4,948 matches
-
pe larg " Neajunsurile ce se pot întâmpla pretorului care slujește", în Liturghier, cuprinzând vecernia, utrenia Dumnezeieștile Liturghii ale sfinților Ioan Gură de Sur, Vasile cel Mare, Grigorie Dialogul (a darurilor mai înainte sfințite), rânduiala sfintei Împărtășiri și alte rugăciuni de trebuință, tipărit cu aprobarea Sfântului Sinod și cu binecuvântarea Prefericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2008, pp. 484-491. 160 Ibidem, pp. 486 161 Ibidem, pp. 486-488. 162Apud. Calinic I. Popp Șerboianu, "Cremațiunea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
împlinirea așteptărilor (E. Fromm, 1995, p. 50). De multe ori, iubirea maternă este considerată un instinct (prin analogie cu instinctul matern al animalelor). Lipsa iubirii materne apare ca ceva nenatural, rușinos. Instinctul matern - definit drept complex de însușiri înnăscute, cuprinzând trebuințe biologice legate de reproducere și determinând comportamente specifice - este abordat, de regulă, alături de instinctul alimentar, instinctul de conservare și cel sexual. Din alte perspective, nu există un instinct matern. „Nu există mamă denaturată, pentru simplul motiv că dragostea maternă nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
urmare a implicării afective. 4. Familia monoparentală formată din persoane adultetc "4. Familia monoparentală formată din persoane adulte" Într-o analiză prin prisma politicului, sfera problemelor de factură socială poate fi gândită ca un câmp de forțe în care nevoile, trebuințele indivizilor pe de-o parte, iar pe de alta, capacitatea societății de a răspunde la ele astfel încât să se păstreze în anumiți parametri ordinea socială conduc la ideea unor relații de putere. Indivizii își revendică drepturile, se organizează în grupuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
preferabil să consideri că viața merge de la sine, că există o forță vitală ce determină ca amănuntele de fiecare zi să se armonizeze. Constatarea că există nevoi imediate, nu numai individuale, ci și ale celorlalți, că unele persoane semnificative au trebuințe importante, oră de oră, zi după zi, an după an nu este una confortabilă 7. Dându-le curs, nu se realizează o legitimare onorabilă în plan social, statusurile aferente fiind secundare față de cele cu o anume vizibilitate socială. Familia monoparentală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
perspective larg acceptate în cadrul familiei, fiecare membru deține o serie de roluri și interacționează cu ceilalți într-o ordine bine stabilită 10. Așa este posibil ca familia să fie una funcțională și viața membrilor ei să decurgă în condiții optime, trebuințele lor putând fi satisfăcute. În modelul tradițional de familie, bărbatul apare ca soț și tată, are autoritate recunoscută față de ceilalți membri și își impune punctul de vedere la nivel decizional, este principalul furnizor de resurse, mediază relațiile familiei cu sfera
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
capii de familie); • politic, ca dependență față de o putere conducătoare exterioară (cum este cazul pentru o colonie sau un grup social de rezidenți fără cetățenie); • moral-psihologic, când se referă la o trăsătură de caracter individuală, similară lipsei de voință sau trebuințelor emoționale excesive. Într-o primă accepțiune, dependența economică apare ca acea stare precară în care se află o persoană ce nu dispune de resurse pentru a se întreține singură, nu are capacitatea de a-și asigura veniturile necesare unui nivel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
încep să recepteze intervenția ca fiind indispensabilă existenței lor. Treptat, ajung să se obișnuiască cu tipul de ajutor pe care îl primesc, ca și cum le este cuvenit. În paralel, pot să se descurajeze să mai caute mijloace pentru a-și satisface trebuințele în mod independent. În sfera politicilor sociale, autonomia este atât un principiu care ordonează activitatea (astfel încât persoanele asistate să fie stimulate spre dezvoltare), cât și o modalitate prin care se recunoaște și se respectă demnitatea persoanei. Tipul de autonomie pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
stări afective în care intră grija, toleranța, atenția, iubirea, protecția, sacrificiul, devotamentul, contactul fizic. Lipsa de alocație psihologică duce la carențe de afectivitate (A. Liiceanu, 1998, p. 43). Carența afectivă 101, numind un deficit afectiv, o insuficiență de satisfacere a trebuințelor afective, este adesea resimțită ca un neajuns, ca o lipsă a ceva necesar, dar și ca o disponibilitate redusă de a dărui afectivitate. Persoana cu carențe afective este vulnerabilă, poate să-și piardă echilibrul emoțional, să trăiască stări de tensiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
