1,362 matches
-
suficientă uciderea țarului pentru ca "automat" să se producă renașterea Poloniei. Actul III, împreună cu Pregătirea, reprezintă o analiză critică în veșminte poetice a slăbiciunilor insurecției, o critică de pe poziții democratice, republicane, în consens cu spiritul mișcărilor europene ale vremii. Accentele antimonarhice transpar și în scenele referitoare la "dialogul" dintre țar și fratele acestuia, prințul Konstantin (scene bazate în mare măsură pe fapte autentice). Kordian este o dramă cu o structură complexă, un text pluristratificat, deschis la multiple interpretări, în funcție de unghiul de apreciere
Bicentenar Juliusz Słowacki by Constantin Geambașu () [Corola-journal/Journalistic/6725_a_8050]
-
imensă: să refacă poveștilor din fundal, să descopere miza profundă și să ghicească secretele tuturor. Cele trei romane ilustrează trei tipuri și trei vârste ale romanului: roman realist realizat prin formula unui amplu monolog ce reconstituie un destin, din care transpare puterea și lumea americană; narațiune rocambolescă, senzațională, cu întretăieri de planuri, mulțime de istorioare și personaje memorabile; ficțiune frizând absurdul, cu personaje desemnate prin profesia lor sau gradul de rudenie, prinse în plasa legăturilor de interese și de sânge. Scriitorul
Președinți și scriitori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6609_a_7934]
-
-ne îngăduită decît prin fulgerările extatice care ne redau Întregul, ne rămîne experiența alterității, provizorie, amară, pe care o putem situa sub semnul redempțiunii. Emblematica solitudine a poetului nu e decît un hibrid al ființei. O dizarmonie prin care totuși transpare uneori idealitatea funciară: „eu unul, m-am însingurat. // nefiind în stare, pe potriva / multora, a mă dărui / pe cioburi. // contemplu această înșiruire egală / cum altădată pe pragul casei // firele de aur ale unei ploi de vară. // și sunt același. / și-un
Aspirația spre Totalitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6529_a_7854]
-
a practicat un mind game, s-a jucat cu o serie de posibilități, unele dezvoltân-du-le, altele abandonându-le pe parcurs, pentru ca în final să le suspende provizoriu pe toate. Dincolo de moștenirea lui Hitchcock sau a expresionismului german acolo unde el transpare stă însă și altceva, plăcerea de a întrebuința manierist o serie de modele, ca și cum ți-ai lua o mașină veche, atașându-i un motor (post)modern. Ceea ce se pierde este relevanța traumei, proiectată în ficțiune, patologiile secolului riscă să devină
Mind Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6472_a_7797]
-
fraze). Dacă dă peste un paragraf nemulțumitor, enervant de nemulțumitor, imediat începe să-și caute în ochi eventuale paie, așa încât să-și poată suspenda, într-un exces de decență, dreptul de a se scandaliza. Despre atitudinea lui Livius Ciocârlie, așa cum transpare ea în ultimele sale cărți, s-ar putea scrie mult și bine. (Și de altfel, se și scrie. Mult.) Însăși elucidarea adevăratei ei naturi presupune ceva efort. Este Ciocârlie, cel de după, să zicem, Bătrânețe și moarte în mileniul trei (2005
Magistratură și spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4728_a_6053]
-
prezumtivi ai săi, până la istoria unei femei care se iubise cu un porc mistreț în Codrii Armăseștilor și născuse un monstru pe care-l purta pe la bâlciuri pentru bani. Ceea ce nu-l împiedică pe Radu Aldulescu să ofere microdescrieri de unde transpar fibra și febra de artizan: „În duminica aceea orașul părea să bolească scăldat în urdori fierbinți. Tușea, icnea prin falduri de praf grele. Canicula, vipia care-ți lua aerul, focul ăla marele curgând din cer pe blocuri și pe asfaltul
Blestemați și mântuiți by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5015_a_6340]
-
În traducerea lui Marian Papahagi este evidentă păstrarea sonorității aspre - oscura /dura/ paura, chiar dacă, prin imposibilitatea menținerii în română a cuvântului duro, rolul asprimii îl preia cuvântul „pădure” (conținând sonoritatea dure), și este evidentă dorința sa ca textul italian să transpară prin toate sonoritățile românești, astfel încât cunoscătorul originalului să nu fie frustrat. În timp ce traducerea Etei Boeriu, fluentă și foșnitoare, „cântă” plăcut auzului, dar - pentru cine compară - e un fel de „feminizare” a originalului. Introducerea italienistei Mira Mocan, un studiu substanțial și
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
cu o evidentă preocupare pentru conceptele și valorile literaturii. Fără să fie un prozator experimentalist, în genul mai tinerilor săi confrați optzeciști, George Bălăiță este un scriitor dublat de ceea ce se cheamă un cap teoretic. Acest cap teoretic al prozatorului transpare cu ușurință în textele sale publicistice, ca și în încercările de transformare a structurilor prozei scurte, pe care le face, câteodată timid, alteori ezitant, la jumătatea deceniului al șaptelea, într-un peisaj prozastic dominat de figurile emblematice ale generației sale
George Bălăiță, publicist și povestitor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4568_a_5893]
-
