541 matches
-
reglementarea sexualității (Între altele, prin interzicerea avorturilor) și, În general, de politica de uniformizare a vieții, alimentației, vestimentației etc. menită să creeze o societate a conformității absolute. În varianta sa imaginară, trupul devine „corpul” (aproape) mistic al Partidului-Stat, al colectivului transfigurat, care, aidoma unui uriaș Leviathan, nu numai că Își Încorporează, fără rest, supușii, dar și dispune de ei, În trup și suflet, cu scopul de a-i „normaliza”, domestici sau distruge. Dar nu numai corpul, ci și organismul, În genere
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
implicații mitice. Împietrirea hotărâtă de voința feciorului neutralizează forțele malefice; mineralul care le imobilizează păstrează însă simbolul eroziunii permanente: „... ș-o gînd’it să-ș facă o stîncâ muCidă, șî stîncâ mucidă o rămas, tos tri” (Fundu MoldoveiSuceava). Printr-o înghițire transfigurată trece și Antofiță din Vidros I(11), sugestie dată de cufundarea în apele mitice bogate în pește și vidre, după cum arată și toponimul. Balada începe cu o masă rituală (specifică breslei pescarilor), la care flăcăul nu poate participa înainte de pescuitul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
colindele românești unei inițieri reușite. Aparținând prin ființa sa pământului și întunericului, aleasă între fete și născută în spații consacrate lucrurilor sacre (vin, pâine, miere), ea va traversa încercarea premaritală „lin, mai lin”. Coborând în sfera profană, toate atributele fetei, transfigurate artistic în colinde, constituiau garanția măritișului. Fecioara trebuia să fie de o frumusețe aparte, să știe să-și coase zestrea și chiar să cânte. Expresia estetică vine, așadar, dintr-o „condensare” metaforică a unor condiții reale ale căsătoriei. O altă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-l dădui la trăistari,/ Să facă trăisti la măgari” (Țăndărei - Ialomița). Ofranda căprioarei este menită pământului roditor și meșteșugarilor, două coordonate ale dimensiunii practice a lumii, secătuită de vitalitate. În plus față de conotațiile deja discutate ale splinei, absentă din corpul transfigurat totemic sau păstrată ca dovadă a vânătorii, trebuie precizat că acest organ reprezintă „un simbol de versatilitate, precum dispozițiile schimbării”, ceea ce justifică atitudinea ludică a fetei. Că ciuta și fecioara sunt una este sugerat și mai clar de acele colinde
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Accentul apăsat pus pe dezvoltarea fetei - floare ajunse într-un impas magic redă cursul existențial necesar atât la nivel individual, cât și la nivel macrocosmic. Floarea ofilită risipește capacitatea de rod a lumii, pe care o înglobează în totalitate fecioara transfigurată vegetal. Eroul trebuie să dobândească această floare și să modeleze fast dezvoltarea societății. Metalul apotropaic formează un alt instrument cu simbolistică masculină, cu care împăratul strămută floarea de aur ivită pe mormântul fetei ucise de strigoi: „... văzând-o așa de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ar fi transformat în oaie cu fițe europene, pudrată și cu ochelari de soare, nu s-ar fi răzvrătit behăind asupra stăpânului, pretinzându-i mașină la scară, pentru a se deplasa la iernat, spre locuri joase. Dar așa, diriguitorii noștri, transfigurați ca într-un coșmar, nedormiți și cu cearcăne, înrăiți, acriți de ciudă, de neputință, de furii netemperate decât de bănișorii Țării, și-au unit eforturile numai când a fost vorba de făcut o eurobrânză de care nimeni nu are nevoie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fortificații, simbolizează, într-un stat în care tradiția iacobină rămîne puternică, sediul puterii. Ierarhia pe care o reprezintă opoziția dintre orașul intra muros și periferie nu poate scăpa celui ce străbate Parisul pe jos: trecerea este indicată brutal prin persistența transfigurată a rupturii pe care o marcau fortificațiile. Perifericul constituie o separație vizuală și sonoră. Opoziția dintre Paris și periferia sa nu este artificială: ea este cît se poate de reală și se manifestă prin prețurile imobiliare. Firește, între centru și
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
