6,656 matches
-
obține realegerea președintelui, spre a fi ei înșiși reînvestiți și în continuare plătiți, întru asigurarea longevității sistemului falimentar, instaurat prin complicități personale rentabile. Pentru că acestor tehnici îndelung exersate în anticamera fostului Comitet Executiv li se adaugă efectul sofismelor enunțate de la tribună de președintele prorogat, tocmai bune să închidă gura unora și să-i lase pe alții cu gura căscată: "Cinematografia moartă sau vie - cineaștii trebuie să trăiască!", " Ne ocupăm de cineaști, nu de cinematografie!", " Nu ne trebuie laude, nici critici, ci
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
pentru simplul fapt că vederea cărților pe care nu le pot achiziționa le provoacă un simțămînt stînjenitor, de rușine. Dar chestiunea mizeriei nu se reduce la neputința de a cumpăra cărți. Atunci, cînd, în Cluj, s-a sistat editarea revistei Tribuna, am văzut, realmente, scriitori muritori de foame. Astăzi, cînd săptămînalul atît de reprezentativ, odinioară, pentru urbea de pe Someș mai scoate, intermitent, numere, puținii redactori rămași o fac în continuare fără a nu primi nici un ban, fiindcă majoritatea s-au reprofilat
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
europeană (Anna de Noailles, Martha Bibescu, Eugen Ionescu ș.a.), iar, în final, câteva pagini cu caracter confesiv, în fapt, mai vechi însemnări diaristice publicate în 1997 de Editura Dacia sub titlul Ora oglinzilor. Textele critice au apărut fie în periodicele Tribuna, Secolul XX și Viața Românească, fie în volume ca Însemnări critice, Scriitori contemporani, Engrame sau În cunoștință de cauză (volum care conține texte difuzate la posturile de radio "Europa Liberă", "BBC" și "Deutsche Welle". Relectura "însemnărilor" lui I. Negoițescu are
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
peremist al orașului. Cât de interesați au fost ungurii de meci s-a văzut: într-un stadion de șaizeci de mii de spectatori s-au înghesuit vreo patru mii de microbiști zgribuliți. Ei nu s-au sfiit să părăsească, însă, tribunele, plictisiți de sub-jocul desfășurat în teren. Singurul lucru cu adevărat plăcut privirii a fost uriașul tricolor pe care niște suporteri cu o conștiință net superioară mercenarilor din presa română au scris �Visit Romania!" Dar despre acest frumos gest de sportivitate
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
asprime, unii comentatori literari exprimându-și cu energie convingerea că nu valoram mare lucru ori chiar nimic. Un detaliu își are, totuși, importanța: "denigratorii" mei mă atacau fără sfială în reviste și cărți. Victor Felea a semnat și el, în "Tribuna" ori în volumul său Poezie și critica (1971), cronici nespus de elogioase asupra poeziei și criticei mele; puse, astăzi, în paralel cu notele din Jurnal, ce mai pot însemna comentariile public asumate? Și-ar fi putut oare modifica, prin ani
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
nouă de ani. Sunt... foarte bătrân și "opera" tare subțirică" (p. 69). Or, tocmai atunci, glasul poeziei sale începe să se audă, după apariția volumului său Voci puternice. Prin 1970, situația lui Victor Felea se îmbunătățește, devine redactor șef-adjunct la Tribuna. Chiar dacă se mai autoscrutează cu severitate: "Mereu mă amân pe mine însumi pentru mâine" și "Trecut, prezent, viitor - și eu, înghesuit între ele", statura sa în lumea literară crește cu încetul. Prin mai 1972, el află cu surpriză că a
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