că relațiile interumane sunt puternic influențate de specificul comunității, se poate deduce că și relațiile de putere poartă amprenta acesteia. Concepția comunitariană privește raporturile din familie nu atât ca urmare a unor reglementări de tip contractual, cât drept rezultat al trebuințelor de integrare a oamenilor în grupuri mai ample. Oamenii intră în raporturi de susținere unii cu alții, formând adevărate rețele de sprijin, comunități. Dintre diversele perspective din care poate fi privită comunitatea, remarc drept deosebit de importantă pentru dezvoltarea persoanelor comunitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
multe dintre femei, un conflict între așteptările deduse din funcționarea mitului domesticității și cele deduse din mitul frumuseții 40. Observația făcută trimite la o disonanță cognitivă și emoțională 41 pe care multe femei o resimt ca pe un conflict între trebuințele de autodezvoltare personală și sprijinul acordat celorlalți, mai cu seamă copiilor și persoanelor ce au nevoie nemijlocită de ajutor (bolnavii și bătrânii din familie). Chiar și această constatare a devenit un loc comun, ca, de altfel, și soluția problemei, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
motor, de spiritul întreprinzător implicat, înseamnă a renunța la una din sursele vitale ale societății, la inovare și creativitate. Nici profitul nu tre-buie renegat, pentru că numai el oferă motivația necesară întreprinzătorilor pentru a satisface prin acțiunea lor vasta diversitate a trebuințelor umane. Profitul și economia publică nu sunt incompatibile. Rolul său este la fel de pertinent ca în sfera privată. Prin urmare, sectorul public nu este lipsit de grave insuficiențe, mai cu seamă cel hiperdezvoltat. În plus, obiectivele firmelor private nu sunt în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
este un agregat economic complex, aflat într-un stadiu istoric de dezvoltare, o entitate care reunește, în cadrul și în limitele unui teritoriu dat, o rețea de activități și interdependențe economice variate, cu participarea și pentru satisfacerea, în ultimă instanță, a trebuințelor comunității respective. Referitor la sfera sa de cuprindere, conceptul de economie locală poate avea două accepțiuni: 1) în sens restrâns, fac parte din sfera economiei locale activitățile publice de uz și de interes local, ce se desfășoară în unități coordonate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
puștile, amândouă pe umărul stâng, pe cel drept purta un sac albastru. Pășea întins; nu răspundea nimănui; privea uneori în sus. Apăruseră câțiva vulturi hoinari. Roteau în cercuri largi. Însoțeau, totdeauna, haitele: în urma lupilor albi rămâneau multe stârvuri: omorau peste trebuință; poate în joacă, nici Vânătorul nu era sigur: uneori i se păreau furioși la culme. Păsările cercetau locul. Câinii stăteau nemișcați, adulmecând spre miazănoapte; pufneau, din când în când. Se arăta, vag, soarele. Era liniște. Vânătorul de lupi albi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
de-o să meargă de-a-ndăratelea. Când te scoli, o să vezi că e timpul să te culci!” „O să facă un ceas cu pitpalac. Pitpalac! Pitpalac!” Unii chiar așa începuseră a-i zice meșterului: Pitpalacul. Un client l-a întrebat dacă nu are trebuință de o astfel de pasăre și, spre mirarea acestuia, Ceasornicarul i-a spuse că da! Când i-a adus vietatea, meșterul a plătit-o, apoi i-a dădu drumul, privind-o cum se ridică în văzduh. A ceru să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
că va bate de rău, veți fi mai pregătiți... Înseamnă ceva, nu?” Ceasornicarul a coborât de pe scară și a intrat în odaia sa, probabil să se odihnească, mulțumit de-acum. Rari erau aceia care mai treceau pragul atelierului. De aveau trebuință să repare vreun ornic, unii mergeau în așezarea vecină, cale de mulți kilometri; meșterul îi desconsiderase: nu te apuci să înșiri gogoși unor oameni în toată firea. Ceasornicarul nu s-a îngrijorat. Își vedea de meșteșug, dregând cu aceeași sârguință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
limitelor noastre...” „Și dacă, prin absurd, ar fi - să zicem - vorba de o minune?” l-a zgândărit Profesorul de naturale. „Formația și structura noastră ne împiedică să admitem o astfel de idee”, a zis Filozoful. „Și nu de minuni are trebuință urbea asta, ci de realități...” Lăcustele au fost reale. Vii, hămesite, imperturbabile. Nor. Au apărut la scurtă vreme după cele trei bătăi ale orologiului, tocând în popasul lor, prelung, mai mult de un sfert din verdele semănăturilor. Din acela al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, militează pe performante.ro pentru schimbări majore în sistemul educațional din România, având în vedere că există simptome destul de vizibile ale îmbătrânirii școlii, la cele mai multe niveluri, cele mai clar observabile referindu-se la trebuințele elevului. Pornind de la rezultatele obținute de A. I. Olivier (în Cerghit, Neacșu, Negreț-Dobridor și Pânișoară, 2001), profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară notează că un prim simptom de îmbolnăvire sau îmbătrânire la nivelul școlii este abandonul școlar. Motivația oferită deseori că micuții nu
