616 matches
-
în plus de vocile pline de căldură ale Corinei Corpodean și Ioanei Damian, în dubla lor calitate de poete și cântărețe desăvârșite. Un public extaziat de originalitatea și dăruirea unui grup de ADEVĂRAȚI OAMENI DE SUFLET a plecat cu inimile tresăltând de bucuria trăită alături de comori spirituale pe lângă care poate, până mai ieri au trecut fără să le recunoască valoarea. CINSTE LOR! Sărbătoarea Nașterii Mântuitorului a fost omagiată într-o manieră aparte prin creațiile minunate ale celor ce și-au adus
COLIND DE SUFLET LA SEBES ALBA! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357113_a_358442]
-
legată de însăși viața poporului român, creștin și curajos, demn și capabil să reînvie după răstigniri prin credință în timpul suferinței și prin bărbăție, responsabilitate și sobrietate în timpuri bune ... Așadar, omagiind pe Înalt Prea Sfințitul Bartolomeu Anania, senatul Universității Oradea tresaltă de bucurie că a luat hotărârea de a acorda titlul de Doctor Honoris Causa unei personalități bisericești de excepție”. După momentul decernării titlului academic de către domnul rector, a luat cuvântul Înalt Prea Sfințitul Bartolomeu, care în discursul său, după ce a
AMINTIRI ŞI EVOCĂRI DESPRE UN MARE EVENIMENT SPIRITUAL ŞI CULTURAL PETRECUT LA ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357379_a_358708]
-
Rasfrangere > O VIOARĂ...PLÂNGE Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1005 din 01 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului O vioară... plânge In aerul albastru danseaz-o melodie. Se-nalță mlădioasă peste Univers... Fior îmi dăruiește, plin de...fantezie. Inima-mi tresaltă la fiecare vers . O vioară plânge în noapte al ei dor Lacrimi se preling fără voia mea... Purtat de melodie tot mai sus pe-un nor. Privirea-mi inundată, ajunge la o stea. Albastrul fascinant inima-mi alină... Simt pasărea
O VIOARĂ...PLÂNGE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357458_a_358787]
-
te transpune în acea lume inocentă, căreia azi îi ducem dorul, lumea copilăriei și visului frumos ... Simplitatea și puritatea exprimării, în consonanță perfectă cu starea de “a fi copil” te fac să simți cum ți se înroșesc obrajii, cum îți tresaltă inimioara și-ți râd ochii parcurgând “pastelurile de borangic” în decorul creat cu atâta sensibilitate. Maricica Stroia dăruiește o parte din puritatea sufletului său, cu dragoste, inocentelor creaturi care ne înseninează existența, descriind pe înțelesul lor frumusețea anotimpului alb - ninsoarea
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
a patrimoniului național și a dimensiunii sale de unitate, națiune, conștiință patriotică, tot ceea ce înseamnă demnitate, onoare și glorie pentru neam și țară. Mai au nevoie românii de unitate și conștiință patriotică? Oare câte repere naționale ne mai fac să tresăltăm de bucurie? Nevoia de a apropia timpurile, fie ele mai îndepărtate, fie mai apropiate, în special pe acestea din urmă, o resimțim, astăzi, tot mai acut, când trecem prin momente de încercări datorate conflictelor din apropierea frontierei de Est a României
ÎNDEMN LA UNITATE NAŢIONALĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357490_a_358819]
-
precedent pe care Profesorul a avut-o în fața unei întregi generații. Evident că întregul arsenal de calități îi explică succesul, dar toate acestea țin întrucâtva de formă, de ceea ce e exterior și de fapt, adevăratul ingredient care a făcut să tresalte inima ascultătorilor săi este tocmai această dorință nestăvilită de a impune un alt tip de respect pe care toți ar trebui să îl aibe pentru tradiția, credința, cultura, spiritualitatea românească sau sufletul românesc, un respect bazat nu pe formalism ci
