452 matches
-
țarina dedesubt; strigară unii către alții, " Cum, sîntem groaze unii altora? Haideți, O fraților, pentru ce fost-a oare 125 Pămîntu-acesta larg în toate zările întins? nu pentru că jivini să îl colinde". Dar mulți stăteau tăcuți, și în familiile lor trebăluiau. Și multi spuneau, " Nu vedem nici o Viziune în aerul întunecos. Măsurați calea-acelei sfere de pucioasa ce luminează-ntunecoasa zi; Faceți lăcașuri 71 pe acest Pămînt care ne crește și haideți cu un pret să luăm și cu un pret să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în stilul lui Shakespeare, Otello este o piesă scrisă de Shakespeare în stil de operă italiană”. La început Verdi a fost ezitant să se angajeze la așa ceva; el avea 66 de ani și nu dorea altceva decât să continue să trebăluiască la ferma să de la Șanț’Agață. Dar sămânță fusese aruncată, udata cu grijă de către Ricordi și Giuseppina astfel că în următoarele luni Verdi s-a implicat din în ce mai mult și în final a căzut în cursă. Și aceasta
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
greacă Ă limbi pe care nu le cunoștea deloc. Făcându-se investigații, s-a aflat că ea fusese în serviciul unui preot catolic. Acestuia îi plăcea să citească cu glas tare fragmente din Biblie, în cele două limbi clasice. Femeia, trebăluind prin casă, auzea totul, dar nu înțelegea nimică necum să facă eforturi de memorare. Febra a activat însă engramele formate. Scăzându-i temperatura ea nu și-a mai amintit nimic. Alte argumente sunt cazurile de memorie excepțională, semnalate încă din
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1968, 1977 etc.), dar așa se explică - după părerea mea - și autosuficiența culturală a acestei generații, căreia Îi datorăm, În ultimă instanță, o cutumă de lucru foarte rezistentă, pe care perioada postrevoluționară abia reușește să o clintească: aceea de a trebălui mereu doar În propria noastră ogradă, fără a ne uita peste gard la ce anume fac vecinii. Generației ’60 i se poate imputa - În opinia mea - faptul că sentimentul nostru cultural nu a dezvoltat o dimensiune regională, transnațională. Marile noastre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
despre calapodari, specializați în confecționarea unor botine cu toc înalt. Dacă slujnicele însărcinate cu pieptănătura Doamnelor aveau mai puțin de lucru (coafura femeilor s-a arătat mult mai atașată de aranjamentele tradiționale, fără a obstrucționa pătrunderea noutăților complicate), „cosmeticienele” care trebăluiau în iatacul de lângă camera Doamnei erau mult mai ocupate. Ele mânuiau, în fața unei oglinzi de cristal, fardurile, „sulimanurile” (care trebuie să fi existat, de vreme ce Neagoe Basarab se întreabă într-un loc în învățături...: „Unde sânt unsorile și zulufiile cele cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
alte câteva posturi în sat: Radio Târgu Mureș, Radio Cluj, Radio Transilvania (local), Europa FM. Cele mai pomenite emisiuni sunt cele de știri și de muzică populară (mai ales seara, după ora 20). Radioul funcționează în general și în timp ce ei trebăluiesc prin casă. „Îl las toată ziua să cânte cât sunt la vaci sau prin curte” (fermier). În satul Ațintiș, cablul TV a fost introdus de mai bine de un an (octombrie 2004). Există în jur de o sută de abonamente
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ziulica de lungă în fața focului din vatră, strâns bine în veșmânt de piele! Are cu ce să se fălească. Așa, să crape proștii de invidie văzându-i statura, fuduliile și mușchii. Ochii i se aburesc. Să o privească pe Albruna trebăluind prin casă. A strâns avere pentru ea, daruri de nuntă, alese cu grijă. Căci la ei nu femeia aduce bărbatului zestrea ca la Roma, ci bărbatul femeii. Îi așteaptă acasă o pereche de boi, un cal înșeuat, un scut cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mai sunt. Iar acești microbi îi pot îmbolnăvi foarte ușor. Ia, mai bine să ne apucăm noi de făcut ordine. Și, dacă mai ai întrebări de pus, la ele o să-ți răspundă mămica atunci când va fi acasă. Au început să trebăluiască. Bunica a făcut patul; Sorina ar fi vrut să-l facă ea dar, văzând că nu reușește, s-a lăsat păgubașă. În schimb, după aceea, bunica a trecut la bucătărie, de dormitor urmând să se ocupe numai fetița. A măturat
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
