4,862 matches
-
34, nr. 5, 2008, pp. 787-802; Pietro Cingolani, Flavia Piperno, "Migrații, legături de tranziție și evoluție în contextele locale. Cazul Marginea și Focșani", Între România și Italia. Traiectorii migratoare, Vintilă Mihăilescu (coord.), vol. 4, 2006, pp. 54-75; Dumitru Sandu, "Emerging transnațional migration from Romanian villages", Current Sociology, vol. 53, nr. 4, 2005, pp. 555-582. 12 Daniel Dăianu, Liviu Voinea, Mugur Țolici, Balance of Payments Financing în Romania-The Role of Remittances, Centrul român de politici economice, București, 2001, disponibil online la http
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
européenne des migrations internationales, vol. 21, nr. 1, 2005. SANDU, Dumitru, Fluxurile de migrație în România, Editura Academiei, București, 1984. SANDU, Dumitru, "Migrația circulatorie că strategie de viață", în Sociologie Românească, nr. 2, Editura Polirom, Iași, 2000. SANDU, Dumitru, "Emerging transnațional migration from Romanian villages", Current Sociology, vol. 53, nr. 4, 2005, pp. 555-582. STANICA, Simona, "Abordări, modele, teorii privind fenomenul brain drain", Revista de Cercetare și Intervenție Socială, No. 19/2007. STUDIU SOCIOLOGIC MetroMedia Transilvania, Agenția pentru Strategii Guvernamentale, Comunitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Agenda 20303 și care insistă pe latura solidarității nu doar între oameni, ci și între popoare și între state. La această, ar trebui să adăugăm, în opinia noastră și introducerea, în lanțul solidarității globale, a actorilor globali non-statali, precum companiile transnaționale, în special 4. Acești actori nu se simt încă responsabili pentru lumea în care își dezvoltă afacerile, pentru planetă pe care locuiesc, considerându-o drept o piață globală pentru produsele și serviciile lor. Or, ceea ce Agenda 2030 propune cu adevarat
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dezvoltă afacerile, pentru planetă pe care locuiesc, considerându-o drept o piață globală pentru produsele și serviciile lor. Or, ceea ce Agenda 2030 propune cu adevarat revelator, este conceptul de "solidaritate globală", concept din care, ca destinatar, nu pot lipsi companile transnaționale care au cifre de afaceri mai mari decât cele ale unor state 5. Prosperitatea globală, ridicarea unor orașe prospere, bazate pe societăți inclusive, pașnice și juste, cum își impun statele părți la Agenda 2030, în care ființă umană să se
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ființă umană să se bucure de un mediu înconjurător nepoluat, sănătos, societăți eliberate de teamă și violență, societăți bazate pe modelul dezvoltării durabile, sunt obiective fixate în Agendă 2030 care impun și o creștere a gradului de responsabilitate a companiilor transnaționale și realizarea la nivel gobal a acestor obiective. Agenda 2030 nu își poate realiza deplină eficacitate în ceea ce privește obiectivele sale, daca actorii foarte importanți în procesul de globalizare, precum companiile transnaționale, sunt excluși din lanțul solidarității globale, rămânând doar că statele
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
impun și o creștere a gradului de responsabilitate a companiilor transnaționale și realizarea la nivel gobal a acestor obiective. Agenda 2030 nu își poate realiza deplină eficacitate în ceea ce privește obiectivele sale, daca actorii foarte importanți în procesul de globalizare, precum companiile transnaționale, sunt excluși din lanțul solidarității globale, rămânând doar că statele și indivizii să se preocupe de realizarea acestei solidarități. Eficientă Agendei 2030 este în directă legătură cu implicarea concretă a companiilor transnaționale în acest concept de "solidaritate globală". Dreptul la
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
foarte importanți în procesul de globalizare, precum companiile transnaționale, sunt excluși din lanțul solidarității globale, rămânând doar că statele și indivizii să se preocupe de realizarea acestei solidarități. Eficientă Agendei 2030 este în directă legătură cu implicarea concretă a companiilor transnaționale în acest concept de "solidaritate globală". Dreptul la o locuință adecvată și dreptul la oraș Dreptul la oraș nu este un drept apărut din senin, fără a se putea identifica rădăcinile sale juridice, sursele de inspirație pentru conceptualizarea lui. Acest
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
din modelul nou al dezvoltării durabile la nivel global. Protecția mediului înconjurător după modelul dezvoltării durabile la care face referire Agenda 2030 înseamnă cu totul altceva decât protecția prezenta oferită într-o lume organizată după modelul neoliberal, dominat de companiile transnaționale și cu un rol scăzut al statelor-națiune. Rădăcina juridică a dreptului la oraș (aici, la eco-oraș, la un oraș reconstruit după standardele post-consumiste ale sec. XXI) se găsește în dreptul omului la un mediu înconjurător curat, formulat încă din 1972, în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