naivitate. Paștina fără Ciucurencu ar fi fost un pictor cu talent, dar fără simț numinos. În fine, scopul picturii e numenul, numai că numenul nu-l vezi direct, dar vezi răsfrîngerea lui în lume, adică vezi văzduhul, aerul prin care transpare stihia. Nu materia lumii se arată într-un tablou, ci aura de spirit care o însuflețește. Din acest unghi de vedere, un tablou autentic are imboldul de a fi icoană, chiar dacă, neglijînd dogmatica, el rămîne în stadiul de planșă profană
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
și postlovinesciană a fost substanțială și exactă. În realitate, însă, Sebastian nu a recunoscut niciodată public sau în Jurnal valoarea cronicilor pe care i le-au dedicat Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și Pompiliu Constantinescu. În schimb, remușcările față de E. Lovinescu transpar numai în corespondența lui pariziană către Camil Baltazar. Iar eseurile altor postlovinescieni - Radu Stanca și I. Negoițescu - Sebastian n-a mai apucat să le cunoască decît parțial. Spre deosebire de acest tip de receptare, aceea propriu-zis postumă, începînd cu jumătatea deceniului al
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
IX, timpul suspendat este, fără implicarea personajelor, caracteristica obiectivă a spațiului mitic: „... totul păru oprit în loc, desprins din timp, trecut în altă lume...” sau „noaptea aceea nu avea ore” și „un ceas arăta o oră imposibilă”. Dublul registru al textului transpare în destule mici detalii. Nora și Paul iau contact „cu un pădurar și cu un preot în același timp”, adică, la nivel nibelungic, cu întunecatul Hagen, iar la nivel săsesc cu un oarecare Karl Schmidt. Apoi, cei „în tunică albastră
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
Perpessicius rămâne atașat sufletește de Brăila, chiar dacă fizic acolo ajunge tot mai rar, potrivit împrejurărilor. Sunt numeroase textele în care Perpessicius se referă incidental la Brăila, comentând scrieri ale unor brăileni etc., iar câteva le dedică anume orașului de la Dunăre. Transpare din ele acel atașament sufletesc de care vorbeam, o relație neredusă la emoționări convenționale, ci una complexă, amestec de nostalgie și de apăsări, de melancolii și de amară contrariere, câteodată, dominantă rămânând totuși afecțiunea. Jurnal de lector, volumul din 1944
Perpessicius și Brăila by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5523_a_6848]
-
textul care o însoțește, gravat pe un panou întreg. Trimiterea la o constatare a lui Paul Valéry, cum că „On devrait toujour s’excuser de parler peinture”, nu vrea să scuze în nici un fel aerul poetic, atât de feminin, ce transpare prin opacitățile studiate ale lucrărilor Danei Acea... Ele par grădini îngropate sub aluviuni cromatice, pe care va trebui mai apoi să le învingă și să le destăinuie miraculoasa supraviețuire, ori numai exerciții de luare în stăpânire, de sub faliile memoriei, a
Arta cu sufletul la gură? by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5525_a_6850]
-
de concentrare, în momentele cînd atenția îi e întoarsă înăuntru. Mai mult, barba tunsă cu strictețe geometrică îi împrumută un aer de pasăre de noapte, o bufniță vigilentă și tenace, dar o bufniță ale cărei orbite, larg căscate, lasă să transpară pînzele umorale ale unui neastîmpăr tineresc. Un ghiuj inteligent, zglobiu și uns cu toate alifiile, care a cunoscut toatenă: fără acea atenție înfiorată de care nu se molipsesc decît firile credincioase, gustul vieții nu poate fi simțit. figurile exilului românesc
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
Și Despre minuni - lucrare de mare limpezime, trădând un teolog modern, adaptat lumii în care trăiește -, și Din pildele Domnului sunt texte frumoase, abil redactate și, mai ales, bine povestite. Spiritul molcom și, în același timp, puternic spiritualizat al scriitorului transpare în pagină, Agârbiceanu stăpânind meșteșugul de a ilumina înțelesurile adesea obscure ale Scripturii, în texte simple, dar în care cititorul rutinat percepe prezența artei literare. Tocmai de aceea operele sale religioase, cred eu, își depășeșc menirea: inițial destinate credincioșilor din
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
influențelor. Nu se lasă acaparat. Nu admiră mai mult decât este cazul. Cel mult, e atent. Nu împrumută. Nu imită. Are tot ce-i trebuie ca să-și permită să scrie poezia pe care vrea s-o scrie. Lipsa de inhibiție transpare mai clar decât oriunde în Când va veni ceea ce este desăvârșit, ceea ce este în parte va dispărea, poemul de dragoste care încheie strălucit cartea. Tribulații, vise, fantasme. Iar apoi, rotund: „și suntem din nou la începutul poveștii apostolul pavel își
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
astfel ca dialogul să aducă doar elementele necesare progresiei acțiunii. Prezența formulelor e justificată doar de nevoia de a caracteriza situația sau relația dintre personaje. Dincolo de logica narativă, absența salutului era semnificativă și într-un plan mai adânc, din care transpare agresivitatea interacțiunilor. În loc de saluturi, în dialog interveneau întrebări răstite: „Ce faci aici, tovarășe?”; „Ce vrei, tovarășe?”; într-un birou, la salutul Bună ziua răspunsul funcționarului era „Da’ dumneata nu știi să citești?”.
