738 matches
-
Transnistria, unde rușii și ucrainenii constituiau împreună populația majoritară (54%), temându-se de posibila unificare cu România, a fost convocat Sovietul Suprem raional cerând, inițial, autonomia, iar ulterior, la 2 septembrie 1990, s-a proclamat independența Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești Transnistrene (ulterior Republica Moldovenească Transnistreană), având capitala la Tiraspol. Acest act de secesiune a declanșat violențe sporadice în Găgăuzia și Transnistria, care au durat până în anul 1992, când Chișinăul a făcut un efort de a dezarma miliția separatistă și a declara
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ucrainenii constituiau împreună populația majoritară (54%), temându-se de posibila unificare cu România, a fost convocat Sovietul Suprem raional cerând, inițial, autonomia, iar ulterior, la 2 septembrie 1990, s-a proclamat independența Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești Transnistrene (ulterior Republica Moldovenească Transnistreană), având capitala la Tiraspol. Acest act de secesiune a declanșat violențe sporadice în Găgăuzia și Transnistria, care au durat până în anul 1992, când Chișinăul a făcut un efort de a dezarma miliția separatistă și a declara starea de urgență în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a accepta un statut special pentru Transnistria, însă fără a i se garanta statut de subiect de drept internațional. Proiectul de lege privind statutul special pentru Transnistria a fost discutat în Parlamentul de la Chișinău, în anul 1993, fără participarea reprezentanților transnistreni. Proiectul nu a fost adoptat. Întărirea integrității teritoriale a Republicii Moldova cu un statut special pentru Transnistria a devenit o poziție sprijinită de O.S.C.E. și U.E. Misiunea O.S.C.E. a elaborat propuneri în acest sens, conținând prevederi privind autoguvernarea substanțială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în acest sens, conținând prevederi privind autoguvernarea substanțială în domeniul politic, juridic, economic, social și cultural, precum și necesitatea unor garanții că Transnistria va avea dreptul să decidă asupra viitorului său, dacă Moldova va hotărî să renunțe la statalitatea sa. Liderii transnistreni au insistat, inițial, pentru independență. Ulterior, au propus un proiect de tratat privind separarea puterilor între subiectele Confederației Moldovenești, ca un pas spre independența virtuală a Transnistriei. Rolul Rusiei În analiza evoluției conflictului transnistrean, dar mai ales a tergiversării soluționării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să renunțe la statalitatea sa. Liderii transnistreni au insistat, inițial, pentru independență. Ulterior, au propus un proiect de tratat privind separarea puterilor între subiectele Confederației Moldovenești, ca un pas spre independența virtuală a Transnistriei. Rolul Rusiei În analiza evoluției conflictului transnistrean, dar mai ales a tergiversării soluționării acestuia timp de două decenii, trebuie menționat și analizat rolul crucial al unui actor important Rusia. În timp ce președintele Elțin a sprijinit independența Moldovei, vicepreședintele Alexandr Rudțkoi s-a transformat într-un protector virulent al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
important Rusia. În timp ce președintele Elțin a sprijinit independența Moldovei, vicepreședintele Alexandr Rudțkoi s-a transformat într-un protector virulent al populației rusofone și al prezenței personalului militar rus în Moldova. Forțele pro-sovietice de la Moscova au fost aliații "naturali" ai autorităților transnistrene de la bun început. Faptul că acestea au avut un impact decisiv asupra evoluției evenimentelor în Republica Moldova este indiscutabil 5. Este semnificativ faptul că, în cadrul întâlnirilor ministeriale cvadripartite, printre obiectivele precise urmărite de partea rusă a fost implicarea directă în procesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
că acestea au avut un impact decisiv asupra evoluției evenimentelor în Republica Moldova este indiscutabil 5. Este semnificativ faptul că, în cadrul întâlnirilor ministeriale cvadripartite, printre obiectivele precise urmărite de partea rusă a fost implicarea directă în procesul de negocieri a reprezentanților transnistreni (a fost vehiculată formula "4+1") propunere respinsă de ceilalți participanți (întrucât ar fi fost un act ilegal, care atentează la suveranitatea Republicii Moldova), precum și obținerea unui "statut juridic" specific teritoriului din stânga Nistrului, de asemenea respinsă. Partea rusă a propus, totodată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
pașnică a conflictului (Convenția Elțin-Snegur) a fost semnată la Moscova de cei doi președinți, consfințind activa implicare a Rusiei 7. Convenția stipulează, de asemenea, crearea Comisiei Unificate de Control și a forțelor unificate de menținere a păcii (ruse, moldovene și transnistrene), legalizând astfel prezența militară a Rusiei în Moldova. Totuși, negocierile privind retragerea trupelor Rusiei au continuat. În 1994, părțile au ajuns la un acord, conform căruia Kremlinul se angaja să-și retragă forțele sale în decurs de trei ani de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și garantarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, pornindu-se de la Carta O.N.U., normele dreptului internațional și de la prevederile documentelor C.S.C.E. în acest domeniu. Delegația s-a opus încercărilor Rusiei de a se acorda reprezentanților transnistreni orice formă care însemna ori ar implica o recunoaștere internațională a regiunii separatiste, precum și folosirea unor unități ale armatei ruse ca forțe de menținere a păcii în zona de conflict. Până la 15 mai 1992, observatori din România ajunseseră în zonă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
