826 matches
-
precede în realizarea unei sinteze de sensibilitate modernă în forma clasică (Șerban Cioculescu), și chiar de poezia lui G. Bacovia. Versul lui S. are, totuși, un sunet adesea particularizat. Este o lirică în care sensibilitatea omului modern, ieșit din experiența traumatizantă a războiului, obține, printr-o transcripție abilă formal, dar pornită din profunzimile eului, o surprinzătoare aparență clasică. Interesului pentru trecut, estompat cu meșteșug, i se asociază o descripție mai mereu sigură, cu intruziuni de straniu, a unui peisaj rural nicidecum
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
sunt esențiale În construcția propriei tale vieți. A te Închide În durata existenței este la fel de periculos ca și tentativa de a transcede dincolo de limitele duratei. În ambele situații apare un conflict de conștiință, existența fiind resimțită ca pe un factor traumatizant, iar destinul ca ceva care vine de dincolo de existență. Care este soluția? Cum poate fi anulat acest „traumatism psiho-moral al vieții”? Este viața Închidere, iar Persoana o „ființă azvârlită În Lume”? Totul se Închide odată cu moartea Persoanei? Trebuie ca aceste
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
preferat să denumim acest tip existență nevrotică. Menționăm Însă faptul că ea nu are aceeași semnificație ca a nevrozelor, În psihiatria clinică, În psihanaliză sau psihopatologie. Existența nevrotică este modul de viață al omului vulnerabil, al persoanei expuse la acțiunea traumatizantă, frustrantă, a evenimentelor vieții. Este modelul de a fi al persoanei neprotejate În fața situațiilor de eșec, a persoanelor care nu pot face față situațiilor dificile ale vieții. Nu trebuie să vedem În modul de existență nevrotică o stare de criză
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca cea anterioară constituirii cuplului. Dimpotrivă, se va produce o deplasare a existenței persoanei Într-o direcție marcată de conflictul nevrotic și moral al separării. Existența de după separarea persoanelor prin ieșirea din cuplu va fi marcată, ca o amintire obsedantă, traumatizantă, de memoria cuplului, ca eșec existențial. În acest caz, fiecare persoană care a făcut parte din cuplul respectiv va proiecta cauzele eșecului existențial asupra celeilalte, culpabilizând-o. Ruperea existenței nu se produce numai În cazul dezorganizării cuplului de persoane. Ea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
alte numeroase cauze, cum ar fi: pierderea capacității de muncă, infirmități fizice sau psihice, pierderea locului de muncă, accidente, catastrofe naturale, deportări, prizonierat, detenție etc. Orice schimbare În planul existenței este o schimbare resimțită de persoană ca având un caracter traumatizant, sufletesc și moral, care schimbă ordinea, ritmul de viață al acesteia, starea sa de echilibru. Condițiile oferite de lume expun persoana la riscuri permanente, la situații neprevăzute, pentru care aceasta trebuie să fie pregătită pentru a le face față, pentru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
orgoliilor unui Eu egoist. Schimbarea biografiei În mitografie va da o altă semnificație Eului personal. Îi va conferi siguranță, dar din punct de vedere psihologic nu reprezintă altceva decât o formă de compensare a propriului său trecut incert, obscur sau traumatizant. Romanul psihobiografic are un rol esențial, așa cum se poate deduce din cele de mai sus. El este, În special În ceea ce privește trecutul persoanei, un suport moral și sufletesc major. Funcția fabulatorie a reprezentării de sine trebuie considerată, În cazul acesta, ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
spune și despre situația castratoare pe care victima o resimte. Frustrarea victimei va fi condiția unei traumatizări afective și morale, pe care acesta o va resimți, În mod dureros, multă vreme. Frustrarea și actul xxxx vor constitui o experiență psihomorală traumatizantă, care poate marca chiar psihobiografia acestei persoane. Prejudiciul poate declanșa reacții psihice dintre cele mai diferite din partea victimei, dezvoltări patologice sau chiar stări nevrotice. Psihotraumatismul frustrării sau situația castratoare sunt resimțite de aceasta În mod dureros, ducând la tulburarea echilibrului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
caracterul unui act de autocompensare psihomorală spontană, care ține de mecanismele de apărare/afirmare ale Eului persoanei respective. Acestea sunt următoarele: aă restituirea obiectelor furate victimei; bă retractarea injuriilor, calomniilor, a intrigilor la adresa acesteia; că uitarea celor Întâmplate, cu caracter traumatizant de către victimă; dă uzarea actelor de prejudiciu prin trecerea timpului; eă iertarea agresorului de către victimă; fă reconcilierea părților aflate În conflict. Se poate vedea de aici faptul că reparația este, În primul rând, un act care privește victima. Prin reparație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acest caz? Regretul nu este Însă numai tortură sufletească și morală. El actualizează vinovăția, pentru a o putea repara. Vinovăția morală este Însăși condiția desprinderii, prin regret. Faptul de a regreta actele comise este, dincolo de Întoarcerea către un trecut penibil, traumatizant sufletește și moral, și condiția desprinderii de acest trecut. Regretul cuprinde un Întreg șir de acte, sufletești și morale, prin care conștiința obligă Eul să reevalueze critic actele sale și să facă efortul unei reparații. Restaurarea vine din regret. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