turtă-dulce. Ochii mamei o privesc, țintă, spre Sorina. Fetița se face roșie ca focul. Lasă ochii-n jos. „Deci, nu e închis!” gândește mama. „Nu trebuia să spun nimic de Alimentară!” își zice, tot în gând, Sorina. Mămica și tăticul trebăluiesc pe la bucătărie. Copiii se joacă-n dormitor. Sorin! strigă mama. Vrei să te duci să iei o sticlă cu oțet? Băiatul lasă jucăriile și pleacă. Când vine de la magazin, mama îl roagă iar. Vrei să te duci până la etajul cinci
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
lui!”... Iar bunicul, care este, într-adevăr, ostenit, primește c-un zâmbet în colțul mustății tot ce-i dau dragii lui „nepoței”. Micile ajutoare ale bunicilor Mult se mai bucură copiii când au ocazia să stea prin preajma bunicilor, atunci când aceștia trebăluiesc prin ogradă, ori pe la bucătărie... Să le dea o mână de ajutor, că or fi având nevoie, chair dacă ei nu se plâng niciodată că-s obosiți ori că-i doare ceva... Azi, Sorin vrea să meargă în grădină, în
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și câte și mai câte. Acasă au rămas numai Sorina și Sorin. Doar și-n gospodărie trebuie să mai rămână suflet de om, nu? De-ndată ce au rămas singuri peste casă și ntreaga ogradă, cei doi au început să trebăluiască. Au mers în grădină și-au plivit buruienile, au umplut toate vasele cu apă proaspătă și bună din fântână, pe care-au cărat-o cu găletușele. După toate astea, au cam obosit. Hai acum să ne jucăm! propune Sorina Binee
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ajungi totuși acolo. Pentru urechea turistului, cele mai fermecătoare cuvinte sunt: „rar, retras, primitiv și ciudat“. Dacă serviciile sunt proaste, dați vina pe altitudine. Acest nume incită atât de mult fantezia Încât chiar În acest moment, muncitori, buldozere și betoniere trebăluiesc de zor ca să amenajeze un cătun lângă granița dintre Tibet și China despre care se spune că ar fi adevăratul Shangri-La. Aș fi făcut apoi legătura cu geografia, cu descrierile botanistului Joseph Rock ale cărui expediții pentru National Geographic În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
lucram în tura de dimineață. Mă trezeam la 04.30, mă pregăteam și plecam. Ei nu mă vedeau deloc dormind. De aceea, într-o compunere pe care au pregătit-o pentru școală au scris: «Mama nu doarme deloc, tot timpul trebăluiește.» (râde) Nu i-am certat niciodată. Nu i-am necăjit și nu le-am făcut nici un fel de probleme. Nu mi-au zis că sunt cicălitoare. Nu-i puneam să învețe. Asta fiindcă făceau ceea ce trebuia, fără să le spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
nu! Apăi mergeți cu bine că eu vaștept cu fripturica! Mulțumindu-i doamnei Maria, am plecat către casa domnului director, două străzi mai la vale. Ne-am oprit în fața porții, așteptând să vedem dacă nu cumva ne observă, dar dumnealui trebăluia de zor în grădina din fața casei. - Să trăiți dom' director! Ridicând privirea cu o mișcare bruscă a capului care părea să însemne nu atât surprindere, cât mai degrabă iritare, văzându-ne în fața porții, i se lumină fața. Lăsă deoparte grămăjoara
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
și supraveghindu-i pe furiș pe cei patru huni ce ședeau cu ei în jurul mesei largi, simple, din scânduri masive de stejar îmbinate. Pe când soția țăranului, o burgundă nu peste patruzeci de ani, dar îmbătrânită înainte de vreme de multele nașteri, trebăluia rumenind purcelul deasupra vetrei, oaspeții își treceau vremea bând din berea stăpânului casei și înfulecând niște pește; când cina fu gata, mâncară cu poftă, vorbind mai mult între ei, fără ca gazdele să-i înțeleagă, bând la fel de mult și râzând tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
doi soldați un pachet cu pâine și brânză. Pe cei doi darul îi bucură mult; și alții, făcându-și curaj, înaintară și le întinseră războinicilor burdufuri cu apă, pâine, fructe, bucăți de carne. încurajați de înseninarea sufletelor, călugării începură să trebăluiască, străduindu-se să-i așeze cum se putea pe cei mai bătrâni, să le redea puterile celor flămânzi, să-i mângâie pe cei mai disperați, să-i aducă înapoi la mamele speriate pe copiii ce se pierduseră în confuzia generală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
noi trebuie să vedem aici de demonii ăștia. Rapizi și eficienți, burgunzii umblau în căutare de crengi uscate, pe care le adunau într-o stivă la rădăcina copacului celui mai apropiat, un stejar bătrân și rămuros. în timp ce unul dintre ei trebăluia ca să aprindă focul, hunul fu dezbrăcat complet și țintuit la pământ de patru războinici solizi. în acel moment, cu un cuțit, Hariman îi făcu o crestătură de jur împrejur în pielea capului și, sprijinindu-se de spinarea lui cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
