422 matches
-
rolul Ťmăștilorť, transpunând câteva din fațetele eului, devine preponderent." (p. 155). La Gabriel Chifu: "eul poate furniza aici, deopotrivă, și metafora firului care străbate golurile, precum Ťperlele unui colierť care se înfășoară Ťla gâtul Nu-știu-cuiť. Disponibilitatea eului de a se travesti într-o multitudine de înfățișări este o caracteristică a universului autofictiv pe care îl pune în lumină creația lui Gabriel Chifu." (p. 224). La Mariana Marin: "Scrutarea intimității revelează deopotrivă caracterul ineluctabil al acesteia, dar și dedublarea, multiplicarea eului" (p.
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
fosforescență a urâtului, aceeași suferință, exprimată însă diferit: în tirade social-protestatare ori prin viziuni sumbre, post-expresioniste, la poeții generației 2000, respectiv, într-un lirism autosuficient, apatic ori nevrotic, la Constantin Acosmei. Dacă mortul este chiar personajul în care poetul se travestește și se recunoaște, atunci jucăria mortului e poezia pe care o scrie, descentrată, abulică, înclinată nicidecum spre temele majore, ci spre gesturile primare, cele mai la îndemână, ale eului regresiv: "(am stat pe recamier și/ mi-am pus mintea la
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
Asupra acestor șase cuvinte, separat și împreună, povestitorul va aplica tot felul de analize: "de istoria limbii, de semantică și semiologie, de semiotică, antropologie, teoria nivelurilor energetice ale limbajelor"... Dar să nu ne înșelăm asupra identității povestitorului: el se va travesti apoi într-un pictor căruia i se întâmplă să cunoască feminitatea în două opuse structuri, apoi într-un personaj încă și mai popular. Gustul său pentru culoare îl va întoarce în lumea circarilor, prilej de a rescrie, într-un scenariu
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
Occident. Era vorba, desigur, despre o percepție dacă nu nedreaptă, cel puțin incorectă a României peste hotare - chiar și în ce privește acele fapte pentru care ea ar fi trebuit mai degrabă lăudată, sau chiar admirată. Cum reușește românul - prin ce masochism travestit în modestie - să-și compună un CV dezastruos, și cum își mai fac occidentalii cruce exorcizați când află câte o țară cu vocație ispășitoare, numai bună pentru a le sluji ca ecran de proiecție a propriilor defecte, stereotipii și neliniști
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
e urlet aici/ despicare-n bucăți, înviere și iar/ despicare" (ibidem), în timp ce "sclipiri siderale de traumatisme craniene/ nimbează/ a chaosului dospire organică" (ibidem). La fel de unanimă e absența atît în lumea văzutelor cît și în cea a nevăzutelor, cu excepția morții "grase", travestite în materie, cu excepția monștrilor cu identitate umană, pregătiți industrial pentru "topitoria" thanatică, mereu activă, cu amuzant blazon sacerdotal: "bîlciul e-n țoi. moartea e grasă, frenetica.../ noi sîntem dreptmergătorii/ erzațul tenebrelor, a Babilonului drojdie" (ibidem). Să fie oare o asemenea
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
erudiția în privința lui, dacă trecem așadar peste trucul de captatio și mergem la miezul prelegerilor, ceea ce izbește la antropologul francez e nervul speculativ. Departe de a fi un spirit plat, în care Paul Johnson vedea (în Dușmanii societății) un marxist travestit în blană de etnolog, Lévi-Strauss se arată a fi un gînditor aproape organicist. E ca și cum, pășind în țara stampelor, koanelor și a pieselor kabuki, o țară în care, cu doi ani înaintea venirii lui Strauss, scriitorul Yukio Mishima săvîrșea ritualul
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
ele atinge invariabil capitolul figurilor de stil. Acestea sînt concepute de regulă că un fel de poleiala superficială, în care autorii ambalează un fond viguros de gîndire înălțătoare (sau, de la caz la caz, de suflet și simțire). Asta cînd nu travestesc întortocheat și imprevizibil referiri absolut neproblematice la realitatea pedestra: nu-mi pot explica în alt fel un pasaj aiuritor că acesta - escortînd un splendid vers arghezian. (Cu aripa în țarina și în vis/ Strînge la piept comoara ta deplină...): Imaginile
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
le pictează. Printre ele se află și portretele făcute Yulenei Olaizola, singura fetiță care-l atrage și pe care desenele lui o învăluie într-o aură de tristețe risipită. Pentru că universul său artistic este exclusiv feminin, iar Riosse este surprins travestit în femeie pregătindu-se de o escapadă (amoroasă?) asemeni unui alt autodidact misterios, de data aceasta pură ficțiune, Aubrey de Vere al lui Mateiu Caragiale din nuvela sa Remember. Înainte de a se sinucide, Riosse a scris cu litere de-o
Unde Shakespeare se întîlnește cu Hugo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8363_a_9688]
-