și în proza intitulată La curtea cuconului Vasile Creangă, când amestecul dintre schimbarea numelui foarte cunoscut Iorgu, fratele mai mare al poetului, cu trăsăturile lui Ilie, în care se contopesc propriile năzbâtii ale copilăriei fabuloase ipoteștene, devin caracteristici ale personajului transfigurat al prozei; există în acest pasaj, de pildă, o țigancă slujnică: Iorgu era încă în epoca pantalonilor cu basma, un copil frumos și plăcut. Cu ochii albaștri ai mâni-sa și cu părul cel negru al tătâni-său , cu fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o absurditate. Dar se vizualiză pe scenă, în locul aceluia, cu saxofonul între mâini, cântând numai pentru ea, o seară întreagă, o viață întreagă, o eră... Observă paharul plin. Nici nu sesizase revenirea chelnerului, firesc, de altfel, era acum un saxofonist transfigurat, aplecat deasupra instrumentului, pe scena luminată de un singur proiector, ceilalți consumatori au plecat, e târziu, doar ea, picior peste picior, trăgând din țigară (o aprinsese, în cele din urmă, buzele/plămânii ceruseră imperativ o nouă repriză, parcă ar face
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
era amețit și trist. În cameră nu se mai afla nimeni, doar televizorul deschis. A plutit spre dormitor cu inima strânsă, că îi încalcă intimitatea. Giulia era într-adevăr în mijlocul patului, cu picioarele împletite covrig și cu laptopul deschis. Părea transfigurată, iar degetele se mișcau repede și silențios pe tastatură. Zogru s-a uitat uimit, trecând alene în spatele ei: era pe Yahoo Messenger, într-o conversație cu Andrei Ionescu. 31. Giulia scria de zor, cu ochii fixați pe ecranul alb, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
răspuns mai bun, optzeci și nouă, nouăzeci, nouăzeci și unu, nouăzeci și doi, nouăzeci și trei, nouăzeci și patru, nu mai e mult până în vârf, doi bătrâni, corect înbrăcați în culori deschise, cuvinte în limba germană, trec pe lângă mine, liniștiți, transfigurați, cei doi bătrâni coboară domol, cum au putut oare urca atâtea trepte?! Nouăzeci și opt, nouăzeci și nouă, o sută, Désolée mais, o sută trei, o sută patru, pentru moment Parisul mă face să sufăr, ochii ei verzi-albaștri, albaștri-verzi coboară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
amintesc în acea iarnă cum, întors din sat, fratele Nicodim a intrat valvârtej în odaia părintelui, el citea la masă, eu eram în vacanță și citeam din cartea mea preferată, Viețile sfinților, pe luna ianuarie, Părinte, a spus din prag transfigurat fratele Nicodim, avea ceva ascuns sub sutană, i-au omorât, Pe cine? și-a ridicat privirea din carte părintele, L-au omorât pe Ceaușescu și pe Elena! A fost revoluție! Părintele Ioan și-a încheiat pasajul din carte, și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cuptorul magic. Ea Înghite realitatea dintr-o singură sorbitură, Însă nu pentru a o digera și a o converti În energie internă, prin procesele metabolice ale corpului sau ale minții, ci cu unicul scop de a o scuipa imediat Înapoi, transfigurată, de dragul jocului. Dinamica acestei stări este asemănĂtoare Șaman 47 respirației plantelor, inversă respirației oamenilor. mecanismul ventilației cuptorului alchimic este respirația inversă. Ca și plan- tele, care, prin intermediul luminii, transformă dioxidul de car- bon În oxigen, poetul transformă orice bulgăre de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
exemplu, e posibil numai atunci când se poate abandona, chiar și În mod fragmentar, universul personal, pentru a ajunge la obiectivitate, un teritoriu al nimănui, la dispoziția tuturor. În aceasta constă uzul rațional al inteligenței: În a folosi Întreaga sa operativitate transfigurată, care include, desigur, raționamentul, pentru a căuta certitudini Împărtășite. Omul are nevoie să cunoască realitatea și să se Înțeleagă cu ceilalți, motiv pentru care trebuie să abandoneze sălașul comod și protector al certitudinilor personale, al convingerilor intime. Cumpănirea și critica
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
celor care au încurajat și sprijinit publicarea ei. Cuprins Prefață (Teodor Dima)/ 9 Introducere / 11 1. O punere în temă / 11 2. Registrul antinomicului / 14 3. Intențiile cercetării / 23 Capitolul 1. Tematizarea blagiană a antinomicului / 25 1.1. Ideea antinomiei transfigurate / 26 1.1.1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate / 27 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Dima)/ 9 Introducere / 11 1. O punere în temă / 11 2. Registrul antinomicului / 14 3. Intențiile cercetării / 23 Capitolul 1. Tematizarea blagiană a antinomicului / 25 1.1. Ideea antinomiei transfigurate / 26 1.1.1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate / 27 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate / 27 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual / 52 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană / 54 1.3. Antinomiile cunoașterii luciferice / 58 1.4. Ordinea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual / 52 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană / 54 1.3. Antinomiile cunoașterii luciferice / 58 1.4. Ordinea metafizică a existenței umane și dimensiunea sa antinomică / 61 1.5. Sensul paradoxal al culturii. Antinomia ideii de stil / 66 1.6. Metafora și structura sa antinomică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
