611 matches
-
de chei. Dacă gresia este dură, dar permeabilă, pe ea se dezvoltă un relief masiv ce se apropie ca înfățișare de cel granitic, evoluând pe calea dezagregării fizice. La baza versanților are loc o acumulare de depozite nisipo-argiloase, alcătuind o trenă sau un tăpșan. În alte condiții se depun grohotișuri. Gresiile cu elemente sau ciment de natură calcaroasă, permit apariția unor forme pseudocarstice (lapiezuri slab dezvoltate, doline, chei, grote). Gresiile argiloase și marnoase pot da alunecări de teren, organisme torențiale. Conglomeratele
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
d)Uvalele sunt forme depresionare, ovale sau circulare, cu dimensiuni de zeci și sute de metri, formate din unirea mai multor doline. La cele puțin evoluate fundul este vălurit; la cele evoluate este neted, trecerea spre versanți făcându-se prin trene proluviale sau de grohotiș. În cadrul lor pot debușa izvoare, pot funcționa estavele. În România se întâlnesc în Munții Apuseni, Munții Mehedinți și Munții Banatului. e)Poliile reprezintă formele depresionare cele mai evoluate și pot fi: alungite, rotunde, ovale sau neregulate
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
de Argus, scriitorul îi dramatizează destinul, imaginând amuzat de ceea ce se poate spune în marginea ei, într-o vreme când nu se putea vorbi încă de sensibilitate artistică a cititorului și nici de impostură critică. Critica se situează numai în trena literaturii, dar aceasta trebuie să existe ca să cheme instanța de evaluare. Dialectica internă a textului în care autorul se întoarce reflexiv asupra propriei creații, imaginând reacțiile atunci posibile, atestă ambiția scriitorului de a sancționa întârzierile noastre culturale. El deschide singur
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
cugetul meu devine, pe zi ce trece, tot mai rece, mai lucid și deci mai sceptic lucrul e întrucâtva neașteptat. Grădina mea! Palierii mei cu roze urcătoare... Violetele, bujorii, clematitele, glicinele, daliile, crizantemele mele... De fiecare sezon, altă toaletă, altă trenă, altă înfățișare... Mereu nouă, și totuși aceeași, cu aleile sale înguste, peste care liliecii deutzia și toată colecția de arbuști scuturau cât ținea aprilie și mai parfumata lor ploaie de confetti. Acum rozele sunt îngropate, grădina e tristă: vântul nopții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
el finul praf cosmic pe care l-a adunat în spațiile siderale, prinde între degete, și le dă drumul în aerul liniștit, cele câteva fire de păr blond din coafura Berenicei rămase pe haină, smulge de pe pinteni delicata fâșie din trena Cometei pe care a atins-o în drum... Așa pretinde cel puțin Rostand. Cam așa... Și la drept vorbind așa chiar trebuie să fi fost. Așa se-ntâmplă totdeauna în împrejurări de felul acesta. Parcă văd deci că, reîntorși la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cugetul meu devine, pe zi ce trece, tot mai rece, mai lucid și deci mai sceptic, lucrul e întrucâtva neașteptat. Grădina mea! Spalierii mei cu roze urcătoare... Violetele, bujorii, clematitele, glicinele, daliile, crizantemele mele... De fiecare sezon altă toaletă, altă trenă, altă înfățișare... Mereu nouă și totuși aceeași, cu aleile sale înguste, peste care liliecii, deutzia și toată colecția de arbuști scuturau, cât ținea Aprilie și Mai, parfumata lor ploaie de confetti.... Acum rozele sunt îngropate, grădina e tristă: vântul nopței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în poezie. "Triada" / "Sfânta Treime" axială a literaturii valahe (supra, "ternarul") Eminescu-Blaga-Barbu, într-adevăr, solicită o abordare "specială", de vreme ce se relevă spațio-temporal și conceptual drept o "cometă" cu "nucleul central, de cosmic atac" în creația eminesciană și cu "nucleele de trenă" în opera expresionist-blagiană, în poezia parnasian-hermetic-barbiană etc., spre a li se clarifica "transmodernitatea". La autorul Jocului secund, aceasta e mai ușor de recunoscut / analizat, deoarece parnasian-hermeticul Ion Barbu în ceea ce privește capodopera sa, Riga Crypto și lapona Enigel însuși certifică distanțarea față de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Nichita Stănescu (Ploiești, 31 martie 1933 13 decembrie 1983, București, N. Stănescu lăsându-ne câteva mărturii despre întâlnirile sale esențiale cu autorul "Jocului secund") Marin Sorescu (Bulzești-Dolj, 19 februarie 1936 8 decembrie 1996, București), lângă care se înfățișează "resurecțional", în trena barbianismului, ori într-o școală "a hermetismului" dezvoltându-se într-o direcție originală: Cezar Baltag, Mircea Ciobanu, Ilie Constantin, Leonid Dimov, Ștefan Aug. Doinaș, Miron Scorobete, Horia Zilieru ș.a. "Agero", Stuttgart, www.agero-stuttgart, accesat 20 ianuarie 2012 Adrian JICU Ion