nu valorifică neapărat povestea lui Victor, adultul, despre Victor, adolescentul. Protagonistul e, de data aceasta, chiar desenatorul. Concurat, îndeaproape, de Mircea Cărtărescu. Victor, Lulu, Savin, Clara, Măgălie sunt numai niște amintiri. Imortalizate, cândva demult, pe hârtie. Amintiți-vă cum începea Travesti: „Prietene, cum să lupt cu himera mea? Dragul meu, apropiatul meu, tu, singurul om pentru care scriu, pentru care am scris vreodată, cum să scap de rujul acela întins pe viața mea ca pe o oglindă de spălător și care
Un documentar critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5113_a_6438]
-
de spălător și care nu se șterge cu nimic, dimpotrivă, se sleiește tot mai mult, mai murdar, mai diluat? Cum să-mi retez din creier țâțele alea de vată, fusta aia de curvă împuțită, peruca aia, artificiul, manierismul acela?” Astăzi, Travesti de Mircea Cărtărescu începe cu totul altfel. Cu cuvintele lui Baudoin. În verzale: „Sunt la București, e luna mai 2006, merg pe străzi, fac crochiuri, fac fotografii. Merg prin București în 2006 și încerc să mi-l imaginez în 1973
Un documentar critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5113_a_6438]
-
gândesc: oare Lulu sau Victor sau Mircea Cărtărescu au tocit cu tălpile lor asfaltul acestui trotuar care-mi pare vechi? Oare ochii lor s-au oprit pe această fațadă? Lucrez la o carte a lui Mircea Cărtărescu, «Lulu» în franceză, «Travesti» în română. Îmi place mai mult titlul «Travesti». Scriind, nu putem decât să trădăm adevărul, să-l travestim, iar eu trădez o trădare. La șaptesprezece ani, Victor voia să devină un mare scriitor. Cel mai mare. Își promitea să lucreze
Un documentar critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5113_a_6438]
-
au tocit cu tălpile lor asfaltul acestui trotuar care-mi pare vechi? Oare ochii lor s-au oprit pe această fațadă? Lucrez la o carte a lui Mircea Cărtărescu, «Lulu» în franceză, «Travesti» în română. Îmi place mai mult titlul «Travesti». Scriind, nu putem decât să trădăm adevărul, să-l travestim, iar eu trădez o trădare. La șaptesprezece ani, Victor voia să devină un mare scriitor. Cel mai mare. Își promitea să lucreze noaptea la lumina unei lumânări, să fie slab
Un documentar critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5113_a_6438]
-
pare vechi? Oare ochii lor s-au oprit pe această fațadă? Lucrez la o carte a lui Mircea Cărtărescu, «Lulu» în franceză, «Travesti» în română. Îmi place mai mult titlul «Travesti». Scriind, nu putem decât să trădăm adevărul, să-l travestim, iar eu trădez o trădare. La șaptesprezece ani, Victor voia să devină un mare scriitor. Cel mai mare. Își promitea să lucreze noaptea la lumina unei lumânări, să fie slab și să nu se preocupe de femei. La vârsta lui
Un documentar critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5113_a_6438]
-
a mai avea timp de a mă face că fac) am încercat să estompez trăsăturile care mă deosebeau de cei din jur și erau pentru ceilalți enervante. M-am jenat întotdeauna de calitățile mele, am făcut efortul de a le travesti ironic, de a le parodia glumeț. De fapt, era aproape o formă de lașitate profilactică, preventivă, ca și cum aș fi știut de la început că ele sunt cele ce nu mi se vor ierta, că voi fi pedepsită mai curând pentru calități
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
relațiile cauzale ale lucrurilor, atunci literatura sau ficțiunea, când relatează povestea evenimentelor, interesându- se mai mult de procesualitatea lor decât de descriere, vorbește cel mai bine despre structura și țesătura intimă a lumii. Și, totuși, literatura nu este o fizică travestită în cuvinte poetice, iar romanul, cu toate teoriile sale, n-a dus la descoperirea niciunei legi în fizică. Niciodată, de pildă, superba lege a coincidențelor și a întâmplărilor, lege care, guvernând în formă absolută ficțiunea, generează poveștile, nu a putut
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
cît o critici spre a-i arăta defectele, cu atît ea își camuflează defectele în calități mai atrăgătoare, iar marxismul pare a fi o astfel de doctrină înzestrată cu o mare putere de regenerare. Îi tai trei capete și reapare travestită în alte cîteva capete aflate în vogă. Toată cartea e un avertisment teoretic adresat celor care văd în comunism o utopie îngropată. Din păcate, crede Vladimir Tismăneanu, utopia nu e înmormîntată, ci doar naufragiată, putînd oricînd să revină din deriva
Fler ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6560_a_7885]
-
adesea - continuau amintiri bucureștene. Posesor al câtorva - deloc numeroase, dacă stăm să le numărăm - dintre amănuntele care au generat viziunile poetice lui Paul Celan, Petre Solomon atacă simultan două porți închise, având convingerea că măcar una se va deschide. Memorialistica travestită în critică literară poate conduce fie la o revelație biografică, fie la o împrospătare a uzanțelor de interpretare. Ducând la extrem o astfel de metaforă, îmi vine să spun că, până la urmă, succesul acestei intenții rămâne înjumătățit. Avem înainte, la
