949 matches
-
mingi, mai ales că nu își amintea ca ea să le fi scos din buzunar sau din geantă. Răspunse zâmbind că le materializase. Rhyme observa că un alt truc larg răspândit în lumea iluzioniștilor era transformarea verbelor intranzitive în verbe tranzitive. - În ce cartier stai? - În Greenwich Village. Rhyme dădu din cap nostalgic: - Pe vremea când eram cu soția mea, majoritatea prietenilor noștri trăiau acolo. Și în SoHo și TriBeCa. - Nu prea știu aceste zone. Nu merg mai sus de Strada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
la fel ca talentul sau geniul”. Prin urmare, oamenii bogați sînt talentați sau geniali, una la mînă. Doi, tot acolo: au o foarte dezvoltată caracteristică sexuală, care chiar dacă secundară le folosește ca să f. din greu poporul. F e un verb tranzitiv Împrumutat din NATO, puțini Îl pronunță corect, trebuie cu limba În cerul gurii. Dar Năstase, Hrebengiuc, Geoană, Mitrea Cocor, aceste nuduri cu limbă de lemn, acești rafinați intelectuali ce ne vor rafina din nou În curînd ar trebui să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
aruncată nu unui adversar, ci unui cititor dispus să o „ridice”, meditând asupra speculațiilor, reflecțiilor, certitudinilor, a semnelor de întrebare sau a punctelor de suspensie oferite sau propuse de reprezentările ideatice ale autorului. Expunerea împletește eterofonic, în proporții bine cântărite, tranzitivul, reflexivul și narativul, autorul mânuind cu nonșalanță termeni aparținând muzicologiei, esteticii, epistemologiei, fenomenologiei muzicii, filozofiei, psihologiei, matematicii, fizicii. Liviu Dănceanu, însă, nu adaptează, ci pur și simplu „aclimatizează” noțiuni și concepte aparținând altor domenii, operând conexiuni, distribuind, atribuind și asociind
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
fizicii. Liviu Dănceanu, însă, nu adaptează, ci pur și simplu „aclimatizează” noțiuni și concepte aparținând altor domenii, operând conexiuni, distribuind, atribuind și asociind acestora sensuri și semnificații noi, păstrând semnificantul și reevaluând semnificatul. Astfel, avem de-a face cu „muzici tranzitive, reflexive sau narative” dar - după cum vom vedea - și cu muzici asociate modelelor temperamentale hipocratice. În toate aceste cazuri, autorul ne atrage atenția, cu modestie, că [...] orice poveste muzicală este imposibil de zugrăvit într-un alt sistem semiologic<footnote Idem, op. cit
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
care să poți alege; publicul este nevoit să aleagă dintre cîteva alternative pe care i le oferă elitele aflate la guvernare. Cum societatea are nevoie de o formă de guvernămînt, democrația este considerată mai bună decît alternativele ei. Logica preferințelor tranzitive ne arată că democrația nu trebuie să fie evaluată ca satisfăcătoare sau bună. Dacă alternativa este un regim dăunător, atunci este de preferat o democrație cu multe greșeli, fie și pentru că este un rău mai mic. În timp ce abordarea idealistă creează
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sugestive, cuvinte și structuri gramaticale mai puțin obișnuite în cazul curent". Denotație și conotație Orice persoană care transmite un mesaj prin intermediul limbajului, care spune sau scrie ceva, urmărește ( conștient sau nu) una din cele două intenții ale limbajului: cea tranzitivă sau cea reflexivă. Stilul științific se caracterizează prin tranzitivitate maximă, urmărind să exprime o idee ori o lege, să descrie fenomene sau relațiile dintre ele într-un mod cât mai clar, precis, exact, corect. El nu lasă loc altor înțelesuri
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
putem data schimbarea de strategie în sensul adoptării unei atitudini confruntaționiste. În sfârșit, trecutul comunist a ajuns să fie "luat în stăpânire", persecutat juridic, criminalizat moral, iar în cele din urmă, condamnat prin decret oficial. Presupunând că există un model tranzitiv care începe de la evitarea confruntării, trece apoi la stăpânirea prin condamnare și diabolizare și mai apoi către asumarea critico-reflexivă pentru a face în cele din urmă tranziția către "normalizare" (odată cu îndepărtarea progresivă de trecut), societatea românească se află deocamdată la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
astăzi din ce În ce mai puțin românească. În amintitul dicționar al lui Em. Grigorovitza se precizează pentru tîrgul Ciudeiul din districtul Storojineț populația de 2331 de locuitori, În majoritate români. Deși nu este cuprins În zona satelor supuse asimilării ireversibile sau a asimilării tranzitive, onomastica românească Începe să cedeze locul onomasticei ucrainene, Începînd cu numele satului, schimbat, prin decret al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSU din 7 septembrie 1946, În Mijiriccea. Iar afirmațiile nu sînt deloc licențe poetice. Astăzi au rămas foarte puțini din
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