continuității, și nu al unei atitudini prin care omul se declară Învins de destin. Destinul este aici În lume, dar dincolo, existența se va continua altfel, eliberată de constrângerile pe care destinul le impune vieții individului. Astfel, este anulată imaginea traumatizantă, din punct de vedere psihomoral, atât a vieții, dar mai ales a destinului personal. Atitudinea față de destin Pentru o persoană normală, echilibrată sufletește și moral, destinul este Înțeles ca reprezentând și concentrând În el tot ceea ce viața Îi oferă. Din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai consideră o dimensiune a vieții sale, ci una situată deasupra vieții. Prin urmare , deși este desprins de timpul lumii, va deveni o dimensiune a timpului interior trăit de persoana umană. Acest aspect al problemei va atenua, până la dizolvare, imaginea traumatizantă a destinului situat deasupra umanului. Interiorizându-l persoanei, ca dimensiune a acesteia, destinul devine parte a existenței, iar dacă persoana este legată de el În viață, va fi și dincolo de aceasta. Această constatare este, credem, deosebit de importantă din punct de vedere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
jurnal intim încredințat acesteia, ca și din scrisorile pe care i le trimite. La șaisprezece ani, tânăra se îndrăgostește de un pictor care, deși îi rămâne inaccesibil, înseamnă pentru ea iubitul ideal. Experiențele erotice ulterioare îi răvășesc sufletul și stările traumatizante pe care le trăiește vor compune substanța romanului. Smulsă prin căsătorie din păinjenișul strangulant al ambianței copilăriei, tânăra încearcă să evadeze din stereotipia unei căsnicii depersonalizante, dar nimerește în alt păinjeniș, acela al unor contradicții interioare și relaționale aproape insurmontabile
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
sunt analizate cu o incisivitate și o finețe vrednice de o romancieră formată de lecturi din Marcel Proust (adeseori invocat), Hortensia Papadat-Bengescu și Camil Petrescu. Semnificativ e că E. Lovinescu aprecia detașarea cu care e comunicată în roman o experiență traumatizantă, absența lirismului, a „febrei”, stilul „dens, cenușiu”, nepatetic. Cartea procură, totuși, emoții de lectură și prin vibrații (discrete) de reală poezie, conținute în evocarea peisajelor și a atmosferei patriarhale a Mangaliei și Balcicului de altădată, ca și în episodul morții
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
caz, reacția poate lua două aspecte, ce apar ca două direcții: abreacția, care este o mișcare, o acțiune ce pleacă din interiorul subiectului înspre afară, ea reprezentând fie mișcarea unui proces normal, fie un procedeu terapeutic de anulare a acțiunii traumatizante; retenția (refularea sau staza afectivă), care este o acțiune din interiorul subiectului către interiorul său, mișcare sau acțiune care duce, prin asimilarea sau înglobarea traumatismului, la apariția unor procese patogene, a unor tulburări sau boli reactive. O dată cu acestea apare și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
alternanță cu pauzele, activitățile distractive, perioadele de recreere, vacanțele etc.; depistarea precoce a factorilor nocivi, morbigenetici, cu valoare de suprasolicitare, care pot apărea în cursul desfășurării activității subiectului; pregătirea corectă a instruirii subiectului în vederea desfășurării unei activități; prevenirea apariției factorilor traumatizanți, printr-o pregătire prealabilă, în cazul schimbării activității sau a locului de muncă; prevenirea oboselii și sistarea activității în momentul apariției acesteia; instituirea unor măsuri terapeutice precoce în cazul apariției oboselii. Factorul cel mai important în menținerea unei activități utile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sine sau a unei imagini sociale a sinelui conform cu heterocronia scopurilor. 4. Modelele vieții Viața individului se poate desfășura liniar, simplu și necomplicat sau, dimpotrivă, poate fi întreruptă, complicată, accidentală sau aventuroasă, întreruptă de evenimente psihobiologice sau psihosociale neobișnuite sau traumatizante, boli, infirmități, eșecuri etc. Acestea pot lua diferite aspecte, după cum urmează: boli somatice grave, cronice; boli somatice grave cu sfârșit fatal; boli psihice grave, cu evoluție cronică; boli somatice sau psihice urmate de sechele, infirmități grave; schimbări sociale, politice sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca măsură de prevenție socială, întrucât din rândul lor se recrutează delincvenți, prostituate etc. 8. Psihoigiena accidentelor Un loc special în cadrul situațiilor de criză trebuie rezervat accidentelor, ca fenomene psihosociale specifice lumii și modului de viață moderne. Accidentele sunt evenimente traumatizante, negative, fizice, psihice, morale, care survin brusc, având un caracter brutal. Frecvența și diversitatea acestora depind direct de nivelul de dezvoltare al vieții cotidiene, ca o consecință a progresului factorilor de civilizație materială. Ele sunt mai frecvente și mai diverse