drept de solidaritate, observăm această legătură cu dreptul la oraș din viziunea Agendei 2030, care, în afară de stipularea dimensiunii de protecție față de natură, introduce și conceptul de "solidaritate globală" (de parteneriat global între public și privat, adică un tip de parteneriat transnațional, la care să participe nu doar actorii statali, ci, mai ales, actorii non-statali, cei care au profitat de globalizarea modelului neoliberal și care nu și-au asumat prea multe responsabilități față de natură, oameni, planeta). Conform Agendei 2030, conceptele de "dezvoltare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sesizat și analizat cu atenție de ONU în numeroase documente, s-a extins ca efect direct al fenomenelor globalizării (mai precis, a extinderii globale a modelului neoliberal de câștigare de piețe, a rolului predominant pentru perpetuarea acestui model a companiilor transnaționale, de unde și teza declinului statelor-națiune, incapabile să se alinieze trendurilor globalizării mărfurilor, serviciilor, capitalurilor, ideilor, persoanelor, bunurilor, informațiilor)32. În Agendă 2030, ONU a sesizat în profunzime această problemă (a cauzelor acutizării progresive a inegalităților sociale dintre oameni și dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sesizat în profunzime această problemă (a cauzelor acutizării progresive a inegalităților sociale dintre oameni și dintre popoare, pe masura intrării lumii sec. XXI în faza de consolidare a globalizării și deci, a consolidării modelului neoliberal de globalizare, promovat de companiile transnaționale). Schimbarea modelului actual de societate globală (depășirea etapei consumiste, capitaliste globale)33, prin ridicarea la grad de prioritate absolută a obiectivului combaterii sărăciei extreme, prin consacrarea principiului solidarității globale, a parteneriatului public-privat global (ceea ce înseamnă și atragerea companiilor transnaționale în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
companiile transnaționale). Schimbarea modelului actual de societate globală (depășirea etapei consumiste, capitaliste globale)33, prin ridicarea la grad de prioritate absolută a obiectivului combaterii sărăciei extreme, prin consacrarea principiului solidarității globale, a parteneriatului public-privat global (ceea ce înseamnă și atragerea companiilor transnaționale în formarea și consolidarea modelului post-consumist de societate globală, a unui model bazat pe dezvoltare durabilă) devine unul din scopurile fundamentale ale Agendei 2030. De la dreptul la continuă îmbunătățire a condițiilor de trai la dreptul la prosperitate urbană Dreptul omului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
la data de 28 sept. 2015. 4 A se vedea Agenda 2030, Transforming our world: The 2030 Agenda for Sustainable Development, http://sustainabledevelopment.un.org/post2015/transformingourworld, accesat la data de 28 sept. 2015. 5 Numiți de unii autori "actori transnaționali", ca "principali operatori ai relațiilor economice internaționale" și a caror acțiune eludează controlul guvernelor (alterarea suveranității clasice). A se vedea Vasile Pușcaș, Relații internaționale/transnaționale, Editura Sincron, 2005, pp. 172-173. 6 David Held, Anthony McGrew, David Goldblatt, Jonathan Perraton, Transformări
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
post2015/transformingourworld, accesat la data de 28 sept. 2015. 5 Numiți de unii autori "actori transnaționali", ca "principali operatori ai relațiilor economice internaționale" și a caror acțiune eludează controlul guvernelor (alterarea suveranității clasice). A se vedea Vasile Pușcaș, Relații internaționale/transnaționale, Editura Sincron, 2005, pp. 172-173. 6 David Held, Anthony McGrew, David Goldblatt, Jonathan Perraton, Transformări globale. Politică, economie și cultură, trad. Ramona-Elena Lupașcu, Adriana Ștraub, Mihaela Bordea, Alina-Maria Turcu, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 318-322. 7 A se vedea Raluca
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
IV-a., Editura Universul Juridic, București, 2010. MIGA-BEȘTELIU, Raluca, Drept internațional. Introducere în dreptul internațional public, Ed. All-Beck, București, 1998. Millennium Ecosystem Assessment, Living beyond our means. Natural assets and human well-being, Statement from the Board, 2001. PUȘCAȘ, Vasile, Relații internaționale/transnaționale, Editura Sincron, Cluj-Napoca, 2005. SMOUTS, Marie-Claude ; BATTISTELLA, Dario ; VENNESSON, Pascal, Dictionnaire des relations internationales, Dalloz, Paris, 2006. TOYNBEE, Arnold, Orașele în mișcare, trad. Leontina Moga, Editura Politică, București, 1979. UN Habitat, Centre for Human Settlements, Ăn urbanising world. Global Report
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
type of political and public legitimacy, without representative democracy, aș well aș the challenge to solve conflicts without the use of hegemony 8. Aș an innovative concept, global governance attaches particularly to innovative phrases în the internațional relations, such aș: transnațional social movements, cosmopolitan democracy and world public opinion 9. The challenge of the "global governance" concept is even greater, if we consider the composite nature of the global society, at the beginning of the XXIst century, characterized by intense processes
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
society recycling waste products, redoing the degraded environment and preventing the environmental pollution 16) originates în a set of already existing documents (book, conventions, declarations of the states, which do not include the non- state actors such aș național and transnațional corporations, global mass media, transnațional religious cults - such aș the Catholic Church, the Orthodox Church, the Islam or the informal forums held regularly, regarding affairs of global interest)17. The concept of "eco-development" was used on the first UN conference