75 2.1. Lucian Blaga și întâmpinarea eleată a antinomicului / 76 2.2. Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică / 79 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale / 89 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate / 92 2.5. Blaga și gândirea dialectică / 99 Capitolul 3. Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic / 109 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei / 109 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană / 111 3.3. Blaga și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cei cu înclinații sceptice îi voi contrazice, referindu-mă la cartea pe care Valică Mihuleac o propune astăzi publicului mai larg. Este bine cunoscută predilecția filosofului din Lancrăm pentru tema antinomiilor, în sensul căreia a propus celebra metodă a antinomiei transfigurate, ce a trezit atâta interes încă de la publicare. Despre această metodă și despre alte ipostaze ale prezenței antinomicului în filosofia lui Blaga s-a mai scris, eu însumi dezvoltând unele aspecte ale acestui fapt în câteva studii. Ceea ce nu s-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că există în filosofia lui Lucian Blaga o amplă tematizare a antinomicului. Opera filosofică blagiană pare să fie construită sub semnul acestui motiv, prezent în întreaga ei desfășurare ca un fel de element structural. În afară de bine cunoscuta idee a antinomiei transfigurate, cu care filosoful din Lancrăm și-a început seria studiilor ce vor intra în componența Trilogiilor, antinomicul poate fi regăsit, în forme și nuanțe diferite, în teoria cunoașterii luciferice, în metafizica censurii transcendente, în teoria despre stilul cultural, în cea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Primul care a dezvoltat-o parțial este, după câte se pare, Sergiu Al-George, în eseul său despre prezența Indiei în conștiința culturală românească 1. O dezvoltare a acestei idei realizează și Teodor Dima, susținând că Blaga a folosit metoda antinomiei transfigurate pentru a elabora studiul următor din Trilogia cunoașterii, anume Cunoașterea luciferică 2. Teza construcției întregii filosofii blagiene pe fundamentul "paradoxiei" o aflăm enunțată de către Ioana Lipovanu 3 sau Alexandru Petrescu 4. Există chiar o extindere a acestei idei, bazată însă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
va dezvolta în jurul tematizării antinomicului în filosofia lui Blaga. În acest sens, primul lucru pe care îl voi face în cuprinsul ei va fi un decupaj în cadrul filosofiei blagiene pe această dimensiune. Pe de o parte, voi analiza ideea antinomiei transfigurate, care va fi centrul de maxim interes al cercetării. Pe de altă parte, voi urmări prezența antinomicului la alte niveluri ale construcției filosofice blagiene, fie ca aplicație a metodei antinomiei transfigurate, fie în afara orizontului acesteia, în structura anumitor teze, teorii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dimensiune. Pe de o parte, voi analiza ideea antinomiei transfigurate, care va fi centrul de maxim interes al cercetării. Pe de altă parte, voi urmări prezența antinomicului la alte niveluri ale construcției filosofice blagiene, fie ca aplicație a metodei antinomiei transfigurate, fie în afara orizontului acesteia, în structura anumitor teze, teorii sau concepte. Voi urmări, apoi, determinările, conexiunile și implicațiile tematizării blagiene a antinomicului, acesta fiind, cum spuneam în primele pagini, obiectivul principal al lucrării. Intenția mea este de a arăta că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prezent "la diferite paliere ale existenței, cunoașterii și creației"49. Se poate spune că este un fel de element structural al întregii sale construcții filosofice 50. Partea în care antinomicul dobândește cea mai mare forță este legată de ideea antinomiei transfigurate, prin care Blaga a reușit să producă o noutate provocatoare pentru istoria contemporană a filosofiei. Tocmai de aceea, în acest studiu ea va dobândi cea mai mare greutate. Privită din perspectivă sistematică, această idee apare prinsă într-un sistem ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]