să împuște - nu mulți, doar cât să-i sperie pe ceilalți - opozanți, mai ales că are și exemplul înaintașilor săi talibani: ca mare iubitor de fotbal, ei ar urma să fie așezați pe punctul de 11 metri și împușcați din tribune! Lumea trăiește clipe cumplite, iar văcăroii se narcotizează cu iluzia că i-au tras lui Vadim, la scara avionului, o inubliabilă palmă morală. Nu i-au tras nimic. I-au oferit doar prilejul să spună că eventualele acte de justiție
Fii și alifii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15794_a_17119]
-
în arenă să înfrunte fiarele. Înfruntarea cinematografică se produce în inima amfiteatrului din centrul Romei (vezi Forumul recreat digital). Aici - urmînd sfaturile cinicului proprietar de luptători - Oliver Reed, admirabil în acest cîntec de lebădă, sclavul gladiator cîștigă simpatia maselor din tribune, intoxicate cu ludi circenses. Diversiune organizată prin care un ritual funerar a degenerat într-o formă criminală de exacerbare a violenței gratuite, stupefiant spectacol al unei grandori maladive, manieră de întreținere a unei patimi belicoase care a alimentat orgoliul de
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
prezente cu anecdote și flash back-uri, nu de puține ori procesul emisiei verbale este pur asociativ, căci la loc de cinste se află (ca și la Caragiale), sporovăiala, flecăreala, șueta, locul predilect de întîlnire este cîrciuma, cafeneaua, uneori trenul, alteori tribunele de unde spectatori gălăgioși asistă la desfășurarea unor întreceri sportive (Moartea domnului Baltisberger). Ceea ce frapează este capacitatea personajelor de a surprinde latura amuzantă a oricărei catastrofe, resursele lor inepuizabile de "optimism" (în sensul replicii optimistului care, în celebra anecdotă, la nesfîrșitele
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
sobru precum Răzvan Ungureanu șochează. Șochează de la felul în care știe să zâmbească la ideile pe care le susține, pentru că în lumea burtos-danubiană astfel de valori n-au nici un fel de trecere. La noi, intelectualul de bodegă și demagogul de tribună, care în public te spurcă iar în privat te îmbrățișează "cu muci", cum zice Caragiale, sunt preferați cuiva ai cărui pori emană civilitate, politețe, competență, farmec și dorință de a construi o țară la antipodul balcanismului jegos în care ne
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
rudele în linie dreaptă ale fedesenoilor care tropăiau în ilustra sală ori de cîte ori cîte un brav "romantic", ce făcuse grea pușcărie comunistă, încerca să explice tropăitorilor cam cum vine chestiunea cu democrația. Ce spectacol vivant isca apariția, la tribună, a unui Dan Amedeu Lăzărescu, liberalul tobă de carte, dar și cu doza necesară de umor foarte serios jucat, cînd acesta - mai în glumă, mai în serios - se făcea avocatul diavolului din sală, flatîndu-i pe tropăitori în ideea că, numai
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
tovarăș de jaf cu cei mai mari jecmănitori ai avutului țării, jidanul Auschnit și grecul Malaxa". Totul, chiar totul, era analizat și judecat din această perspectivă nefastă. Ca factor de putere în opinia publică, Universul a fost în interbelic o tribună a reacționarismului xenofob, neavînd adversari decît în tabăra democrației autentice. Era, deci, firesc, ca imediat după 23 august 1944 Stelian Popescu să fie dat în judecată ca vinovat pentru dezastrul țării. A fost judecat și condamnat în contumacie. Avusese prevederea
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
urmată de provocarea simultană la duel, îi stârnesc celui atacat o mânie greu de stăpânit. Blaga devine necruțător în reacția sa, ultima, care depășește, în violența verbală, limitele acceptabile. Articolul se intitulează Alte încercări de expropriere literară și apare în "Tribuna", nr. 52 din 9 iunie 1941 (figurează în vol. cit. Plagiatul la români, p. 118-121). Blaga atacă neașteptat de violent tocmai naționalismul (de sorginte legionară) a lui Dan Botta. Acesta din urmă, în numele patriei în primejdie, voia să acrediteze opinia
