28,662 matches
-
30: ex Socraticorum hominum disputationibus - „din disputele filosofilor stoici (sic!)” (p. 31); § 11, p. 32: felicatas Saliorum pateras ― „cupele gravate ale altora (sic!)” (p. 33), în loc de „cupele gravate ale salienilor”; § 11, p. 32: tandem gradibus Romulus escendit in caelum? - „de la treptele (sic !) pe care Romulus a urcat la cer?” (p. 33), dar nici o sursă antică nu pomenește despre vreo treaptă pe care ar fi urcat la cer întemeietorul Romei; Cicero se referă la pașii acestuia; § 16, p. 38: magnitudo animi - „măreția
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
gravate ale altora (sic!)” (p. 33), în loc de „cupele gravate ale salienilor”; § 11, p. 32: tandem gradibus Romulus escendit in caelum? - „de la treptele (sic !) pe care Romulus a urcat la cer?” (p. 33), dar nici o sursă antică nu pomenește despre vreo treaptă pe care ar fi urcat la cer întemeietorul Romei; Cicero se referă la pașii acestuia; § 16, p. 38: magnitudo animi - „măreția sceptrului (sic!)” (p. 39), fiind vorba, de fapt, de „măreția sufletului”; § 31, p. 56 : Qui templa occupaverit? - „Cine a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din Evșul Mediuț, ci doar ceva infern-al, așa cum suntem noi învățați/ constrânși să obicinuim. Deh! între telesesiuni și ordonanțe merg și unele asonanțe. Așa se vede maimarele poet poliglob. Lasă tu plug, lasă brazdă, lasă gunoiul s-ajungă până la treptele de sus ale Guvernului (dacă nu le-a și urcat deja și pe astea) și te călătorește - cu teamă, cu frică, cu pază. Paza - doar pe ea din toate relele - o plătim și prețăluim noi, ăștilalți. Tot noi, zilnic/silnic
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
în așa fel încât să dea sugestia nu de participare la o emisiune de televiziune, ci la o operație de „filaj” a Securității: imaginea lor a fost captată de sus, de jos, din lateral, din spate, ba chiar și printre treptele de tablă ruginită ale instituției. Odată pătrunși în arhive, lumina tulbure, insuficientă, spațiul strâmt dintre rafturi induceau un sentiment de claustrofobie ce se accentua pe măsură ce discuția atingea chestiuni din ce în ce mai fierbinți. Sigur, intrarea într-o arhivă, și încă una militarizată, nu
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
scriu memoriile personalitățile socialmente recunoscute care, atunci cînd nu sînt scriitori, sînt oameni politici, artiști celebri, muzicieni ori măcar generali participanți la bătălii decisive. În secolul XX, cele mai citite memorii au aparținut unor Churchill ori De Gaulle, urmate, pe treapta a doua de interes, de artiști aflați la un moment dat sub lumina reflectoarelor, fie că ei se numeau Edith Piaf, Ingrid Bergman ori Yehudi Menuhin. Regula de fier și nescrisă a celebrității inițiale urmată de memoriile ulterioare pare a
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
Denisa Comănescu și Rodica Binder încercăm înaintea spectacolului să creionăm din cîteva linii tremurate portretul interior al Aglajei. Cîtă aproximație. De ce nu putem înțelege nimic decît raportîndu-ne la noi? În sală sînt toate locurile ocupate, se recurge la strapontine și trepte. Stau la balcon între Rodica Binder și Ludwig Metzger, realizatorul filmului pentru televiziune dedicat Aglajei Veteranyi. A venit de la Köln. Mă tem că n-o să-i placă spectacolul. Îi știu de-acum pe germani. Sensibilitatea lor e diferită de a
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
și sfârșitul? Moartea sclipind un zbor răzvrătit bate aripi într-o zare târzie în care demult nu-i urmă de pasăre ce duhuri vibrează răstimpul și clipele în goluri adânci de stare născândă? moartea sclipind în temeri îndepărtate Pe ultima treaptă îngerul străveziu ocrotitor de-a lungul vieții a urcat treptele somnului cu aripile strânse făcându-se umbră pe ultima treaptă la picioarele domnului așteaptă să bată auzire fără de sunet ceasul de pe urmă
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
o zare târzie în care demult nu-i urmă de pasăre ce duhuri vibrează răstimpul și clipele în goluri adânci de stare născândă? moartea sclipind în temeri îndepărtate Pe ultima treaptă îngerul străveziu ocrotitor de-a lungul vieții a urcat treptele somnului cu aripile strânse făcându-se umbră pe ultima treaptă la picioarele domnului așteaptă să bată auzire fără de sunet ceasul de pe urmă
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
pasăre ce duhuri vibrează răstimpul și clipele în goluri adânci de stare născândă? moartea sclipind în temeri îndepărtate Pe ultima treaptă îngerul străveziu ocrotitor de-a lungul vieții a urcat treptele somnului cu aripile strânse făcându-se umbră pe ultima treaptă la picioarele domnului așteaptă să bată auzire fără de sunet ceasul de pe urmă