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
the degraded environment and preventing the environmental pollution 16) originates în a set of already existing documents (book, conventions, declarations of the states, which do not include the non- state actors such aș național and transnațional corporations, global mass media, transnațional religious cults - such aș the Catholic Church, the Orthodox Church, the Islam or the informal forums held regularly, regarding affairs of global interest)17. The concept of "eco-development" was used on the first UN conference (Stockholm, 1972) on the environment
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
their policies regarding the environment and regarding all the human activities resulted from the requirement to protect and preserve the environment). More specifically, the globalization of economy and capitals, the increasing influence of the corporations from large powers or of transnațional corporations, the wars, underdevelopment, global accumulation of profit, consumption societies, global warming, all these aspects căușe irreparable damages to nature and the human civilization, overall, aș well aș creating a true survival problem for the human species, în the terrestrial
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
future legal regulations, instituțional regulations and political concepts, concerning the global protection and preservation of the environment. Through eco-diplomacy, the environment becomes an active element of the global policy developed (for the time being) by the global actors (large powers, transnațional or național corporations, media, religious cults, transnațional environmental NGOs etc.) Nature becomes an element included în discussions and negotiations on the global agenda, stage preceding the stage în which the global society of the XXIst century, nature itself will have
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
concepts, concerning the global protection and preservation of the environment. Through eco-diplomacy, the environment becomes an active element of the global policy developed (for the time being) by the global actors (large powers, transnațional or național corporations, media, religious cults, transnațional environmental NGOs etc.) Nature becomes an element included în discussions and negotiations on the global agenda, stage preceding the stage în which the global society of the XXIst century, nature itself will have specific rights, aș a distinct legal entity
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
or global level, regarding the Protection and Preservation of Nature, if we were to propose a name) be able to participate în discussions and negotiations or to be able to hold liable the representatives of the states, corporations (național and transnațional) and the individuals (aș owners) for abuses against nature or for the flawed, improper, malevolent exercise of their property right (public or private); such participation and exercise of rights should be made from an equal standpoint (if not, from a
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
pp. 34-35. 11 Mărie Claude Smouts et alii, quoted op., p. 250. 12 Ibidem. 13 David Korten, Marea Cotitură. De la imperiu la comunitatea terestră, trad. Mihnea Columbeanu, Antet XX Press Publishing House, 2007, pp. 67-74. 14 Vasile Pușcaș, Relații internaționale/ transnaționale, Editura Sincron, Cluj Napoca, 2005, pp. 70-71. 15 David Korten, quoted op., pp. 215-216. 16 Daniela Marinescu, Tratat de dreptul mediului, ed a IV-a, Editura Universul Juridic, București, 2010, p. 48-49. David Korten, quoted op., pp. 56-62. David Held et
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Irina, Human Rights, A Dynamic and Evolving Process, Editura Pro Universitaria, București, 2015. Prieur, Michel, Droit de l'environnement, quoted în Marinescu, Daniela, Tratat de dreptul mediului, ed. a IV-a, Editura Universul Juridic, București, 2010. Pușcaș, Vasile, Relații internaționale/ transnaționale, Editura Sincron, Cluj-Napoca, 2005. Smouts, Mărie Claude; Battistella, Dario; Vennesson, Pascal, Dictionnaire des relations internationales, Dalloz, Paris, 2006. Vancea, Ștefan, Curs de ecologie generală, Editura Universității "Al. Ioan Cuza", Iași, 1972, p. 17, quoted în Marinescu, Daniela (2010), Tratat de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
interese a lui Liviu Voinea CV Liviu Voinea 1 februarie 2005 - prezent Funcția sau postul ocupat: Conferențiar universitar doctor, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) Principalele activități și responsabilități : Cursuri de politici economice europene, politici regionale, managementul corporațiilor transnaționale, metode de analiză economică - 1 octombrie 2009 - prezent Funcția sau postul ocupat: Profesor asociat, Facultatea de Relații Economice Internaționale ASE Principalele activități și responsabilități Cursuri de economie internațională și strategia firmei - aprilie 2009 - prezent (mandatul se încheie în Septembrie 2012
Liviu Voinea este noul ministru al Bugetului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40216_a_41541]