dimensiunea psihologicului, când devine expresivă și sugestivă, înfățișând, să zicem, patosul durerii, când se deschide deci o epocă a barocului în sculptură, care culminează cu Madona îndurerată aplecată peste trupul frânt al Fiului, atunci sculptura își corupe principiul tautologic, devine tranzitivă și imitativă. Căci dacă sculptura, în esența ei, imită ceva, ea nu imită un lucru existent, ci spiritul care i-a asistat geneza. Sculptura imită un principiu formativ, însuși principiul formei: das Bildnerische selbst. Corporalitatea, forma trebuie înfățișate ca atare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
dar reacția față de compoziția plastică este diferită. În fragmentul ultim un element al picturii, personajul cu scufie, este receptat ca fiind semnul unei posibile salvări din universul orbilor, ireversibil condamnați la moarte. Cele două fragmente ekphrastice ilustrează tipul descrierii ekphrastice tranzitive. Dominanta acestui tip de ekphrasis este înregistrarea și comentarea reacției contemplatorului. Ceea ce interesează în descrierea ekphrastică tranzitivă nu este atât reprezentarea verbală fidelă a scenariului plastic, ci comentariul compoziției plastice și, mai mult, al reacțiilor pe care contemplarea ei o
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
este receptat ca fiind semnul unei posibile salvări din universul orbilor, ireversibil condamnați la moarte. Cele două fragmente ekphrastice ilustrează tipul descrierii ekphrastice tranzitive. Dominanta acestui tip de ekphrasis este înregistrarea și comentarea reacției contemplatorului. Ceea ce interesează în descrierea ekphrastică tranzitivă nu este atât reprezentarea verbală fidelă a scenariului plastic, ci comentariul compoziției plastice și, mai mult, al reacțiilor pe care contemplarea ei o produce în rândul personajelor. Alți orbi, alte refugii Descrierea ekphrastică a tabloului lui Pieter Breughel deschide romanul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
strigătului. Dacă Gert Hofmann pune în discuție problema reprezentării, scriitorul român chestionează problema receptării operei plastice. Interesul lui Augustin Buzura pentru receptarea picturii se argumentează prin două elemente. În primă instanță, descrierea ekphrastică a Parabolei orbilor din Refugii (descriere ekphrastică tranzitivă) mizează pe dramatizarea actului contemplativ. Tabloul flamand stimulează confesiv cei doi contemplatori ai tabloului: protagonista este înspăimântată de figurile dizgrațioase ale orbilor (vezi nota 11) și, mai mult, orbitele celui de-al doilea îi creează senzația unui vertij care o
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ale compoziției operei de artă. La rândul ei, tipologia descrierii ekphrastice conturează câteva categorii, puse în evidență dintr-o perspectivă structurală. Din punctul de vedere implicării personajelor narațiunii în construcția ekphrastică, am identificat două tipuri de pasaje ekphrastice: descrierea ekphrastică tranzitivă și descrierea ekphrastică reflexivă. Descriere ekphrastică reflexivă (Lumea în două zile și Galeria cu viță sălbatică, Ucenicul neascultător, Căderea în lume) se constituie ca o descriere pentru altul. Pasajul ekphrastic reflexiv este subiectul unui dialog între personajul principal și un
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
este subiectul unui dialog între personajul principal și un alt personaj, dialog în care personajului principal îi revine rolul de descriptar - lui i se descrie tabloul și este invitat să îl contemple. Al doilea tip de ekphrasis este descriere ekphrastică tranzitivă (Refugii) în care personajul principal își asumă rolul de descriptor într-un dialog cu alt personaj, el fiind autorul descrierii tabloului, dar și al descrierii reacției pe care acesta i-o provoacă. În descrierea ekphrastică tranzitivă descrierea tabloului este dublată
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ekphrasis este descriere ekphrastică tranzitivă (Refugii) în care personajul principal își asumă rolul de descriptor într-un dialog cu alt personaj, el fiind autorul descrierii tabloului, dar și al descrierii reacției pe care acesta i-o provoacă. În descrierea ekphrastică tranzitivă descrierea tabloului este dublată de redarea "întâmplării" figurate de scenariul pictural, dezvoltarea unui detaliu - drumul orbilor și posibila lor destinație, dar și de explicitarea unor comparații cu alte opere literare inspirate de același tablou. Tipologia reflexiv/tranzitiv în clasificarea ekphrasis-ului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
În descrierea ekphrastică tranzitivă descrierea tabloului este dublată de redarea "întâmplării" figurate de scenariul pictural, dezvoltarea unui detaliu - drumul orbilor și posibila lor destinație, dar și de explicitarea unor comparații cu alte opere literare inspirate de același tablou. Tipologia reflexiv/tranzitiv în clasificarea ekphrasis-ului demonstrează că problema centrală a descrierii ekphrastice în romanele analizate rămâne reprezentarea emoției provocate de contemplarea obiectului de artă vizuală. În descrierea ekphrastică reflexivă domină intenția scenică. În Lumea în două zile secvența ekphrastică are un dublu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