Apocalipsa școlii. Care sunt simptomele "sclerozării" sistemului educațional () [Corola-journal/Journalistic/80500_a_81825]
-
Constanța Buzea O doamnă sensibilă, iubitoare de sonet și slujitoare la curțile lui, mărturisea undeva că i-au fost de trebuință două luni ca să îndrepte, n-are importanță la sugestia cui, unul din versuri în care se strecurase o silabă în plus. A reușit s-o elimine, refăcând astfel muzica sonetului, fără de care textul lui rămânea pentru eternitate un fel de
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7859_a_9184]
-
stilul atic, oricît de direct și de recomandabil ar fi fost, suferea de neputința captării atenției auditoriului. În această privință, talentul vorbitorului era cu mult mai important decît conținutul propriu-zis al discursului, Cicero preluînd de la adepții stilului asianic tertipurile de trebuință pentru obținerea unei captatio cît mai îndelungate: modulația vocii, gestica, fizionomia, postura trupului. și cum scopul unui discurs nu este atît acela de a instrui, ci mai cu seamă acela de a convinge, Cicero intuia că, pentru a ajunge la
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
motivat intrinsec și extrinsec, am penetrat în politică. Politica de a face bani. Câștigam în medie 500 de euro la o mașină, și vindeam de regulă una pe săptămână. Așa am înțeles ce înseamnă sintagma de la o oră de dirigenție, trebuințe învățate. Am început să manipulez cu ușurință obiectele și oamenii din trebuința de a face bani. Pe la școală, mai răruț că-i mai drăguț. Cel mai rău s-a supărat Profu de română. Mi-a zis c-o să iau eu
Partidul e-n toate by Nicolae MUNTEANU () [Corola-journal/Journalistic/7032_a_8357]
-
bani. Câștigam în medie 500 de euro la o mașină, și vindeam de regulă una pe săptămână. Așa am înțeles ce înseamnă sintagma de la o oră de dirigenție, trebuințe învățate. Am început să manipulez cu ușurință obiectele și oamenii din trebuința de a face bani. Pe la școală, mai răruț că-i mai drăguț. Cel mai rău s-a supărat Profu de română. Mi-a zis c-o să iau eu bacu pe rută progresivă numai când o să știu să conjug verbul a
Partidul e-n toate by Nicolae MUNTEANU () [Corola-journal/Journalistic/7032_a_8357]
-
cu cochilie, e urmărit în furiile și fugile lui. Toate îl vor pregăti pentru o altfel de călătorie, cu încetul, cînd începe să priceapă firea lucrurilor. De fapt, rostul lor e să devină amintiri, să nu mai fie de nici o trebuință, și totuși atît de cu scumpătate păstrate. Din tot ce se consumă, rămîn aceste foste piei ale unor foste vieți (șapte?), pe care călătoria ori visul le scot, inutil și răscolitor, la suprafață. Nu poți face altceva decît să le
Călătorie fără sfîrsit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6769_a_8094]
-
Nimeni, căci moftagiul este orfan. În condiții vitrege, moftagiul nu acceptă lupta, ci își caută refugiul înapoi către un substitut al instanței materne, un înlocuitor al sânului ocrotitor, hrănitor. Acesta este rostul lăptăriei. Lăptăria, pe post de mamă emblematică, satisface trebuințele primare ale suptului și nutriției, deopotrivă cu cele afective. Lăptăria îi reface moftangiului sentimentul demnității, îi susține curajul de a suporta vicisitudinile istoriei reale ingrate, îi cultivă spiritul de dependență într-un dulce alint. Lăptăria substituie pe mama, alcoolul înlocuiește
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
ceea ce înseamnă că ciobanii și familiile lor se vor muta până în septembrie în inima munților. Autor:Daniela Bodeanu Acest obicei străvechi se ținea odinioară prin parcurgerea drumului din sat până la stână pe jos,însă astăzi ciobanii își transportă cele de trebuință cu ajutorul mașinilor de teren. Un lucru a rămas neschimbat,animalele trebuie să urce toată acestă distanță pe jos,fiind mânate de către ajutorii de cioban. „Este foarte greu de urcat și cu caii nu putem duce tot bagajul. În mod normal
A început transhumanța în localitățile de la poalele munților by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79338_a_80663]
-
schițate cu aproape trei decenii înainte în O cercetare critică... Adevărurile de bază ale esteticii germane clasice sunt aici clar rezumate: "Arta este însușirea sau darul ce are omul de a produce opere reale care, fără de a sluji direct la trebuințele practice ale viețuirei sale, deșteaptă totuși în sufletu-i, prin mijlocirea simțurilor vederei și auzului, emoțiuni sau mișcări de interes, de plăcere, de admirațiune și chiar de entuziasm". Cînd a încercat, fără succes, să devină nuvelist cu Mihnea-vodă cel Rău
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]