rujată În celebra sa cutie de violoncel, cu mâinile Încleștate pe mătănii, bătrânul Darmedont, cu barba colilie revărsată peste piept; apoi chipuri de prieteni, de vecini și nenumărate rubedenii ce se perindaseră cândva prin casa lor. O simțea și acum trebăluind În curte pe babulea, ba scoțând apa din fântână, ba adunând ciuveile din curte sau ridicând capacele de pe cratițele ce fierbeau pe aragaz și degustând mâncarea. Nu era de mirare că uneori bucatele ieșeau atât de pipărate și atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
bine putea cu un ochi, Își cârpea ciorapii, Își cosea nasturii, Își freca chiuveta, Își trata pentru iarnă lucrurile de lână cu un spray. Bineînțeles existau doamne, fiica lui, Shula, nepoata (prin alianță), Margotte Arkin, În apartamentul căreia trăia. Mai trebăluiau pentru el, când Își aminteau. Câteodată făceau mult, dar nu ca să te poți baza, nu În mod regulat. De rutină făcea singur. Era de conceput chiar că ar fi fost parte din Întinerirea lui - Întinerire susținută cu oarece tremur. Sammler
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Ne sărutarăm din nou, - spuse că rămâne cu mine, dar la ziuă, când mă trezii, nu mai era. 9. Ne aflam în plină primăvară, copacii înverziseră. Deschizând fereastra dinspre curte, mă întâmpină urarea de „bună dimineața” a domnului Pavel care trebăluia la micile lui răsaduri cu flori, de-a lungul gardului din față. Parcă aud, deodată, lătratul lui Rex, o înșelare, el a murit de mult, simple iluzii care ne cercetează din când în când, din lumi revolute, o clipă, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
pe umeri; se opri și zise: „Iată valoarea timpului! Străbăturăm micul bulevard, eram în plin soare. Fața îi strălucea de-o rară tinerețe. Când intrai în odaie deschisei fereastra dinspre micul bulevard din fața porții. El nu mai era. Doamna Pavel trebăluia la bucătărie, se mișca cu greutate, își ținea mâna dreaptă apăsată pe șoldul măcinat de reumatism, se văita, vorbea singură. Trecui în încăperea alăturată să fac puțină ordine în bibliotecă și pe birou. Când mă întoarsei în camera de la față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Umbla numai puțintel într-o parte: avea un ușor beteșug la un picior. M-a cinstit foarte prietinos cu apă rece; și nevasta lui a pus într-o oală cu borș o găină grasă în cinstea musafirului. Doi flăcăuași sprinteni trebăluiau prin gospodărie, prin șura curată și prin ocolul vitelor. - Și într-un târziu, după ce ospătai, gospodarul îndrăzni să se așeze mai la o parte pe prispă, și chemă cu glas potolit pe nevastă-sa: —Marghioliță, vină și-i bea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
devenise teritoriul lui Peckenpaw, un orășel al bătrânului Vest, iar Vultur-în-Zbor era, la urma urmei, un Indian Roșu. Aproape că se aștepta ca un șerif să iasă prin niște uși batante și să-l împuște acolo, pe loc. P.S. Moonshy trebăluia în spatele unei tejghele. Cântărea diverse lucruri. în încăpere nu mai era decât o singură clientă, dar Moonshy îl ignora complet pe Vultur-în-Zbor. După ce femeia a ieșit, Vultur-în-Zbor a zis: — Mă gândesc că e rândul meu. — Mai gândește-te, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
aflați În vagon clătinau și ei din cap. Trenul devenise din ce În ce mai aglomerat. Chiar dacă nu se oprise În nici o stație, călătorii apăreau cu nemiluita. Părea că toți oamenii pe care Noimann Îi văzuse nu de mult așteptând pe peronul gării sau trebăluind pe câmp se aflau acum În tren. Se Înghesuiau În compartimente, pe culoare, În WC-uri. Unii stăteau ciuciți pe jos, alții Își făcuseră loc și se culcaseră În plasele pentru bagaje. Noimann trecea dintr-un compartiment În altul. Deschidea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
zece minute, lumina soarelui e deja puternică acum, ei stau În căruță cu tocitoarea și butoiul de țuică și ocolesc pe un drum desfundat curtea Industriei locale. În curtea dispensarului, prin fața căreia trec, se vede o ambulanță nouă. În jurul ei trebăluiește un șofer tânăr. Ăsta probabil că Încă n-a avut ocazia să-l ducă pe Sică la ospiciu. Drumul pe care au intrat cu căruța pare un drum bun, pietruit, gropile pline cu apă sunt mult mai rare, iar panourile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]