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
suntem În 22 ianuarie! Filmul este datat ieri! Să Înțeleg că Aurel a murit de două săptămâni și-l priveghează de atunci?! Dar așa ceva e imposibil! Mă ridic și-mi fac cruce, rugându-mă printre lacrimi “Iară-l Doamne!”! Pe trepte stă o femeie În doliu, cu broboada trasă peste ochi. Nu vrea să fie filmată. Imaginea ne poartă În biroul fostului profesor. Pe birou e portretul Îndoliat. Alături un sfeșnic, cu o lumânare aprinsă. Pe peretele dinspre răsărit sunt icoane
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
carele blindate în scrâșnet teribil de șenile. Urmează organizațiile, școlile, târgoveții; aici lui Carol i-a lipsit curajul - trebuia să deschidă parada civilă însăși Duduia în trăsura regală, fluturându-și mănușile spre oamenii noștri politici strânși ca niște pinguini pe treptele Cercului Militar. Printre ei văd pe Vaida și Mihalache, fostul și viitorul președinte al Consiliului, șușotind cu Aristide - il y a anguille sous roche. 25 mai. Soare încă și mai strălucitor decât ieri. Mă alătur la Athénée unui grup prezidat
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
să nu li se Întâmple. Cu multă naturalețe, reușește autorul să nuanțeze aceste etape ce-și pun amprenta În conturarea fiecăruia dintre ele. Relațiile de adevărată prietenie și respect rămân neclintite, indiferent de etnia de care aparține cineva, sau de treapta pe care a ajuns Într-o societate În care mistificarea este un mijloc de a lovi, când interesele ți-o cer. Este remarcabilă integritatea morală a personajelor, integritate ce ține aici, În primul rând, de niște principii educaționale de bază
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
Dumnezeu? 821. Dacă Dumnezeu este unic, este singur ? 822. Să fie acestă lume numai a Dumnezeului omului? 823. Trăim În lumea compromisului deșartă. 824. Ce altceva poate Însemna vârful ierarhiei În această lume a pierzaniei decât cea mai de sus treaptă a acestei pierzanii? 825. Cel ce a Îmbrățișat măcar odată-n viață o șoaptă de iubire Își va pierde Întunericul sufletului pentru totdeauna. 826. A prins cineva În pumni cel puțin o frântură din timpul vieții sale? 827. A fi
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
mici și murdare, cu străzi care nu urcă și nu coboară, cu ceruri apăsătoare care te urmăresc toată viața. Există orașe unde hotarul dintre pământ și văzduh ucide închipuirea, unde anotimpurile nu au culoare, unde orizonturile încremensc pe o singură treaptă, orizonturi fără mister, lipsite de poezia infinitului. Astfel de orașe sunt temnicerele visului. Destinul m-a ferit de ele. M-am născut la Dunăre și am copilărie la mare. }intuit de orizont, aruncând cu privirea punți peste ape, am rămas
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
TERMENI Pasteurizare metodă de conservare prin tratare termică a produselor alimentare la temperaturi mai mici de 100 0 C. Termometru sonda instrument pentru măsurarea temperaturii în profunzime. Sterilizare metodă de conservare prin tratare termică la temperaturi peste 1000C. Operație - fiecare treaptă de transformare, prin care materia primă se prelucrează în produs finit. Procesul tehnologic propriu-zis succesiunea operațiilor prin care materiile prime și secundare sunt prelucrate, rezultând produsul finit. Procesul tehnologic auxiliar succesiunea operațiilor auxiliare (ambalaje, agenți termici etc.) precizate în procesul
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Spiritul hyperionic sau sublimul eminescian (2003). Libertatea metafizică eminesciană (2005) și Deschideri metafizice În lirica eminesciană (2007), Eminescu sau dincolo de absolut (antologie, 2010). O a șaptea, În haine tipografice sărbătorești, menită criticilor și cititorilor rafinați, iubitori de esențe: Luceafărul sau treptele spiritului hyperionic (2010) (distinsă cu Premiul național „Mihai Eminescu”, ediția XX, 2011). Este aproape uimitor cum un poet trecut bine de optzeci de ani, privește atât de limpede obiectul său de studiu, mișcându-se cu ușurință printre concepte și adevăruri
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
