15,306 matches
-
n cer / Deasupra marilor / Ard depărtărilor / Până ce pier.// După un semn / Clătind catargele, / Tremura largile / Vase de lemn : // Niște cetăți / Veghind Întinsele / Și necuprinsele / Singurătăți.// Orice noroc / Și 'ntinde-aripele / Gonit de clipele / Stării pe loc.// Până ce mor, /Pleaca te Îngere / La trista-mi plângere / Plină de-amor.// Nu e păcat / Ca să se lepede / Clipă cea repede / Ce ni s-a dat?”, publicate ambele În Fântână Blandusiei din 1 august 1889; Perpessicius da informația pe jumătate, adică face trimiterea exactă dar nu spune
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
vină/ demonii negri de pe colină!/ Tace orașul, ora-i pustie,/ nimeni pe cale se-alătură mie,/ de pe coline pînă sub stele/ demoni visează sub genele mele.// Oare doar mie mi se arată/ neamul lor, veșnic fără de pată?/ Eu doar sînt martorul tristelor ginte/ de care soarele se dezminte?// Fiu al amurgului sînt, și mă bate/ lungul vacarm de singurătate/ în care toate țipă spre mine/ și tac doar demonii de pe coline.// Trupul lor însă nu-i spre vedere,/ suflul lor arde lumea
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
Rodica Binder R.B: Domnule Ludwig Metzger ce v-a determinat să realizați un film despre Aglaja Veteranyi? L. M.: Cînd am aflat din ziare vestea morții ei m-am decis să fac acest film. A fost o împrejurare foarte tristă. Ea a murit pe 3 februarie 2001, necrologul l-am citit în ziarul FRANKFURTER RUNDSCHAU cîteva zile mai tîrziu. Numele ei era oricum ieșit din comun și imediat am avut o revelație: o văzusem pe Aglaja Veteranyi cu doi ani
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
jumătate n-am putut propune alții mai buni. Nu i-am putut bloca în nici un fel pe neaveniți. Nu am creat un sistem care să apere țara de impostori. Nu am creat nici un mecanism care să răspundă nevoilor celor mulți.” Tristă și lucidă concluzie! Tot Evenimentul zilei ne anunță că anul trecut Bulgaria a avut de trei ori mai mulți turiști decît România. Potrivit BULINEI ROȘII succesul bulgarilor s-ar datora faptului că ei nu au un Agathon, ca noi. Și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
Citită detașat de original, traducerea Monicăi Lovinescu, fără obsesia apropierilor și a calchierilor nici nu mai lasă impresia că ar fi traducere”. Aceleași bune cuvinte le are autoarea despre florilegiul din poeziile lui Blaga, sub titlul L’Etoile la plus triste, pe care-l datorăm Sandei Stolojan. Cum se poate conchide, „traiectoriile” Corneliei Ștefănescu sunt multiple, în aparență paralele, dar în fond convergente, întâlnindu-se într-un punct luminos, acela al istoriei literare de nivel superior, documentarea temeinică și multiformă fiind
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
metamorfoze ce par că s-au produs în direct. Cele două ipostaze - comandant și prizonier - zăbovesc mult pe ecran. Halucinant! Fiara cu mască și fără mască n-o să-mi dispară din memorie. Nu vorbesc minute în șir. “ Mama, de ce ești tristă? Nu vezi ce urît este ? Gata, l-au prins, s-a terminat cu monstrul ăsta! Hai să-l sunăm pe Bush. Și să nu te mai uiți la televizor la toți urîții ăștia că Moș Crăciun aude ce faci și
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
că aproape toți troțkiștii sunt evrei. Dacă îi dai unui evreu o revoluție, el cere o altă revoluție - una permanentă. Dacă îi dai un Mesia, el mai vrea unul. În ce privește Palestina, lumea nu dorește să avem un stat al nostru. Tristul adevăr este că mulți evrei din ziua de azi nu mai vor să fie evrei. E, însă, prea târziu pentru o asimilare deplină. Oricine va câștiga războiul ce se apropie ne va lichida. - Poate că-l vor câștiga democrațiile. - Democrațiile
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
la care Sam mă duce de două ori pe săptămână, a ajuns într-un hal fără de hal. Este un chin pentru mine să ascult glume răsuflate și să văd niște țațe de șaizeci de ani făcând pe domnișoarele de optsprezece. Tristul adevăr este că nu există nicăieri în lume un loc unde să mă simt la largul meu. - În privința asta suntem o pereche foarte potrivită. - Am fi putut fi, dar n-ai vrut. Ce-i spui tu acestei Șoșa cât e
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
metru/ în fundul grădinii/ în cimitrul virtual al unei întregi dinastii/ de pisici“. Îi citește - doar e o pisică iubitoare de literatură - din „williams“ (William Carlos Williams, poetul american a cărui influență stilistică se simte la Romulus Bucur). Și, lucru deloc trist - poetul îl notează indiferent între paranteze - „(cîinele a venit și s-a pișat pe movila de pămînt)“. Dar nici demitizare și nici profanare nu sînt cuvintele potrivite. Poezia nu e un act sacru, e un gest firesc, într-o lume