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
vorbind de pe un car blindat; absent apoi, dar evocat de legendara colibă unde se refugiase (se sugerează că era înăuntrul ei, liniște! Lenin pregătește asaltul final); ascuns sub un fular, deghizat într-un bolnav de măsele; în fine, vorbind de la tribuna Congresului Sovietelor, proclamând triumful revoluției socialiste. La începutul filmului, o șleahtă avântată se chinuie să răstoarne o imensă statuie a țarului, legând-o cu odgoane și tot trăgând cu revoluționare "hei rup"-uri. (Nici o aluzie la soarta statuiei lui Lenin
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
pildă Al. Călinescu, ieșean ca și Dan Petrescu, dacă nu cumva l-a uitat). Nu stă lumea toată doar în spinarea unui singur om. l Aceleași tînguiri și nostalgii după o lume literară egalitară, în articolul lui Ovidiu Pecican din Tribuna cluneană nr. 58: pămîntul fuge de sub picioarele provinciei culturale, în vreme ce acela de sub tălpile Capitalei se îngrașă. Doar că dintre editurile beneficiare de avantaje și priorități, citate de Ovidiu Pecican, două sînt din provincie, Polirom la Iași iar Paralela 45 la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
în favoarea unui program de austeritate vertebrat pe o fiscalitate excesivă, oneroasă și descurajantă... Preocupat nu doar de critică, ci și de aflarea unor căi pentru îndreptarea actualei stări de lucruri de la noi, citesc cu surprindere, dar și cu mulțumire în Tribuna economică nr. 20/1994 în articolul Hong Kong: diminuarea fiscalității pe fondul unei dezvoltări susținute cum „la 2 martie 1994, ministrul finanțelor a introdus noi concesii fiscale, menite să scutească populația în valoare de 7 miliarde dolari HK (905 milioane dolari
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
care era bine cotat. Romeo însă avea un nărav. Alergând toți ceilalți ogari după iepurele fals tras pe cablul invizibil, cîteodată, ca și cînd și-ar fi dat seama că iepurele e un iepure de paie, o lua razna spre tribună, ori în partea ailaltă, sărind gardul de sîrmă nu prea înalt. Sau refuza, pur și simplu, să mai alerge, lăsîndu-se pe tînjală. Josefina, cățeaua pe care cîștigase o dată o sumă uriașă,... zece milioane de lire, uriașă i se păruse lui
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
bună înțelegere și senin. Imaginați-vă oameni care merg la meci cu flori în mână și zâmbete pe chip. Care, deși țin cu echipe rivale, se strâng în brațe și-și oferă prietenie, prăjituri și jucării de pluș. Imaginați-vă tribune întregi care aplaudă din toată inima un gol al echipei adverse. Care își scot șepcile în fața unei demonstrații de virtuozitate a adversarului. Care, dacă acesta câștigă, aruncă cu flori în el, la finalul partidei, în timp ce susținătorii lui aruncă cu flori
Cu galeriile la psiholog by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19859_a_21184]
-
ceva... orice. Se oscilează deocamdată între Codul Fiscal, Legea Învățământului și Constituție. 12.24 Reprezentanții PDL sunt puțin dezorientați. Lipsește dintre ei singurul care-a citit textul legii și e autorizat să gândească în locul întregului partid. 12.30 Urcă la tribună Marian Vanghelie care cere vehement să se scoată orele de gramatică din programă. Elena Băsescu se enervează. 12.31 Adrian Minune, prezent și el la dezbatere, întreabă câți de i se pun la “a fii”. Elena Băsescu se enervează și
