2,894 matches
-
și de proprietățile fizico-chimice, băuturile spirtoase se definesc după cum urmează: 1. Romul este băutură spirtoasa: a) obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea fie a melaselor sau siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie de zahăr, fie a șucului de trestie de zahăr distilat la maximum 96% vol., astfel încât produsul obținut prin distilare să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului; ... b) rachiul obținut exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea șucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]
-
trestie de zahăr, fie a șucului de trestie de zahăr distilat la maximum 96% vol., astfel încât produsul obținut prin distilare să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului; ... b) rachiul obținut exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea șucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului și care are un conținut în substanțe volatile de minimum 225 grame la hl alcool 100% vol. Acest rachiu poate fi comercializat cu mențiunea "agricol" că o completare la denumirea de rom
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]
-
2. porumb; 1.3. orez; 1.4. boabe de sorg; 1.5. hrișca, mei, alte cereale. 2. Melasa, decolorata sau nu: 2.1. sirop de melasa; 2.2. sucurile de fructe conținând zahăr în orice proporție; 2.3. melasa din trestie de zahăr. 3. Fructe: 3.1. curmale, smochine, ananas, avocado, guane, mango și mangustan, proaspete sau uscate; 3.2. citrice, proaspete sau uscate: portocale, mandarine, clementine, grepfruit, lamai; 3.3. struguri, proaspeți sau uscați (de Corint, Sultană); 3.4. pepeni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]
-
ex 2302 Tărâțe, spărturi și alte reziduuri, chiar aglomerate sub formă de pelete, rezultate din cernere, măcinare sau din alte prelucrări ale cerealelor ex 2303 Reziduuri de amidon și reziduuri similare, pulpă de sfeclă de zahăr, resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr și alte deșeuri de zahăr, borhot și deșeuri rezultate de la fabricarea berii sau de la distilare, chiar aglomerate sub formă de pelete: 2303 10 - Reziduuri de amidon și reziduuri similare 2303 30 00 - Borhot și deșeuri de la fabricarea berii
jrc6178as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91350_a_92137]
-
Acasa > Poezie > Amprente > EI VIN PLECÂND... Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Se coace grâul pe sub amintiri, se face fum țărâna din copite Sub trestii albe, mame adumbrite și tați de lut - sub trandafiri. Și-atâta dor e-n ziduri, că te miri cum mai e loc în aer să nu doară Pe masa lor - doar un adânc de ceară și pașii nimănui sub tei
EI VIN PLECÂND... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1428423158.html [Corola-blog/BlogPost/373860_a_375189]
-
scap de dorul tău ca un efluviu ce îmi inundă în apus, ecluza. Am rău de mare, dar n-am rău de fluviu. Și-am să înot prin tine ca meduza. Îmi treci prin minte ca o adiere a unei trestii legănând risipă. Și mi se face foame și-n tăcere, Te devorez și mi se face...frică! Referință Bibliografică: FRICĂ / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2060, Anul VI, 21 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara
FRICĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1471784529.html [Corola-blog/BlogPost/379147_a_380476]
-
în Ediția nr. 2010 din 02 iulie 2016. Părul blond îi venea până la umăr și de multe ori își făcea două codite, ca în vremea copilăriei, când mama o numea “ fetiță dragă”. Acum, la douăzeci de ani , avea suplețea unei trestii, și te privea îndrăzneț cu ochii ei verzi- maronii . Ovalul fetei era aproape copilăresc iar zâmbetul total și cuceritor. Pasiunea ei era pictură. Pictă de la zece ani. În fața pânzei albe se încrunta, se concentra asupra neînceputului ,care o speria. Era
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mirela_penu/canal [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
Își spunea zilnic acest lucru - ... Citește mai mult Părul blond îi venea până la umăr și de multe ori își făcea două codite, ca în vremea copilăriei, când mama o numea “ fetiță dragă”.Acum, la douăzeci de ani , avea suplețea unei trestii, și te privea îndrăzneț cu ochii ei verzi- maronii . Ovalul fetei era aproape copilăresc iar zâmbetul total și cuceritor.Pasiunea ei era pictură. Pictă de la zece ani. În fața pânzei albe se încrunta, se concentra asupra neînceputului ,care o speria. Era
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mirela_penu/canal [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