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
imaginea unei familii sfinte pe care să o punem la sufletul nostru. Bucuria mare a vieții mele de familist este aceea că am devenit tată. Mai mare bucurie ca aceasta nu există. Atunci când aud cuvântul tată, rostit de copiii mei, tresaltă inima în mine. Ce mare dar și ce mare binecuvântare este acest cuvânt sacru într-o familie!... Ca tată m-am rugat mult înainte de a se naște fiecare copil în parte, dar și după aceea. Fiind preot, le pomenesc cu
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
Iubito, ești departe, sub alte zări trăiești/ Și pe alei străine, tu pasu-ți potrivești/ Cu alte ore, clipe...în triste-amiezi adaști -/ Și te veghează-n noapte străini și sumbri aștri.” (Chipul tău) Însăși iubirea devine un colind, căci sufletul său tresaltă cufundat într-o dulce uitare. Bradul, simbol al verdelui etern, redefinește făptura care-i dezmiardă simțurile și îi alină tristețile. Curățenie spirituală, purificare și seninătate sunt oglindite de neaua care pictează portetul făpturii gingașe precum o rândunea: „Dragostea mea-i
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
Autorului Primăvara, anotimpul poeziei și al iubirii... Când primăvara pășește din calendar, purtând în brațele sale parfumul minunat al florilor, razele soarelui o însoțesc în voiajul său și-i dăruiesc raze din ce în ce mai calde.Verdele devine stăpânul zărilor, iar energia îți tresaltă în vene, pentru că, odată cu natura, ieși din hibernare. Se derulează un decor superb, a cărui imensitate nu poate fi exprimată de cuvinte, ci doar de simțuri... Devii mai visător, ochii ți se încarcă cu priviri scânteietoare iar natura își desface
PRIMĂVARA, ANOTIMPUL POEZIEI ŞI AL IUBIRII... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357869_a_359198]
-
te-ai lăsat mistuit de dragostea sfântă; Bucură-te, că nu îmbrăcămintea, ci trupul tău ne-ai lăsat nouă ca acoperământ; Bucură-te, că deasupra mormântului tău a strălucit o lumină cerească; Bucură-te, că, găsind moaștele tale, credincioșii au tresăltat cu duhul; Bucură-te, că toți cei ce le sărută iau binecuvântare; Bucură-te, că închinându-se, găsesc scăpare din frământările lor; Bucură-te, că ele sunt mărturie că Domnul pe Care L-ai slujit este adevăratul Dumnezeu; Bucură-te
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
Toate Articolele Autorului Nedivina comedie În loc să privim în față Oamenii, privim în oglinda orbitoare A orgoliului propriu, O durere de dinți ne doboară, Devenim iar oameni, Ca oamenii. Tu, cel onorat cu titluri și premii, Ce mândră îți flutură barba, Tresaltă bărbia cu toată mândria, Dar piedestalul pârâie, plânge, granitul se frânge, redevii om ca toți oamenii, bun ca o pâine, de mâine. Adio poate fi odios, un cuțit Sau o floare pe un mormânt neînceput, Mai mulți prieteni găsești În
NEDIVINA COMEDIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357974_a_359303]
-
Alexandra Diaconu manifestă mare dexteritate în alcătuirea versului liber. Nu însă și în cel clasic, unde există unele ezitări prozodice, ruperi de ritm și de măsură care nu impietează, cu toate acestea, mesajul poetic. „Sunt doar deschidere/și-o lumină tresaltă în mine/semn pentru drum” - afirmă poeta în poemul „Azi, un strigăt neauzit”. Și continuă: „Am sufletul transparent/ de iubire/ și păsările se rotesc/ atât de sus, /parc-ar scrie cu aripile/gând înflorit spre tine dus// Simt un avânt
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