Adevărata dezbatere a Legii Educaţiei, minut cu minut – Live Text by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19861_a_21186]
-
Otopeni mă așteaptă un avion de la clinica doctorului Freud din Viena, unde urmează să fiu tratat pentru paranoită acută. Lasă-mă să vorbesc, Andreea Crețulescu!” 12:12 Tribunul simte o mîncărime, semn că i s-a făcut poftă de o tribună. 12:13 Realitatea TV transmite în direct din WC-ul procuraturii, “locul în care ar putea veni Corneliu Vadim Tudor să facă pipi, dacă ar simți, la un moment dat, nevoia să facă pipi”. 12:14 Elicopterul Realității încă nu
Interogatoriul lui Vadim minut cu minut – Live text by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19843_a_21168]
-
lui Tatoiu, pe Andreea Pora. 16.30 Manifestanții au luat-o ostatică pe Monica Tatoiu. Ei au zis că dacă în zece minute Boc nu-și dă demisia, îi vor da drumul, pentru că nu tace deloc. 16.32 Alungat de la tribună, Emil Boc plânge. Nu-și mai găsește mașinuța norocoasă. 16.28 Adrian Năstase: “Nu putem să ne mai ascundem după deget.”. Păi mai slăbiți! 16:17 Încă un abuz al puterii: elicopterul închiriat de Realitatea TV nu a fost lăsat
Transmisie live de la moţiune by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19863_a_21188]
-
-l spele Turcescu, așa cum numai el știe. După ce va analiza filmul meciului, pixel cu pixel, să-l pună să jure:”Mărturisesc cu mâna pe Biblie că n-am umplut de flegme spectatorul de la Wimbeldon”. Evident, fiindcă nu a ajuns până în tribună. Ceea ce este perfect adevărat. Gândul mai scrie ” Cum și-a luat Băsescu mâna de pe Guvern”, aflând el joi noaptea că la CC, vineri, va fi respinsă tăierea pensiilor. Extraordinar? Deci Băsescu avea o mână pusă pe guvern și a luat
Ziare, la zi: La ce contează mărimea pentru Libertatea () [Corola-journal/Journalistic/28053_a_29378]
-
pe apucate. La cinci fără zece, când crainicul oprea valsul «Aur și Argint“ și anunța solemn formația: portar Pavlovici, înaintarea Bindea-Beke-Ciolac-Schwartz-Dobay, domnule, vuia stadionul. Ce jucători! Ce acțiuni! Ce combinații! Ce șuturi! Ce gooluri! Cum zburau pălăriile și hainele în tribune, o adevărată dezlănțuire a bucuriei. Știu eu ce să mai zic? Oi fi fost mai tânăr?... Oi fi fost mai sentimental? Desigur că asemenea mărturisiri - ale unui simplu spectator - chiar dacă au o doză de candoare, împinsă uneori până la înduioșare, prin
Agenda2003-6-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280679_a_282008]
-
mai tânăr?... Oi fi fost mai sentimental? Desigur că asemenea mărturisiri - ale unui simplu spectator - chiar dacă au o doză de candoare, împinsă uneori până la înduioșare, prin sinceritatea lor nu te pot lăsa indiferent. Împătimiții de astăzi ai sportului văzut din tribune sunt prea puțin familiarizați cu gloria antebelică a fotbalului românesc, care aproape se confunda cu prima echipă profesionistă din țară și - prin joc - cea mai aristocratică. Tații (posibil) și bunicii (sigur) noștri - adolescenții deceniului patru al veacului trecut - nu pot
Agenda2003-6-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280679_a_282008]
-
părăsește pentru a întregi pe alt tărâm echipa celor care, prin personalitatea lor, au înnobilat arta fotbalului și au ferit de uitare epoca în care au trăit. Pe când fotbaliștii erau zei „Este cu neputință să uiți - spunea Dobay - atmosfera din tribune, după marcarea unui gol, când publicul exploda și erupea ca din zeci de mii de cratere. La sfârșitul meciului, spectatorii năvăleau pe teren, ne ridicau pe brațe și ne purtau pe umeri până la cabine. Uneori ne conduceau de la stadion până la
Agenda2003-6-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280679_a_282008]