unei gândiri hermeneutice. Ca atare, și titlul studiului are filozofia lui. Prima poziție este ocupată de arheul eminescian, iar a doua, ca subtitlu, de căile care duc spre acesta, În formă ascendentă, În scară. Conceput În trei părți, eseul Luceafărul, Treptele spiritului hyperionic are titluri care le individualizează. Dar În cazul subtitlurilor, nelipsite și ele, apare repetitiv cuvântul Luceafărul, ca și cum pledoaria pentru arheul eminescian ar urma o triadă aprioric sfântă. Spre această concluzie ne duce și convingerea autorului Însuși că, angajându
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
de-o pământeană vrea să-l verifice experimentându-l. Schimbarea condiției Însemnează negarea celei inițiale care explică existența sa eternă Într-o lume egală cu sine Însăși, departe de durată și mișcare. În schimb, În lumea Cătălinei autorul eseului descoperă trepte spre aspirație - altele decât pentru cele două personaje terestre. Și Hyperion aspiră spre ceva, echivalent cu Împlinirea ontologică „la un mai Înalt nivel” , prin intrarea „În circuitul viului”. Dar constată poetul ce gândește În termenii filosofici - eternul și efemerul ascultă
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
și trecerea spre „radicala eliberare metafizică”. O asemenea abordare depășește hermeneutica obișnuită, ba chiar și pe cea trecută Întâmplător prin filtre filosofice sau estetice. Recepționată ca „transcendere din orice condiționare, din orice determinare”, sintagma „libertatea metafizică absolută”” presupune urcarea unor trepte până ce spiritul se eliberează de orice datum care ar putea aminti de existență. Tocmai de aceea George Popa consideră că Luceafărul este un poem neterminat, bazându-se și pe o notă ms. a poetului Însuși (ms.2257), unde acesta scrie
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
lui e-ntins Și geniu e-al său nume. El doar atinge „pur și sfânt/ Suprema libertate” și ajunge să fie imaginea În oglindă a lui Eminescu, o oglindă cu suprafața ei argintie plină de semnificații. Prin studiul său Luceafărul, Treptele spiritului hyperionic, George Popa propune o nouă perspectivă asupra capodoperei eminesciene, străbătând adică o distanță uriașă În absolutul etern.
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
transpir aproape până la sânge, din zori de zi până-n miez de noapte, trudesc grozav și cu mare zgomot, atât de mare, încât ( Doamne-ajută!) s-ar putea să mă audă, într-un târziu, chiar și leii de piatră, ce moțăie lângă treptele de la intrarea Academiei. Dar, uneori, pur și simplu, respir drept în lumină, mă întorc după soare ca o floare a soarelui.
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
de zile... ND: Din punct de vedere strict profesional și financiar, când a devenit compania ta viabilă și apoi de mare succes? CGM: Viabilă a devenit imediat de la Înființare dacă numărăm pe cei cărora le-am dat o pâine. O treaptă superioară a viabilității a constat În capacitatea de a efectua cercetări nelegate direct de reciclare, și de publicare a unui ‘Newsletter’ propriu care din 1987, deci după 23 ani de la Înființare, este trimis și astăzi de patru ori pe an
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
unuia care avea peste 20 de brevete, În parte aplicate, dar care nu văzuse măcar o para ca răsplată. Gândeam utopic; Îi Îmbinasem pe Don Quijote și pe Sancho Panza! Altfel, relația mea cu Academia Româno Americană, ARA, poate arata bine treptele prin care am trecut. Ajungând În Los Angeles am fost repede apreciat: nu știu să mai fi fost cineva pe atunci cu atâtea titluri publicate și cu cărți și brevete În SUA. Deși o perioadă bună am lucrat pentru alții
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
în permanență, odată cu rapoartele Securității despre nemulțumirile populației, graficul bioritmului său și prognoza astrologică pe săptămîna următoare. Firește că și această șoaptă Radu a strecurat-o la urechea Letiției în patul cu arcuri tari din garsoniera amicului Florinel, nu pe treptele scării de marmură ale sediului de Partid , pe care le coborîse cîndva , spre exil, fostul domnitor. Și pe urmă, cu glas schimbat, jucîndu-se cu cîrlionții ei pubieni: ești convinsă că azi este o zi sigură ? Povestea casei se va dovedi
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
S-ar mai tîngui brazii pentru care am inventat teoreme? De anotimpul culesului din apă va afla umbra morții de pe pămînt? Va cînta peste Maison Tavel limba clopotului cu pereții disperare? Spre mine vor mai alerga deodată țărm și mare? Trepte Izvorul ne-ar putea învăța pe de rost atît de aproape sîntem în carte Am descins din mitologie tu - din istorie cînd zeii erau la apogeu cînd imperiul mustea de glorie în curcubeie nesupravegheate din țări fără hartă stă scara
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]