se revarsă în suflet și nici un vânt potrivnic nu o tulbură, din străfundurile inimii cu un simțământ plin de recunoștință se înalță: „Bine ești cuvântat, Doamne!”. Când chipul senin al unui frate și cuvântul lui iubitor mă întâmpină și inima tresaltă de duhovnicească bucurie, un glas tainic dinlăuntru murmură: „Bine ești cuvântat, Doamne!”. În fața Sfântului Prestol când inima se topește înaintea milostivirii celei negrăite a Stăpânului, un fior adânc suspină: „Bine ești cuvântat, Doamne!” Uneori însă, nori negri și amenințători se
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
te transpune în acea lume inocentă, căreia azi îi ducem dorul, lumea copilăriei și visului frumos ... Simplitatea și puritatea exprimării, în consonanță perfectă cu starea de “a fi copil” te fac să simți cum ți se înroșesc obrajii, cum îți tresaltă inimioara și-ți râd ochii parcurgând “pastelurile de borangic” în decorul creat cu atâta sensibilitate. Maricica Stroia dăruiește o parte din puritatea sufletului său, cu dragoste, inocentelor creaturi care ne înseninează existența, descriind pe înțelesul lor frumusețea anotimpului alb - ninsoarea
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]
-
Acasa > Strofe > Creatie > POATE ȘI MÂINE ... Autor: Elena Păduraru Publicat în: Ediția nr. 523 din 06 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Pe drum vegheat de castani înfloriți, trec romantici, tineri îndrăgostiți, în ei poartă calde sclipiri-n priviri, trupurile-și tresaltă-n unduiri. Pe-o bancă stai, visătoare privești, de-o vârstă tânără îți amintești, dar în poală îți cade o minge... O retrimiți, ea lin se prelinge. Se scutură în bătrâna palmă flori de castan dintr-o clipă calmă, sunt
POATE ŞI MÂINE ... de ELENA PĂDURARU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358186_a_359515]
-
Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 552 din 05 iulie 2012 Toate Articolele Autorului tu ești omul special care-mi răstoarnă trupul și cântecul. o iau de la capăt de fiecare dată, când cuvintele tale mă îmbracă și mă dezvelesc... sânul tresaltă și ochii prind largul oceanului. dragoste și război într-un pumn fierbinte. mângâiere și teamă, strecurate gesturi în cuvinte simple... bem ceaiul de ora cinci zi de zi încercând să ne tulburăm carnea. adunăm senzații pentru sacul zilei noi. noaptea
APROAPE DRAGOSTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358210_a_359539]
-
prea des pe balta de la Limanu. Își asigurase deja porția de saramură. Taică-său a deschis a doua cutie cu bere și și-a aprins a nu știu câta țigară. Nu renunțase să mai spere că s-ar putea să tresalte și bambina sa și să prindă și el câte ceva în cârligul chiostecului. Marian se ocupa de grătar și împreună cu fiică-mea, întorceau fripturile de zor. Din când în când, umplea păhăruțele de unică folosință cu țuică de mere, făcută de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
el urme de scântei”, și vederi de bine, de lumină: „E clar și numai soare”, puține la număr, aceste sclipiri ale liniștii se simt într-un fior, pentru că tot el, ințiatul deslușirii umbrelor, ființează meditând: „În infinit pământul se simte tresăltând: / Vor fi acum de toate cum este orișicând, / Dar iar rămâne totul o lungă teorie” (Nervi de primăvară), pentru că el vede: „Roata morii - violetă”. Acea rază violetă care distruge conștientul într-un moment al timpului, replicând revelația. La Bacovia apa
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