Acasa > Stihuri > Semne > DE LA EA PÂNĂ DEPARTE... Autor: Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1272 din 25 iunie 2014 Toate Articolele Autorului între orbi numai ea era vederea pe sub trestie de gând ea ducea lemnul ud al unui zâmbet trecea prin aer de păsări ea albastră era frunză de mare frumoasă în cămașa unei ploi era bețivă cu gura amară îmi vine acasă uitarea Referință Bibliografică: de la ea până departe
DE LA EA PÂNĂ DEPARTE... de VASILE PIN în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_pin_1403703949.html [Corola-blog/BlogPost/347429_a_348758]
-
o zeitate acvatică, „imaginea perfectă a unui râu întrupat” (p.28), că trupul său degajă „un miros discret, de ape curgătoare” (p. 50). Iar lui i se pare că ea ar fi „o Rusalcă pe ape”, care trăiește „în muzica trestiilor înfiorate de vânt” (p.58). Ca, mai târziu, să adauge cu gravitate de poem eminescian: „Eu nu pot iubi decât o femeie care răsare, odată cu mine, din adâncul apelor” (p. 66). Absența peroanei iubite e, cum altfel?, un îndelung supliciu
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
fine și doar nouă înșine, Devine gunoi cras, proclet, umilitor, Fie că varsă milă sau dispreț, sau chiar numai vre-un semn politicos de întrebare. Doar poate, cine știe... Dacă ne hotărâm să cheltuim averi Cum ar fi lemn, fin, trestii, Aur, argintărie, pietre scumpe, Mă rog, sau ce-om avea prin buzunare fiecare: O privire poate, o atingere, o rugăciune. Atunci se poate să primim, la troc, Cândva, într-un târziu, un înțeles - Un simț care doar îngerii îl au
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_bilingual_po_daniel_ionita_1368701035.html [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
se ridică și argintește pădurea și valurile râului. ). MIHAI (Încet și gânditor.). Am cunoscut, Postelnice, o fată ieri Cum n-am văzut în lume nicăieri Ca albăstrelele avea ochii Și sânii stăteau să-I rupă inul rochii. Avea trupul ca trestia cu seva suptă Și se mlădia precum sabia în luptă. Cum am văzuto, atunci, mi-am zis: Nu poate fi aeva, e doar un vis!? CETAȘUL POSTELNICUL Unde ai văzuto beizadea Mihai, Măria-Ta? MIHAI ( Arătând cu brațul spre o
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Brașovului”; Viorica Popescu “Scriitoarea ce scrie cu miere de lună albă de pe nouă coline de pace și armonie stelară”; Mircea Pătrașcu “Poetul naiului de ape dulci de pepene cu dâmburi pe obraji”; Dana Staicu “Poeta zărilor de funigeiși legănări de trestii galbene”; Constantin Sergentu “Poetul dificil, dar fără ranchiună”; Mircea Tutilă “Poetul la care vorba este vorbă iar florile de salcâm, poezii cu sevă neaoș românească”; Ana Luiza Toma “Poeta tristețelor ascunse”; Florin Anghel Vedeanu “Cenaclistul de mai încoace”; • Partea a
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1464514920.html [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]
-
rugăciunea mai presus de fire și vânzarea Domnului. Urmează Sfânta și Marea Vineri cândse prăznuiesc sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste față, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oțetul, piroanele, sulița, și înainte de toate, crucea, și moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător, care a fost răstignit împreună cu El. În
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
de vas se numește alabastru. Acest vas, spune Sfântul Epifaniu, este de sticlă și este făcut fără toartă; un astfel de vas se numește amforă. Mirul acela era făcut din mai multe materii: flori de smirnă, scorțișoară bine mirositoare, stânjenel, trestie aromată și untdelemn". ("Deniile din Postul Mare", Editura TRINITAS, Iași, 1999). Miercuri se săvârșește Liturghia darurilor înainte sfințite unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Marți în cadrul căreia la Paremii se citesc textele din cartea Ieșirea capitolul II, versetele 11
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
Sfânta și Marea Zi de Vineri Conform Sinaxarului în Sfânta și Marea Vineri se prăznuiesc sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste față, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oțetul, piroanele, sulița și înainte de toate Crucea și moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător, care a fost răstignit împreună cu El. Prezentând
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
Varava decât Iisus. În sfârșit Pilat L-a dat iudeilor după ce mai întâi L-a biciuit pe Iisus. Este apoi dus de soldați, îmbrăcat cu o hlamidă roșie, încununat cu o cunună de spini și în mâini I-au pus trestie. A fost batjocorit de soldații care-I spuneau: "Bucură-Te împăratul iudeilor". După ce L-au batjocorit așa, Pilat a spus din nou: "Nu găsesc în El nici o vină de moarte". Ei însă au spus: "Noi Îl osândim pentru că S-a