au pronunțat vehement separatiștii de la Tiraspol, se pare mai ales datorită prezenței României, care, "conform informațiilor acestora", oferea sprijin Republicii Moldova. Acuzațiile Tiraspolului că România ar fi furnizat Chișinăului o mare cantitate de armament, soldați și voluntari a fost produsul propagandei transnistrene și ruse12 , la care Partea română a reacționat atât în cadrul reuniunilor mecanismului cvadripartit, cât și prin declarații oficiale. La începutul lunii iulie 1992, au loc mari concentrări de trupe și armament în Transnistria, escaladarea violenței rebelilor. Noul acord de încetare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
provocat îngrijorarea statelor europene și a forurilor internaționale, care au considerat necesară o implicare în procesul de soluționare a conflictului. În opinia unor analiști, eșecul mecanismului cvadripartit s-ar datora, în principal, următoarelor două cauze: * lipsa la negocieri a părții transnistrene ca parte direct participantă la conflict, deși efectiv controlată și reprezentată de Rusia; * în cursul anului 1992, ministrul de externe al Rusiei, A. Kozârev, a "reorientat" abordarea multilaterală într-una bilaterală, Rusia exprimând preferința ca România și Ucraina să nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
la conflict, deși efectiv controlată și reprezentată de Rusia; * în cursul anului 1992, ministrul de externe al Rusiei, A. Kozârev, a "reorientat" abordarea multilaterală într-una bilaterală, Rusia exprimând preferința ca România și Ucraina să nu fie incluse în "treburile transnistrene", iar Chișinăul s-a "conformat". Ucraina și România erau confruntate cu probleme interne, iar conflictul transnistrean reprezenta o chestiune sensibilă, din rațiuni diferite pentru fiecare din ele. România și Ucraina, părți în mecanismul cvadripartit, nu au putut avea o influență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
al Rusiei, A. Kozârev, a "reorientat" abordarea multilaterală într-una bilaterală, Rusia exprimând preferința ca România și Ucraina să nu fie incluse în "treburile transnistrene", iar Chișinăul s-a "conformat". Ucraina și România erau confruntate cu probleme interne, iar conflictul transnistrean reprezenta o chestiune sensibilă, din rațiuni diferite pentru fiecare din ele. România și Ucraina, părți în mecanismul cvadripartit, nu au putut avea o influență decisivă în negocieri. Deși au sprijinit poziția de principiu a Republicii Moldova pentru o soluție politică, pașnică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
european, exprimat îndeosebi prin Actul final al O.S.C.E. și Carta de la Paris pentru o nouă Europă, precum și alte documente internaționale care au fost adoptate ulterior și care reconfirmau principiile integrității teritoriale a statelor și inviolabilitatea frontierelor. În ceea ce privește Ucraina, conflictul transnistrean era o problemă sensibilă din alte rațiuni: orice schimbare a frontierelor în regiune putea avea un efect de domino, afectând suveranitatea Ucrainei asupra Bucovinei de Nord și Basarabiei de Sud, care n-au aparținut acesteia. Totodată, succesul regimului separatist din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
distrugerii muniției și armamentului Rusiei din Transnistria, precum și coordonarea asistenței tehnice și financiare care să faciliteze aceste măsuri. Mandatul Misiunii O.S.C.E. a fost exercitat în cadrul unui sistem convenit de facilitatori și garanți ai negocierilor între autoritățile Moldovei și separatiștii transnistreni: Rusia, Ucraina și O.S.C.E. În cadrul acestui format, au fost identificate câteva formule de compromis, care au fost incluse în: Memorandumul privind bazele normalizării relațiilor între Republica Moldova și Transnistria (Moscova, 8 mai 1997); Acordul privind măsurile de creștere a încrederii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Republica Moldova și Transnistria (Kiev, 16 iulie 1999). Aceste documente permit, în principiu, supravegherea frontierei și gestionarea comună în domeniile economic, juridic, social și de apărare. La reuniunea de la Kiev din iulie 2002, organizată la inițiativa O.S.C.E., mediatorii în conflictul transnistrean au prezentat un proiect de acord privind asigurarea integrității teritoriale a Moldovei, ca un "stat federal". Din păcate, aceste acorduri, chiar dacă au fost parțial respectate, nu au contribuit la facilitarea dialogului prin creșterea încrederii între părți sau la identificarea unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
negocierile în formatul "5+2", a fost implicată în soluționarea situației create de conflictul transnistriean și pe alte planuri, deși a jucat un rol mult mai puțin vizibil decât Rusia. În 2003, U.E. a introdus interzicerea acordării vizelor pentru liderii transnistreni, măsură care a fost extinsă de atunci de câteva ori. În 2005, în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune a U.E., a fost numit un Reprezentant Special al U.E. în Republica Moldova pentru a contribui la soluționarea conflictului din Transnistria și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