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
publice trebuie să fie consultate de către statele pregătite pentru război, căci chiar dacă filosofia a apărut adesea ca o «slujnică», nu s-a știut prea bine niciodată dacă această slujnică poartă făclia Înaintea doamnei sale, sau dacă Îi poartă, În urmă, trena rochiei”. În optica filosofului de la Königsberg, apare o contradicție flagrantă, privitoare la pacea eternă, aceea dintre morală și politică. Anume, este vorba despre contradicția: dintre ceea ce e generat de natură, adică de putere, și pe de altă parte, ceea ce pretinde
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
l’École Roumaine en France”, rezultatele cercetărilor sale: studii despre Nicolae Milescu și Petru Movilă. Întors în țară, cum înființarea unei catedre de istoria Europei Orientale - la care Gh. I. Brătianu se gândea pentru tânărul istoric - la Universitatea din Iași trena, va primi un post de profesor suplinitor la Liceul „Mihai Eminescu” din București, din ianuarie 1927 fiind și docent la Catedra de istoria românilor și conferențiar suplinitor al cursului de istoria slavilor de răsărit la Universitatea din București. Conferențiar titular
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
de carne și copii au strigat: „Ay! Mira, mira - el águila, el águila!“ Presupun că era o priveliște extraordinară, de vreme ce sunt destul de înalt și purtam și acea pălărie care te înalță și pantaloni de velur și, în plus, veneam în trena frumuseții și importanței Theei. Și, oricum, vulturul e respectat din timpuri străvechi în Mexic, din cauza vechii religii și a acelei clase mărețe de cavaleri din zilele masacrului cu săbii obsidiene la care a fost martor Diaz del Castillo. Copiii, după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
eu voiam să intru înăuntru; mă simțeam incitat de apariția acestui om faimos, și cred că aerul acela incitant pe care îl avea era impresia pe care o făcea tuturor - indiferent de mașina aceea veche în care mergea sau de trena lui cam zbanghie - că naviga printre aștrii imenși, de cea mai înaltă importanță, că era în stare să rostească cele mai însemnate cuvinte omenești și termeni universali. Când ești ca și nevoit să te mulțumești cu un alt soi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
nemulțumiți de ceea ce fac oamenii Pământului. După ce se luptă între ei: războaie, molime, acum vor să invadeze Cosmosul. Și desigur Împărăția ta. Soarele: Sfatul la care v-am chemat este să facem ordine. (intră Halley îmbrăcată în alb cu o trenă mare. Voci admirative) Uitați că a sosit și Mătușa Halley. Halley: Bine te-am găsit, Soare! Soarele: Mătușă, dar nu te schimbi deloc! Halley: Ne schimbăm cu toții odată cu Cosmosul, care este nemuritor. Venus: Crezi mătușă Halley că suntem nemuritori? Halley
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
care piatra arde funebru. Chichen-Itza arată, firește, cu totul altfel de cum a cunoscut-o Thompson. În jurul piramidei și a templelor nu mai e nici o urmă de mărăciniș. Autocarele sosesc mereu, răsună tranzistoare, totul are aerul unui parc arheologic, iar în "trena" legendei proliferează și aici un comerț conjunctural de care profităm cumpărîndu-ne, în sfârșit, pălării de pai. Soarele e prea tăios. Mă mir în prima clipă văzând printre articolele puse în vânzare multe hamace. Pe urmă mă lămuresc. Aflu că în
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Pa-pa! Huști! Drumu'...! Valea! O.K. , Șefu'! face Vierme. După care, pivoteză elegant pe ambele călcâie și iese din grădiniță, instruit, evaporându-se la trap, cu abnegație, moment în care, ca prin farmec, clopotul liniștii exterioare se sparge brutal în trena lui, în mii și milioane de cioburi microscopice, vacarmul diurn răbufnind din nou, mareic, nițeluș mai acut și mai proaspăt, până pe terasă. Crezi că întârzie? ridică vocea Avocatul, cătând puțin curios, puțin îngrijorat, înspre tejgheua adumbrită a barului din fundul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
miriște, dându-l de-a rostogolul, cu zgaibaracele-n sus, pe Bogdănel, care se și săltase intempestiv, de la fereală! I-am răpus, băi...! Pe toți...! Uraaa...! urlă Vierme. Un tropot de potcoave oțelite răsună atunci ritmat, prăvălindu-se înspre ei, în trena suflului. "Și am văzut un cal galben-vânăt și numele Celui de pe el era Moartea! Și iadul se ținea după el...!" murmură Fratele. Bogdănelu'Nebunu', rămas de capul lui, o și împunge la fugă, după cel de-al patrulea călăreț nocturn
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