100, 102, 105, 107, 122, 130, 133, 135, 137, 138, 140, 141, 143, 152, 165, 170, 171, 173, 174, 175, 178, 182, 183, 184, 190, 191, 193, 196 descriere ekphrastică reflexivă, 99, 108, 109, 127, 143, 185, 186 descriere ekphrastică tranzitivă, 170, 173, 185 Dezideriu, Iacob, 61 Diderot, 41, 69 discurs, 16, 22, 30, 33, 35, 39, 43, 45, 49, 52, 70, 93, 96, 97, 99, 101, 107, 108, 121, 124, 137, 141, 143, 163, 170, 176, 183, 186, 194 Drișcu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de unde îl au↑ ca: ca: ca virgulă copil? de la părinți. <R dacă noi i-l dăm>↑ A: găSEȘte el portița să nu-și ajute părintele (IVLRA: 29−30) (ii) opacizează referința la persoană prin se impersonal (care în cazul verbelor tranzitive cumulează și valoare pasivă), distanțându-se astfel de acțiunea exprimată prin conținutul propozițional, pentru a se delimita de aceasta și/sau de protagoniștii implicați (și cum i se răspunde?, 59 pentru "și cum îi răspund colegii de an?"), din dorința
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ratat de a manipula afectivitatea unui subiect colectiv. Dimpotrivă, afectivitatea socială trezită, stimulată, zgândărită de propaganda televizată a PSD-ului a creat valuri de adversitate. Efectul manipulării magice a fost unul pe dos. Fantasmele reactive au fost mai captivante și tranzitive prin efectul lor cumulat. Oamenii din străinătate și din țară s-au mobilizat și au participat votând candidatul dreptei. Ambele formațiuni politice au mizat pe ajutorul magiei moderne - cum ar spune astăzi Ioan Petru Culianu. Este vorba de televiziune, Facebook
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
GPrep = grup prepozițional GV = grup verbal inf. = infinitiv intranz. = intranzitiv it. = italiană OD = obiect direct PGer = propoziție non-finită gerunzială PInf = propoziție non-finită infinitivală P-R = pseudo-relative (engl.) PS = predicat secundar ptg. = portugheză S = subiect S-C = small clause (engl.) tranz. = tranzitiv VP = verb phrase (engl.) CAPITOLUL 1 DELIMITAREA CLASEI LEXICO-SEMANTICE A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere Limbile lumii diferă prin capacitatea de lexicalizare a percepțiilor fizice 1. În acest sens, studiile arată că există o mare variație în ceea ce privește numărul verbelor prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de către un Stimul, ca în exemplul: The plum feels hard 'Pruna se simte tare (la atingere)/pare tare' (utilizare intranzitivă); (b) experimentarea sau detectarea unei senzații de către Experimentator, ca în exemplul: I can feel something hard 'Simt ceva tare' (utilizare tranzitivă); (c) o acțiune deliberată din partea Experimentatorului în scopul de a obține o senzație, ca în exemplul: I felt it to make sure that it wasn't too hard ' Am pipăit-o ca să mă asigur că nu este tare' (utilizare tranzitivă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
tranzitivă); (c) o acțiune deliberată din partea Experimentatorului în scopul de a obține o senzație, ca în exemplul: I felt it to make sure that it wasn't too hard ' Am pipăit-o ca să mă asigur că nu este tare' (utilizare tranzitivă). Sintetizând, paradigma de bază a verbelor de percepție apare la Huddleston și Pullum (2002) astfel: Production Experience Acquisition It looked square. I could see it. I looked at it. It sounded shrill. I could hear it. I listened to it
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
valorile lor sunt explicitate în mai multe moduri: perifrastric, prin enumerarea de sinonime contextuale, comparativ cu alte verbe din aceeași sferă semantică etc.; doar în cazul unor sensuri se specifică tipul de determinări, de compliniri, prepozițiile impuse de verb, variația tranzitiv - reflexiv etc. Prima separare a sensurilor distinge, în sens larg, între domeniile semantice la care se raportează sensurile verbelor de percepție; astfel, sensurile verbului a vedea sunt clasificate în funcție de trei domenii semantice cărora li se subordonează 70: domeniul perceptual vizual
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
intențională permit, în sens larg, aceleași tipare sintactice ca verbele de percepție nonintențională: pot avea utilizări absolute, apar în structuri cu două argumente și în configurații reorganizate cu predicație secundară. 5.1. Utilizări absolute ale verbelor de percepție intențională Verbele tranzitive care exprimă percepția intențională admit - cu excepția verbului a atinge - utilizări cu complement direct nelexicalizat. În utilizările absolute, verbul a privi se construiește frecvent cu grupuri prepoziționale/adverbiale cu sens locativ-direcțional: (147) Privește (spre tablă)! (148) Bătrânul privește în gol și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Verbul a atinge presupune, în schimb, un contact tactil mai general. 17 Buck (1949: 1018) face delimitarea între utilizarea subiectivă (cu referire la procesul percepției) și utilizarea obiectivă (caracteristică stimulului care produce percepția). Această clasificare este preferabilă, remarcă autorul, cuplului tranzitiv - intranzitiv, care poate fi folosit doar în relație cu verbele, în timp ce cuplul subiectiv - obiectiv poate fi folosit atât în relație cu verbele, cât și cu substantivele care exprimă percepții fizice. 18 În analiză am luat în considerare doar primul sens
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]