Obsedanții ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8229_a_9554]
-
indivizi, cum ar trebui să le situam în raport cu universalitatea, cu universalismul? - Universalismul este o concepție despre lume care a fost adesea pervertita, care a fost folosită că un camuflaj pentru apărarea intereselor unui grup dominant, care a vrut să-și travestească propriile aspirații în universalism. a fost, mai ales, în foarte mare măsură, cazul politicii coloniale a unor țări că Franța sau Marea Britanie, care au pretins mereu că aduc civilizația universală, democrația, principiile bunăstării universale, reprimind totodată formele de existență culturală
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
cu cine știe ce performanțe! Isprava de neuitat a lui Stolojan e confiscarea valutei, iar a lui Isărescu, până acum, vinderea caselor conspirative securiștilor! Altminteri, unul, cu figura de robot stahanovist căruia i s-a defectat programul vocal, celălalt, un Woody Allen travestit în computerist abulic, întrupează cele două nostalgii ale românilor: dorul de austeritatea ceaușeștiană, unul, și tânjeala fără țintă după raiul capitalist, în care mașinăriile lucrează în timp ce tu joci biliard, în baruri cu aer condiționat, celălalt. Jumătăți haotice ale aceleiași sfere
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
viața și-a atins pragul, stoicul alege să iasă din scenă sinucigîndu-se. Un chietist luptător, sau, cu un cuvînt supus uzurii timpului, nu chietist destoinic, cam așa poate fi definit Seneca. Un fel de intelectual a cărui vigilență s-a travestit în aerul blajin al unei inteligențe contemplative. Și, pe deasupra, un spirit căruia decepțiile îndurate nu au reușit să-i împrumute aerul blazării docte. Sub unghiul apropierii dintre cei doi protagoniști, Seneca nu se poate plînge de lipsă de înrîurire asupra
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
mine însumi și nu în conceptele cu pricina, important este că o astfel de vrajă există și că, în numele ei, ajung să cred neclintit în lumea ideilor pe care conceptele mi-o sugerează. În fond, orice filozof este un credincios travestit într-un adept fanatic al acrobațiilor conceptuale. Al patrulea simptom este orgoliul. Superioritatea celui care a reușit să deprindă tehnica jocului de-a abstracțiunile este una fără margini, ea frizînd orgoliul luciferic al celui care își închipuie că poate crea
Sindromul gîndirii abstracte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11099_a_12424]
-
vreodată, îi va șopti că e vremea să renunțe. Medicul nostru va continua să înnoade hieroglife pe monitor, fiind citit numai de făpturi aparținînd aceluiași regn nautic cu el, niște ființe plutind în corăbii de argonauți reînviați, care s-au travestit în psihonauți spre a umple paginile cu borhot lexical. Într-un om există atîta cheag umanist cîtă reverie a trăit pe marginea cărților citite. Paul Doru Mugur n-are cheag umanist, fiindcă n-are fibră livrescă, părînd o prelungire pasivă
Cultura de monitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6496_a_7821]
-
semantică a potențialităților verbului, Foarță concepe, cu premeditare, un spectacol al virtualităților și ipoteticului, în care sunt convocate forme ale lumii și ale poeziei, convenții și dezlănțuiri, artificii ale gândului și răsuciri spontane ale imaginației. Dilatând detaliile la scara enormului, travestind grotescul în forme ale iluziei și rafinamentului nedisimulat, poetul imprimă cuvintelor inconsistența și dinamismul unei logici utopice. Artificiu, ornament, feerie, spectacol și iluzie, cuvântul e, pentru Șerban Foarță, mai ales o formă de trăire poetică, extaz al simțurilor și celebrare
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
a virtualității lucrurilor ce nu sunt încă, dar adastă să fie, diafane, neîntrupate, dar cu atât mai prezente. Devorator, poemul nu e altceva decât însumare a unor fragmente, asamblare a disparităților într-o unitate iluzorie și inutilă. Anamorfozele lumii se travestesc, cu naturalețe, în arhitectura labirintică a poemului, ca în textul 1901, a.m., din aceeași carte Caragialeta, text ce sugerează inconstanța unei lumi fluctuante și efemere, în ciuda aparențelor sale de stabilitate și „onorabilitate” ontică: „Să treci de pe-un trotoar pe
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
de imaginație ce l-ar fi marcat pe poet: "Bacovia reprezintă cazul unui mare poet fără imaginație. în aproape tot ce spune, el trece rareori dincolo de propria biografie, de spațiile familiare, de mișcările și gîndurile obișnuite. Cînd încearcă să se travestească, nu reușește; îl recunoști imediat (...). La o analiză a contextelor, vezi ușor, apoi, că răspunsul lui la întrebarea Ťce e poetul?ť e plin de clișeele timpului său: Ťpoetulť e Ťsăracť, Ťsolitarť, Ťtristť, Ťbolnavť etc. Așa spuneau și alți zeci
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]