prințesei Brandy, o haină de vulpe argintie aruncată pe umerii lui Brandy și metrii unei eșarfe de brocart legate în jurul chicii fâlfâitoare de păr roșcat a lui Brandy Alexander. Vocea reginei absolute și umbra de L’Air du Temps sunt trena invizibilă dindărătul a tot ceea ce reprezintă lumea lui Brandy Alexander. Fâlfâitorul păr roșcat prins în eșarfa de brocart mi-amintește de-o gogoașă din tărâțe. O uriașă brioșă cu vișine. E un fel de nor-ciupercă roșcat-fraise care se înalță deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
împotriva imposturii și mediocrității din cinematografie. De fapt, asta mă enervează cel mai tare, că nu suntem în stare să profităm de un moment pe care tot noi l-am creat și nu ne revoltăm suficient împotriva celor care, în trena acestui elan nesperat al filmului românesc, fac filme mai proaste decât cele din anii ’80, cu activiști, învățătoare frustrate și ingineri stagiari. Conceptul regizorului demiurg Asta vine din vremurile în care regizorului i se spunea „maestre“ pe platou, filma cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
împotriva imposturii și mediocrității din cinematografie. De fapt, asta mă enervează cel mai tare, că nu suntem în stare să profităm de un moment pe care tot noi l-am creat și nu ne revoltăm suficient împotriva celor care, în trena acestui elan nesperat al filmului românesc, fac filme mai proaste decât cele din anii ’80, cu activiști, învățătoare frustrate și ingineri stagiari. Conceptul regizorului demiurg Asta vine din vremurile în care regizorului i se spunea „maestre“ pe platou, filma cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
sărutarăm; uitai de toate câte ale lumii sunt. Eram numai noi pe câmpia aceea, singuri, sub Pomul Cunoașterii de care stătea rezemată, eram îmbrățișați - ne desprinserăm, ridicarăm mâinile, și Pomul înflori, rodi într-o clipă. Căzu apoi o lumină albăstruie, trena îi luci, șoseaua se stinse. Pomul începu să crească foarte înalt. Deodată vocea lui Lung: „Să fiți fericiți!, Dar nu-l văzurăm, pentru că în momentul acela Universul se îmbrăcă într-o lumină necunoscută pe pământ. 26. Mă trezii deodată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cum au fost aranjate formele pentru a obține o lucrare echilibrată). Captarea atenției Activitate independența Se dă textul: O prea frumoasă zână Învesmântata Într-o rochie lungă, pictată În culorile curcubeului, a sosit cu mândrul sau alai pe meleagurile noastre. Trena ei țesuta cu ghiocei, brebenei, zambile, toporași transforma câmpiile, livezile și pădurile În ținuturi de vis. 56 5. Pregătirea lecției noi Activitate independența Calculați după model: Activitate directă Se verifică muncă independența. 3.Captarea atenției Pe o sârmă sunt 24
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
vârful nuielușei sale spunându-mi: Iată-mă și pe mine mic! Îl văd mic de tot, palid și blond, privind cu ciudații săi ochi oblici spectacolul neobișnuit al tatălui său și al acestor domni mari înveșmântați cu lungi mantii cu trenă roșie, la fel ca doamnele. La ce se gândea el oare? Își amintește de incidentul memorabil care trebuie să corespundă, în amintirile lui de copil, de copil excepțional, cu ceea ce a fost pentru noi toți prima reprezentație de circ sau
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
să permită îndepărtarea de acest curent de apă pentru a putea veni în contact cu apa mișcată. - modul de înclinare a mâinilor, care să permită acționarea acestora după modelul elicei și nu după modelul padelei, adică fără să se producă trenă. Capitolul 3. Tehnica înotului sportiv 3.1. Procedeul craul Denumirea a fost dată de către antrenorul american George Forman, care urmărind cum înoată sportivul australian Alik Wickhan, a exclamat: „Priviți cum se târăște acest copil!” - (cum craulează n.t.: to crawl
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
vrea, n-aș îndrăzni pe față. / Și-n loc să te blestem și să hulesc, / Te laud, osândită pe viață" (Iubire). În cele din urmă, aceste 13 monologuri, niște scrisori deschise, larg îmbietoare, pun între paranteze situațiile dilematice, lăsând îndărăt trene de lumină, năzuind să sugereze ceea ce adesea ține de informulabil. Monologuri ca instrumente de cunoaștere! Erosul, formă de umanism fortifiant, e ritual în trepte suitoare. Totul e spus cu naturalețe, cu simplitate și concizie, cu candoare și feminitate, totul transgresând
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
făcut. Asta înseamnă că pământu-i totul. El își dă scutul vinului, așa cum mama își trece sângele fătului. În sfârșit, în „Masa umbrelor”, Ionel Teodoreanu (fratele lui Păstorel) mărturisește: „Nu știu cum se face, dar fratele meu Păstorel, încer cat se vede în trena bahică a podgoriilor și poate prin alte trene, adiacente, nu avea încă timp pentru viitorii lui prieteni și admiratori. Paj al vechiului Cotnar Și al domnițelor recente, Menestrel de complimente, Păstorind peste pahar Păstorul umbla hoinar... Dar Al.O.Teodoreanu nu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]