acolo de unde mă trag eu, atunci mă simt ca aluatul pus la dospit, ca floarea de cais primăvara, ca cel ce și-ar dori să-i fie clipa fericită, repetabilă... Minunea aceasta se întâmplă când, pe la curbura inimii mele, mă tresaltă, mă urcă și mă coboară, vorba mângâioasă, rostită clar, cu unduieri fabulos strunite, din glasul FLOAREI CALOTĂ. FLOAREA CALOTĂ are o voce, dăltuită de Cel de Sus, cu mare artă în străluciri diamantine. Cântecul ei nu e doar cântec. Este
FLOAREA CÂNTECULUI de DONA TUDOR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358778_a_360107]
-
-l legasem de trupul de lut și zboară spre stele, departe de glia ce-n chingă vicleană, de fier, l-a ținut. Cu lună, luceferi și sori laolaltă dansează, azi, sufletu-mi, arc peste vreme, în valsul celest prin genune tresaltă, se bucură... Cerul va ninge devreme. 13-14 iunie 2012 Referință Bibliografică: Arc peste vreme... / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 609, Anul II, 31 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ARC PESTE VREME... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359075_a_360404]
-
te strâng în brațe cu dragoste fierbinte, Sufletul să-ți sărut, pe ochi să-ți pun Pecete? Eu nu sunt trist, Măicuță, și nimeni nu mai fie! E ziua ta cea sfântă, e zi de sărbătoare, când cerul și pământul tresaltă pentru tine, iar fiii tăi resimt născând, din dor, culoare. Mă rog la cer, Măicuță, să te cinstesc mereu: Roș', galben și albastru mi-e sângele în vene, Mi-i tânăr iarăși gândul, dar sufletul îmi plânge Că-n fiecare
DE ZIUA NAŢIONALĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359395_a_360724]
-
te strâng în brațe cu dragoste fierbinte, Sufletul să-ți sărut, pe ochi să-ți pun Pecete? Eu nu sunt trist, Măicuță, și nimeni nu mai fie! E ziua ta cea sfântă, e zi de sărbătoare, când cerul și pământul tresaltă pentru tine, iar fiii tăi resimt născând, din dor, culoare. Mă rog la cer, Măicuță, să te cinstesc mereu: Roș', galben și albastru mi-e sângele în vene, Mi-i tânăr iarăși gândul, dar sufletul îmi plânge Că-n fiecare
ÎN FIECARE AN... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359399_a_360728]
-
2011 Toate Articolele Autorului Iubește-mă, precum un pom un mugur, Iubește-mă, precum albina floarea, Iubește-mi pasul, gândul și visarea Iubește-mă, să simt îndestularea. Mi-e foame, mi-este sete, Bolnav sunt de iubire, Doar inima-mi tresaltă fericită, Când mă înfrupt din gura-ți pârguită. În jur tu risipești parfum, Cum răspândește teiul floarea Și pielea ta ca mierea galben-brun M-atrage cu aroma și culoarea. Și sânii tăi, îi văd în miez de noapte, Doi grauri
IUBEŞTE-MĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359485_a_360814]
-
2014 Toate Articolele Autorului Vibrații din visul aluatului cuantic Vibrează prin inimi un magic impuls, Un val de iubire se îneacă prin puls, O undă măreață din punctul mișcării Coboară-n materia din planul visării, Tumultul de unde din rostul galactic Tresaltă prin susurul dorului cuantic, Se înnoadă în ghemul realului tremur În huma născută dintr-un cutremur, În carnea atomilor din praful stelar, Lumină celestă din spectrul solar, Lovită de țărmul durerii din minte Să miște o undă a aducerii aminte
VIBRAŢII ... de DAN BORBEI în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360303_a_361632]
-
Stele să-ți țină făclii O să te ascund eu bine Nimeni să nu dea de tine. FIERBINTE Nesățioase guri de flori, Răstoarnă roua dimineții. Zvâcnesc boboci plini de fiori, Înbrățișând sămânță vieții. Insinuant, vântul adie, Patrunde-adanc în cuib de iarbă, Tresaltă cu-a lui bărbăție Petale rumene de nalba. Buze arzând, rupte din soare, Pe coapte mere zăbovesc Săruta lung și cu ardoare, Fructul, ca sânul fecioresc. E totul cald și-nmiresmat, Ca-ntr-un iatac de curtezana: E vară, în
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]