta mistică. Formula antinomică nu este pentru mistic un mod de a gândi, ci un mod de a apăra un mister "a cărui certitudine vine din evidența sau credința în faptul revelației", revelație care nu este un imbold de transcendere pentru minte, ci un act de "destăinuire a misterului transcendent", fără de care nu este cu putință nici o transcendere, nici o ecstazie 339. Datorită luciferismului ascuns în minus-cunoașterea blagiană, censura transcendentă rămâne veșnic închisă. În cazul misticii, ea se deschide uneori, ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a apăra un mister "a cărui certitudine vine din evidența sau credința în faptul revelației", revelație care nu este un imbold de transcendere pentru minte, ci un act de "destăinuire a misterului transcendent", fără de care nu este cu putință nici o transcendere, nici o ecstazie 339. Datorită luciferismului ascuns în minus-cunoașterea blagiană, censura transcendentă rămâne veșnic închisă. În cazul misticii, ea se deschide uneori, ca un act de grație divină. Pentru mistic, misterul este spațiul absolutului divin, o noțiune religioasă. Lucian Blaga generalizează
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
misterului acesteia. În timp ce Joja asumă doar contradicția la nivelul predicatului unei propoziții, Blaga merge până la contradicția dintre două propoziții, până la contradicția formală. Tocmai de aceea, logica dialectică coabitează cu logica clasică, pe când metoda dogmatică a lui Blaga se constituie prin transcenderea acesteia, dincolo de ea. 4.4. Ortoexistența și resemnificarea paradoxurilor cunoașterii Animat de impulsul construirii unui nou model ontologic, "care să răspundă marilor semne de întrebare ale științei secolului nostru", Mihai Drăgănescu 599 elaborează o teorie a existenței în centrul căreia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Dar ea "nu se mărginește, asemenea pozitivismului, a oferi un surogat de metafizică printr-o simplă coordonare și ierarhizare a rezultatelor cele mai generale obținute de științe, ci depășește aceste rezultate cu condiția de a respecta două prescripții de metodă: transcenderea experienței se face după indicările ei și cu prudența caracteristică generalizării inductive sau trecerii de la părți la tot, de la exemple la specie; depășirea nu pretinde însă a constitui o doctrină științifică vrednică de a sta pe același plan cu științele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o spărtură paradoxală în complexul existențelor fenomenale prin care se permite accesul la ceva dinafară. Blaga susține că, în fapt, acest lucru este permis de către Marele Anonim doar sub forma "cunoașterii-negativ", a cunoașterii luciferice, singura care realizează cu adevărat actul transcenderii și, astfel, singura care își merită cu adevărat numele de cunoaștere (Ibidem, pp. 505-523). 182 Ibidem, p. 538. 183 Ibidem, pp. 358-359. 184 În acest sens, Eugenio Coșeriu afirmă: "În fond, la Blaga e vorba de poziția omului în univers
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
confortabil. Acesta este un loc privilegiat din care decurg toate posibilitățile, aici e rădăcina, temeiul esenței noastre. Veți spune că asta e metafizică și atît, dar vă spun că știința nu poate avansa fără o "angajare în Nimic", fără de care transcenderea nu se poate înfăptui. Acesta este temeiul ultim al științei, dar și cel care o face cu putință. Astfel, omul adamic se metamorfozează răsucindu-se-n sus, se întoarce la Sursă, trecînd printr-un sejur prealabil în Nimic, care este
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pozitivă sau negativă. A vorbi în chip apofatic despre Dumnezeu însemnează a transcende toate atributele lui Dumnezeu, indiferent dacă sunt pozitive sau negative. Numele potrivit pentru Apofatismul Bisericii de Răsărit nu este theologia negativa (teologia negației), ci theologia superlativa (teologia transcenderii). Sfântul Dionisie susține: „Lui nu i se poate nici atribui, nici nega ceva; mai mult, atribuindu-i sau negându-i ceva, noi nici nu afirmăm, nici nu negăm; pentru că, substratul perfect Și unic al tuturor este mai presus de fiecare
Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
urcuș liturgic spre Dumnezeu, care se Înfăptuiește de fiecare Împreună cu obștea celorlalți credincioși. Acest urcuș este susținut de Iisus Hristos Cel Înviat și unit cu credincioșii prin Sfânta Împărtășanie.” Astfel, Sfânta Liturghie poate fi socotită și ca un mijloc de transcendere a oamenilor de la viața Închisă În egoism și În lume la viața de comuniune, ca Împărăție a Lui. Iar comuniunea realizată Între credincioși În ambianța Sfintei Treimi este una cu Împărăția Sfintei Treimi. În atmosfera spirituală a Sfintei Liturghii se
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
scapă; scăpare; de sete; sfîrșitul vieții; singur; situație; soartă; speranță; stare; a te stinge; a se stinge; stîncă; stop; strașnic; a sucomba; a suferi; fără suflet; sufletește; supărare; supărat; supraviețui; și eu; șters; teleportație; termina; terminare; terminat; timp; tînăr; tot; transcendere; transcendență; transforma; trăiește; treaptă; trecător; trece; a trece; a se trece; trecerea într-o nouă etapă; a trece dincolo; a trece în altă lume; tristețe, durere; țărînă; uita; uitare; a uita; uitat; ultimul drum; umbră; urît; ușor; ușurare; văzduh; vecin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fundament, printre care și această lipsă a dimensiunii intelectualizante. Totuși, în principiu, apofaticul își are întemeierea într-o experiență intelectuală a eșecului gândirii în fața a ceea ce este dincolo de ceea ce poate fi conceput. Mai mult, calea negativă în gândire consemnează o transcendere a exigențelor determinării obiective a adevărului, însemnând esențialmente un refuz de a epuiza adevărul prin formularea lui. Autorul care a jucat rolul cheie în conturarea discursului apofatic al Răsăritului a fost, fără îndoială, Dionisie Areopagitul. Să nu uităm însă că
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în supralumina dumnezeiască au un caracter paradoxal dincolo de raționalitate sau iraționalitate. Iconicul înseamnă putința de a indica fără a descrie, sau mai bine spus, a indica ceea ce nu se poate descrie. Așa cum scrie Yannaras, apofatismul ca iconism analogic constituie o transcendere a metodologiei cunoașterii speculative, atât a demersului analogic de cunoaștere prin afirmații și negații, cât și a demersului inductiv al cauzalității. Teoria cunoașterii, așa cum s-a conturat în scrierile autorilor bizantini, este foarte greu să fie pusă în cadre teoretice
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]