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
considerat un semn divin de către oamenii și de o parte și de cealaltă a frontului, care se întreceau să găsească pe cineva în stare să le explice clar și convingător înțelesul. Undeva pe deal, deasupra lor, o vioară picura acordurile triste ale cîtecului Lorena. Unioniștii răniți gemeau și se văitau și boceau clănțănind din dinți pe cîmpul înghețat, iar unii strigau numele persoanelor iubite. Inman a dat o raită nocturnă pe cîmpul de luptă, doar ca să vadă roadele eforturilor acelei zile
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
onoarea din urmă a unui poet celebru al națiunii noastre cel mai întâi poet laureat al națiunii române din imperiul austriac. Acesta e Andrei Mureșan. Cred că voi întâmpina consimțul opiniunii publice între români, dacă voi zice cu astă ocaziune tristă, când celebrăm înmormântarea unui distins și, prea scump bărbat al națiunii celei sărace de bărbați distinși, cum că această pierdere nu e numai o pierdere, o calamitate familială, ci e și o pierdere națională”14. La mormântul poetului, Iacob Mureșianu
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
România care prețuiesc BBC-ul. l Dincolo de această criză, îngrijorător e că oameni de presă din România declară că BBC-ul și „Europa Liberă” sînt posturi care asigură corecta informare a românilor, spre deosebire de posturile de radio și de televiziune autohtone. Tristă și îngrijorătoare concluzie după 13 ani de libertate a presei în România. l ZIUA ne informează că fostul purtător de cuvînt al PSD, Cosmin Gușă a depus plîngere penală împotriva președintelui Ion Iliescu, cerîndu-i un miliard de lei, daune morale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
aceasta efectele nu vor fi cele așteptate. În practică, noua Constituție nici nu i-a făcut pe români mai fericiți, nici nu le-a umplut buzunarul, iar după ce s-au risipit aburii beției de la referendumul-iarmaroc, au constatat că sunt la fel de triști, de singuri și de batjocoriți. Că șmecheriile propagandei prin televiziuni nu mai țin, s-a văzut la Roman, unde boborul constituțional le-a arătat cameramanilor popoul amărăștean, un semn că nu se mai recunosc în realitatea pe dos ventilată prin
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
stîrnit interesul sociologilor, al istoricilor și etnologilor, al lingviștilor și, poate în primul rînd, al publicului larg. Cititorii acestor cărți știu că există cîteva subiecte privilegiate de cei care au adunat istorii orale: războiul, deportarea, rezistența, anii comunismului. Experiențe marcante, triste, apăsătoare. Un volum de curînd lansat, apărut la Editura Do-minoR din Iași, încearcă să se sustragă acestor teme și adună povești și amintiri despre copilăria bunicilor. O reușită parțială, pentru că între textele cuprinse în volum se conturează o inevitabilă antiteză
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
scuza ridicarea în clocot a nerușinării la suprafață. l CLAUDIU SORDID, astfel aș concentra în două vorbe oroarea, uimirea și dezamăgirea, de a-l regăsi, absolut din întâmplare, pe unul din foarte tinerii poeți, talentat, cultivat, premiat, cu față de îngeraș trist, în paginile publicației CA ȘI CUM, revistă literară, ni se arată din capul locului, supravegheată de Celebrul ani- mal (!?). Ce-ți lipsește ție, Claudiu Komartin, în ce întuneric îți filează brusc toate lămpile? Și ce vrei să demonstrezi, îndefinitiv, cu poemele tale
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
tabere, trăiește toată efervescența schimbărilor de regim, transformate, cam negustorește, în "puncte" în favoarea unora sau a altora. Se fac și se desfac alianțe, se discută decizii strategice, se caută iscoade în "feuda" inamicului. O agitație comică, de n-ar fi tristă. Numai că miza nu este atît de mare cum ar putea părea. Toate luptele de culise sînt privite, cu ochiul celui din interior, ca un fapt divers, ca un leac de monotonie. Facultatea este, spre deliciul romancierului, pe care nu
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
lucrările sunt din colecția Domului Mihai Oroveanu. 10. Pentru că acest mod de a gîndi relația exponatului cu spațiul reprezintă un abuz al spațiului și o răbufnire, din adîncul conștiinței ideologilor care au conceput întregul discurs, a cine știe ce frustrări legate de trista lor istorie personală. În loc să denunțe și să exorcizeze depozitele, inerțiile și reflexele unei memorii legate traumatizant de experiențele noastre colective și individuale, proaspătul Muzeu Național de Artă Contemporană nu face decît să resemantizeze orizontul și simbolistica totalitară, să se transforme