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
a slobozit pe Baraba. Când a văzut Iuda aceasta, aruncând arginții a plecat și ducându-se a luat o frânghie și s-a spânzurat; pe urmă s-a umflat mult și a crăpat. Ostașii L-au bătut peste față cu trestia și I-au pus în spate Crucea. Apoi au silit pe Simon Cirineanul să-I ducă crucea. Au ajuns pe la ceasul al treilea la locul Căpățânei și acolo L-au răstignit. A fost răstignit împreună cu doi tâlhari ca să fie și
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
pomul cel din rai. Coasta împunsă preînchipuia coasta lui Adam din care a fost făcută Eva, prin care a venit călcarea poruncii. Sulița arată că îndepărtează de la mine sabia cea de foc. Apa din coastă este icoana botezului. Sângele și trestia ne arată că Iisus Hristos ne-a dăruit, scriind cu litere roșii, vechea patrie. Se spune că în locul în care a fost răstignit Iisus Hristos, capul tuturor, se află căpățâna lui Adam. Pricina pentru care locul în care a fost
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
fete șiiii... ocheam. Ținteam următoarea mea victimă, cuvântă Gabriel. - Care îți plăceau, mai mult, domnule? întrebă bărbatul. - Aaaaa ! Eu nu sunt pretențios Toate îmi plăceau. Dar și sunt frumoase foc, fetele noastre, fie ele brunete, blonde sau roșcate, slabe ca trestia, normale, grăsuțe grase sau chiar obeze, ca americancele...răspunse profesorul. - Chiar domnule, dumneavoastră ce părere aveți ? Cum au apărut la noi, imensitățile astea, că noi, românii nu aveam așa ceva... întrebă Lică. - Explicații pot fi multe. În primul rând, modul de
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1469459614.html [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
și-și vizita pămînturile, le măsura cu pasul, bătea țăruși pe hotar, aprecia din priviri cam cîte prune or să rodească pomii, pe unii trebuia să-i ajute, să-i mai tundă, că prea se înălțau spre cer ca niște trestii, iar pe alții trebuia să-i înlocuiască, livada îmbătrînise și ea, dar el era tînăr și puternic, douăzeci de ani mai trăgea el, nu se temea de muncă și nici nu avea o plăcere mai mare decît să simtă cum
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_43_48_ioan_lila_1339754333.html [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
miliție să întreb de cetățeanul respectiv, în scurt timp am avut legătura cu el, omul recunoscându-mă de rubedenie, după ce i-am expus un amănunțit istoric al originii înrudirii noastre dinspre mamă. De la el făceam rost de niște bețe din trestie și de restul necesar pentru a merge la pescuit. De fiecare dată, după partida de pescuit, nu uitam să înapoiez uneltele și peștele prins, ca să nu mi le confiște pedagogul și să-mi ia prada pescuită pe canal, mai ales
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
miliție să întreb de cetățeanul respectiv, în scurt timp am avut legătura cu el, omul recunoscându-mă de rubedenie, după ce i-am expus un amănunțit istoric al originii înrudirii noastre dinspre mamă. De la el făceam rost de niște bețe din trestie și de restul necesar pentru a merge la pescuit. De fiecare dată, după partida de pescuit, nu uitam să înapoiez uneltele și peștele prins, ca să nu mi le confiște pedagogul și să-mi ia prada pescuită pe canal, mai ales
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
Fericirii umane ... Dar, haideți să stăm o clipă în spațiul curbat dintre corzile a doua inimi, și din “ fereastră în feresastra ” să încercăm să vedem cum gândește acum primul țăran român din Satul planetar ( al lui Papura Vodă căsătorit cu trestia gânditoare din Delta Dunării, vecin cu Vlad Țepeș din Dracula Park și văr primar cu ciupercile din Bucura-Dumbrava, via Sfinxul - Babele și Vârful Omul cu Coloana Soarelui de vis din “ fortăreața carpatica “ ) atunci când, de exemplu, i se taie curentul electric
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMC SI ALTI MORTI ELECTRICI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_satul_planetar_cu_scut_antiatomc_si_alti_morti_electrici.html [Corola-blog/BlogPost/351497_a_352826]
-
Tema psihologică a nuvelei Catastrofa e de natură existențială, nu națională (sau mai bine zis: nu doar națională). Pentru a-i înțelege modernitatea, trebuie să observăm accentul psihologic-existențial pus de autor. David Pop nu este o ființă pascaliană, adică o trestie gînditoare, ci este numai o trestie inertă. E o victimă a istoriei, o victimă ce refuză sistematic atît să-și înfrunte destinul cît și să-și asume existența, adică eșecul, printr-un act de conștiință. Însăși condiția lui umană ne
Frica de a gîndi by Ion Simuț [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]