nivel înalt în Moldova. Tot în 2005, a fost trimisă o Misiune a U.E. de Asistență la Frontieră în Republica Moldova și Ucraina pentru a îmbunătăți controlul la frontieră și cooperarea între serviciile respective ale Ucrainei și Moldovei, inclusiv pe sectorul transnistrean. Misiunea nu are vreo putere executivă, ci acordă asistență tehnică, instruire și consiliere pentru armonizarea standardelor de gestionare frontalieră cu normele U.E. Evoluții recente și perspective pentru soluționarea conflictului În comparație cu alte conflicte înghețate din zona O.S.C.E., pentru conflictul din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
forțelor militare străine pe teritoriul altor state suverane fără acordul acestora rămân o prioritate pentru O.S.C.E. Elementele cheie în această direcție ar fi: Continuarea necondiționată a negocierilor în formatul "5+2" vizând convenirea unei soluții politice viabile a conflictului transnistrean, cu asigurarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Continuarea implementării măsurilor atotcuprinzătoare de creștere a încrederii, inclusiv circulația liberă a persoanelor, bunurilor și serviciilor. Reluarea și finalizarea retragerii forțelor militare și a armamentelor Rusiei din Moldova în conformitate cu angajamentele luate la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a Delegației române, care a subscris la cea a U.E., se adaugă următoarele: Apreciem că principala nerealizare a acestei reuniuni constă în lipsa progreselor privind soluționarea conflictelor înghețate cu care se confruntă Republica Moldova, Georgia și regiunea Nagorno-Karabah. ............................................................................................................................ Conflictul din regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova continuă să fie o provocare pentru securitatea regiunii O.S.C.E. România continuă să sprijine reluarea imediată și necondiționată a negocierilor oficiale în formatul "5+2", vizând soluționarea justă și durabilă a conflictului, cu respectarea deplină a integrității teritoriale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
au creat o bază solidă pentru activitatea viitoare privind soluționarea conflictului. Discuțiile privind principiile și procedurile pentru desfășurarea negocierilor, care s-au derulat într-o atmosferă constructivă, constituie o cale solidă pentru obținerea de noi progrese tangibile privind soluționarea conflictului transnistrean, a declarat ministrul de externe al Lituaniei, Audronius Azubalis, în calitate de președinte în exercițiu al O.S.C.E. Acum, menținerea momentului pozitiv și continuarea reuniunilor oficiale regulate sunt esențiale pentru progresul spre soluționarea cuprinzătoare a conflictului obiectivul pe care cu toții îl împărtășim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
regulate sunt esențiale pentru progresul spre soluționarea cuprinzătoare a conflictului obiectivul pe care cu toții îl împărtășim. Participanții au convenit ca următoarea reuniune oficială în formatul "5+2" oficial "Conferința Permanentă privind problemele politice în cadrul procesului de negociere a soluționării conflictului transnistrean" să aibă loc în februarie 2012, în Irlanda 14. La 28-29 februarie, la Dublin a avut loc o nouă reuniune "5+2" care, conform președintelui în exercițiu al O.S.C.E., s-a desfășurat într-o atmosferă constructivă. Participanții au convenit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
rusești cu un contingent internațional civil. Rusia și Transnistria au respins acest apel. Noul președinte al Transnistriei, Shevciuk, a sugerat chiar lărgirea Misiunii rusești de menținere a păcii. Aceste abordări divergente evidențiază obstacolele existente în soluționarea conflictului: * Obiective opuse : liderii transnistreni acționează pentru independență; Rusia preferă reunificarea, dar cu un drept de veto al Transnistriei (care ar bloca aspirațiile Moldovei de integrare în U.E.); Moldova preferă reunificarea, fără un drept special pentru reprezentanții transnistreni. * Costul reunificării: Chiar dacă reunificarea ar fi, din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
existente în soluționarea conflictului: * Obiective opuse : liderii transnistreni acționează pentru independență; Rusia preferă reunificarea, dar cu un drept de veto al Transnistriei (care ar bloca aspirațiile Moldovei de integrare în U.E.); Moldova preferă reunificarea, fără un drept special pentru reprezentanții transnistreni. * Costul reunificării: Chiar dacă reunificarea ar fi, din punct de vedere politic, acceptabilă tuturor părților, datoriile și cheltuielile asociate cu integrarea transnistreană ar reprezenta o povară imensă pentru Moldova 15. În comparație cu alte forme de negociere (bilaterale, trilaterale etc.), formatul "5+2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Transnistriei (care ar bloca aspirațiile Moldovei de integrare în U.E.); Moldova preferă reunificarea, fără un drept special pentru reprezentanții transnistreni. * Costul reunificării: Chiar dacă reunificarea ar fi, din punct de vedere politic, acceptabilă tuturor părților, datoriile și cheltuielile asociate cu integrarea transnistreană ar reprezenta o povară imensă pentru Moldova 15. În comparație cu alte forme de negociere (bilaterale, trilaterale etc.), formatul "5+2" dispune de un potențial solid, în principal pentru că este singura posibilitate pentru implicarea occidentală. Ar fi de dorit, desigur, ca statutul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]