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
moarte și în efigii seci. Spre deosebire de Stoenescu, de pildă, care coborîse din creuzetele aseptice ale aristocrației românești de la sfîrșit de secol, Ressu venea din viața reală și puțintel chiar din mediul promiscuu și suculent al proletariatului portuar. Iar acestui spectacol trist al lumpenului, cunoscut mai mult sau mai puțin direct, el îi adăuga și oleacă de propagandă socialistă, culeasă de prin broșurile care circulau prin aceste medii sau chiar direct de pe la diverși militanți de serviciu. In timpul îndelungatei sale șederi la
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
autorul ei de vreo zece ani încoace - pornește din aceeași tragică nevoie materială. Nu reținem din ea, ca epilog, decât seninătatea resemnată cu care autorul amintește metodic de câte ori vreun trecător îl scuipă pe stradă. Printre cei ce au făcut din tristul bătrân o scuipătoare națională menționăm și pe d-nii N. Iorga și Ion Grădișteanu" (v. Lovinescu, Opere IX, 1992, p. 107). Cum, deci, să-l mai vadă cineva pe prozatorul de ficțiune Slavici, în paginile sale cele mai bune din vremurile
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
Dacă totul se oprește aici, este inutil și absurd - teoria absurdului a făcut ravagii - să continuăm și să ne găsim refugii în tot felul de acțiuni efemere. Omul autentic spiritual și celest a murit. A rămas omul terestru, liber și trist în căutarea unei fericiri inaccesibile... Să nu uităm, Kirilov și-a pus capăt zilelor, tocmai pentru a demonstra celorlalți voința lui liberă prin cea mai înaltă manifestare: sinuciderea... Nu spun nimic nou, însă trebuie să ne amintim de fiecare dată
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
tot parcursul spectacolului, este izolat de celelalte, prin stingerea completă a luminii, ceea ce fragmentează prea des și prea dur curgerea spectacolului. Câteva dintre piesele astfel înșiruite sunt reluări ale unor creații, unele anterioare cu peste douăzeci de ani, precum Jocuri triste sau altele prezente în Gala de la Odeon, chiar dacă cu alți interpreți, precum Exuvial sau Gospel. Oricum toate trei piesele amintite sunt integrabile tematicii primului act, al cărui final, pare într-adevăr materializarea unui vis, în care una dintre interprete, purtată
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
cel cufundat în sinele lui permanent - adică cel mai ascuns și chiar lui însuși necunoscut - în ape reparatorii. Acel sine clamoros, pus pe aventuri în spații deschise sau claustrat, în timp suspendat sau tocmai bun de cutreierat înainte ori înapoi. Trista condiție a binarei stări trezie/somn (sau somn/trezie?) cade pe seama lucrării timpului, cu prisosință la subiecții la care somatic se observă contagiunea între cele două fundamentale stări. Contagiune ce răpește fiecăreia dintre ele genuitatea, exclusivitatea, puritatea, esența structurală. Un
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
vîrsta voastră m-aș fi sinucis în fiecare zi. N-aveam nici o siguranță, munceam ca ospătar într-o cafenea și învățam pentru facultate, pe care-am terminat-o tîrziu, la 26 de ani. N-aveam nici o direcție, eram singur și trist. Da, eram un tip trist! Apoi, pe la 32 de ani, m-am căsătorit, am divorțat, m-am recăsătorit la 40 de ani... Într-o zi m-am uitat în oglindă și mi-am zis: " Nu sînt tocmai Iulius Cesar!" și-
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
sinucis în fiecare zi. N-aveam nici o siguranță, munceam ca ospătar într-o cafenea și învățam pentru facultate, pe care-am terminat-o tîrziu, la 26 de ani. N-aveam nici o direcție, eram singur și trist. Da, eram un tip trist! Apoi, pe la 32 de ani, m-am căsătorit, am divorțat, m-am recăsătorit la 40 de ani... Într-o zi m-am uitat în oglindă și mi-am zis: " Nu sînt tocmai Iulius Cesar!" și-atunci mi-a apărut primul
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
22 decembrie? Profesoară, cercetătoare, șomeră, fugeam din țară...N-am să știu niciodată. Mă zăresc în flash-uri, în zeci de ipostaze, pe baricade, în zeci de experiențe, aventuri, încercări. Acum sînt claustrofobă și am agorafobie. Și sînt tot mai tristă, în fiecare an din cei cincisprezece care au trecut. Mă simt tot mai singură, mai izolată, îi văd pe mulți tăcînd, înfricoșați. Din nou ca înainte. De ce? Prin trenuri lumea îmi face semn să tac, că se aude ce vorbesc
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]