Formule de salut by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5638_a_6963]
-
labilă (vezi, de exemplu, poemul Ars Poetica?). Urmează numeroase alte volume: Regele Popiel și alte poezii (1962), Gucio cel fermecat (1965), Poezii (1967), Orașul fără nume (1969), Unde răsare și unde apune soarele (1974), Imn despre Perla (1982), în care transpar problemele majore ale universului liric: cunoașterea umană, memoria, atitudinea față de timp, natură, istorie, cu numeroase accente autobiografice. Volumele ulterioare, Pământul neindiferent (1984), Pe malul râului (1994) etc. dezvoltă în forme libere problematica metafizică. În volumele publicate nu demult - Acel ceva
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
Liana Tugearu În drum spre spectacolul lui Gigi Căciuleanu, D’ale noastre, mă gândeam că umorul fin care transpare adesea din partiturile lui coregrafice va face casă bună cu Caragiale. După ce a început spectacolul și am văzut cât de adecvat și consistent este conceput, mi-am zis, Doamne, dacă ar putea să continue în același ton și ritm, până la
Un Caragiale excelent marca Gigi Căciuleanu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4511_a_5836]
-
le este destinația finală ca deportați, cei doi trebuie să înceapă o viață nouă, în condiții imposibile. „Am să fac o casă pentru noi la capătul lumii” decide Jacob, devenind, din acel moment, un învingător. Impresionant este însă și ce transpare printre rânduri, în spatele tramei epice propriuzise: este vorba de încrederea lui Cătălin Dorian Florescu în puterea poveștilor, ce apar cumva ca metonimii ale înseși literaturii. Poveștile pe care le spun mai tot timpul personajele - bunicul, despre strămoșii Caspar și Frederick
Puterea poveștilor by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3538_a_4863]
-
Toate cele trei paliere sunt traversate de dimensiunea personală a morții: nu prezența inerentă a subiectului în orice obiect supus procesului de cercetare, ci exprimarea explicită a unei opinii personale despre aspecte sociale, culturale și filosofice ale morții, opinie care transpare inclusiv în analizele literare întreprinse, dar nicidecum în dauna acestora. Palierul personal are, la rândul său, două mari sub-paliere. Cel conceptual personal, unde se pot detecta concepțiile proprii despre moarte ale omului I.P., cu toate că acest om este permanent însoțit de
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
viața în conversații și gesturi mărunte. Singurele autentice, de altfel: „Șoaptele ne-au rămas ca-n scoici de mare/ În florile acestea din pahar.” Fragilitatea amintirilor, care nu sunt niciodată mai solide decât instantaneele de viață care le-au creat, transpare prin fragilitatea mediilor pe care se imprimă. O fragilitate proaspătă, aurorală, făcută să mai taie din tonul elegiac și dezimplicat, însă nu mai puțin întristătoare, în delicatețea ei care se vestejește imediat. Micile plute, pe care se salvează, pentru scurtă
Simplificări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3606_a_4931]
-
materie de proză vine de la Doru Pop, conferen- țiar la Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj și autorul mai multor studii despre media. Spun surpriză pe de o parte pentru că niciuna dintre calitățile eseistului și ale cadrului didactic nu transpare în literatură (așa cum se întâmplă adesea) și, pe de altă parte, pentru că volumul se dovedește a fi altceva/ mai mult decât îl recomandă coperta. Titlul, O telenovelă socialistă, e neinspirat și a fost ales, probabil, din rațiuni comerciale, ceea ce înseamnă
Socialismul (à la ) Pop by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3762_a_5087]
-
vii în Rusia. Din sumar În APOSTROF (nr. 4), Ion Pop îi consacră un amplu eseu lui Eugen Simion, la împlinirea vârstei de 80 de ani: „Și din paginile «fragmentare», pe care le anunță, într-un fel, moartea lui Mercuțio, transpare figura omului din spatele operei, căutată în atâtea rânduri în scrierile altora, unul care-și mărturisește neliniștile, ezitările, dubiile, slăbiciunile firești, într-un «jurnal public» cu multe confesiuni tulburătoare. Aflăm din ele frământările omului viu care scrie exersându-și «obiectivitatea» și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
amploare. Una din cele opt expoziții da la iveală un Matisse temător că nu va mai putea pictă, fiindcă își va pierde vederea, si cochetând cu muzica. Pasiunea de moment a lăsat urme pe pânză. Un Matisse iubitor de jazz transpare din altă expoziție, o altă ni-l arată lipind afișe la propriile vernisaje. Altele îl așază între maeștri și continuatori. Până pe 23 septembrie, Matisse se vede la Nișă din toate unghiurile.
Trenul spre Nisa () [Corola-journal/Journalistic/3384_a_4709]