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
diferit de către cei doi termeni ai relației. Când diferența de opinii în această privință este prea mare, între personal și pacienți pot apărea relații conflictuale. Molzahn (1997) subliniază că, în timp ce unele dificultăți de adaptare se datorează consecințelor bolii și aspectelor traumatizante ale tratamentului, altele sunt cauzate de echipa medicală. Relațiile stabilite între pacient și membrii familiei au un rol deosebit în inducerea stării de dependență. Tendința de hiperprotecție întâlnită la mulți membrii ai familiei se manifestă printr-o restrângere a sferei
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
împarte numeroase teme și atitudini lirice cu generația sa, în arterele căreia, de altfel, circulă parcă globulele aceleiași grupe de sânge, pompat deopotrivă de un moment dramatic al istoriei și de unul de context istorico-literar: pe de o parte - spectrul traumatizant al totalitarismelor și războiului, pe de alta - tendința tinerilor de a scoate poezia din trena epigonică, sterilizantă a marilor scriitori interbelici și de sub incidența primului val al avangardei. Poezia lui T. exprimă o reacție la acest context de istorie politică
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
rezonanțe din Blaga autohtonizează tonuri rilkeene și incantații ce amintesc de Cântarea Cântărilor. Vidul bibliografic dintre Prohod pentru zi și antologia Poezii are în spate în primul rând o bogată producție lirică nevalorificată în acest interval, ce reflectă îndeosebi experiența traumatizantă a războiului. Ca fragmente ale unui jurnal liric de front, poemele din ciclul Pasărea morții devin o posibilă replică la Ciclul morții al lui Camil Petrescu. Eludând spectaculosul macabru, senzaționalul terifiant, poetul comunică tragicul individual, suferința înnebunitoare a cărnii, exasperarea
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
și pentru a se asigura că i-a înțeles punctul de vedere. Cu toate acestea, comunicarea dintre părinți și copiii de orice vârstă poate fi deteriorată de numeroși factori, dintre care cel mai grav este divorțul. Acesta reprezintă o experiență traumatizantă, atât pentru adult cât și pentru copil, încadrându-se în categoria macrotraumelor. În condițiile unui divorț, copiii sunt expuși la tot felul de sentimente contradictorii, precum insecuritatea, abandonul, vinovăția de a fi răspunzători pentru despărțirea părinților. Pentru a-i ajuta
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
beneficiarul locuiește. Etapa de evaluare propriu-zisă și asistarea social Presupune explorarea problemei, culegerea informațiilor din teren, observarea stării sociale individuale, familiale, educaționale, de sănătate, informații școlare, informații despre grupul de prieteni, informații despre conjunctura în care s-a desfășurat episodul traumatizant, evidențierea altor factori interni sau externi, evidențierea resurselor personale, familiale sau comunitare care pot ajuta victima. Evaluarea are ca scop elaborarea unei strategii de suport care să conțină un ansamblu de măsuri și servicii, potrivit nevoilor sociale identificate la beneficiar
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
pe care le incarnează medicul. Aspectul general este de ceremonial, ca o dramatizare a vizitei medicale, în planul reprezentărilor copilului bolnav. Al doilea personaj din desenele-test ale copilului, este mama, care se poate prezenta în următoarele trei situații: a) relație traumatizantă și anxiogenă; b) mama și medicul formează un cuplu de care copilul se simte legat; c) cuplul „mamă - medic” poate fi perceput ca frustrant, în sensul că medicul se poate substitui mamei. În cazul „jocului de-a doctorul” medicul se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situație triunghiulară” în care „rolurile” sunt precis distribuite, iar funcția patogenetică este confruntată cu „funcția psihoterapeutică”. Aceste aspecte pot fi deduse foarte clar din schema de mai jos: fig. p. ms. 246 Terapeut (anulare) (restaurare) Cauză Pacient R Acțiunea factorilor traumatizanți (conflict) (corespondență) (proiecție) Reacție Din schema de la pagina 246??? se desprind următoarele „elemente” componente: - prezența sau „persistența” acțiunii cauzei asupra pacientului, întreține starea de conflict; - reacția este rezultatul interiorizării factorului psihotraumatizant care a acționat asupra pacientului; - pacientul „proiectează” în exterior
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constau în căutarea prezenței unui personaj familial, animal sau obiect, care să-i permită să se asigure în cazul unei situații fobogene. c) Conduitele de fugă, cu hiperactivitate, ca adoptare a unei atitudini de bravură sau de sfidare a situației traumatizante. 5) Nevroza obsesivă Nevroza obsesivă se definește prin prezența simptomelor obsesionale sau compulsive adesea multiple și cu tendință extensivă, constituind o piedică în viața relațională și adaptarea socio-profesională a bolnavului, survenind de regulă la o personalitate patologică de tip psihastenic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]