1,080 matches
-
nume, Care a murit, Reușind să păstoreasca Doar câteva luni. Cine să-i înlocuiască Pe-acei oameni buni? Dar cum Domnul rânduiește Totul foarte bine, Iată că se hotărăște Sfanțul și revine În provincia natală. Cler și credincioși O primire triumfala I-au făcut, voioși. Toți au vrut că el să fie Bun ierarh, cu rost, La Arhiepiscopie, Unde a mai fost. Începându-și păstorirea, Sfanțul a-nțeles Că acum are menirea, Prin cuvânt ales Și prin fapte minunate, Bun model
SFINŢI ÎNDRĂGIŢI. SFÂNTUL NICOLAE (VERSIFICARE DE OLIMPIA SAVA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364486_a_365815]
-
în adevăratul sens al cuvântului. De aici credibilitatea cărții. Ei nu se lamentează, nu dau test de curaj,pur și simplu își trăiesc viața ca indivizi, ca societate. - „Un roman tragi-comic care reprezintă alegoria condiției umane contemporane în marșul ei triumfal spre apocalipsa”, astfel caracteriza Lucian Gruia, „Miercurea din cenuța”. Despre ce apocalipsa este vorba, ce înseamnă această abordare tragi-comică într-un astfel de context? Să tragem de aici concluzia că în viziunea Melaniei Cuc, apocalipsa este în mod obligatoriu luminoasă
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esența n-a pierit, ea se păstrează sub jurământ, în ritmul triumfal sărbătoresc! Referință Bibliografică: Călușul, dans terapeutic stravechi / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 906, Anul III, 24 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
populație de origine română. În anul 1599, în bătălia împotriva principelui transilvănean Andrei Báthory, găsește sprijin și în rândul iobagilor secui din zona Mureșului, care își revendicau dreptul la dezrobire promis de principele Transilvaniei. După victoria de aici și intrarea triumfală în Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599, Târgu-Mureșul va fi printre primele orașe care recunoaște stăpânirea lui Mihai Viteazul. Drept urmare, acesta îl va lua sub protecția sa și va acorda libertate iobagilor secui: «Am luat sub ocrotirea noastră pe locuitorii
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
că El urma să continuie în sanctuarul ceresc lucrarea mântuirii începută în favoarea omului. Mă gândesc la călătoria ce o vor face cei mântuiți după înălțarea lor prin univers spre cetatea lui Dumnezeu însoțiți de Hristos și îngerii Săi, apoi intrarea triumfala în Noul Ierusalim. Oare ce altceva mai înălțător, mai plin de aspirații putem avea noi oamenii când privim viitorul? ,, Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toți, dar toți vom fi schimbați, într-o clipă, într-o clipeala din
FRAGILITATEA VIETII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363168_a_364497]
-
urăști pe românește Și-a privi involt cum națiunea-ți pleacă-n lume. S-au făcut și se fac proiectele de bine Semnate de obscuri supradotați patricieni; Ei cifrele reduc din pensii și chenzine, Iar țara vor s-o scape triumfal de cetățeni. 23.08.15 Referință Bibliografică: De ce plăng icoanele / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1698, Anul V, 25 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DE CE PLĂNG ICOANELE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368433_a_369762]
-
artistice naționale!). Prin urmare, speranțele trecutului găsesc azi oameni de luptă și afirmare, găsesc ecou, minți aerisite și inimi calde, în Bacău și în lume. Ne eliberăm de prejudecăți, dragă Viorel Savin. Nu-i puțin lucru! Nicu Enea își reintră, triumfal și cinstit, în drepturi... Bacăul cel adevărat, merge înainte. Și când spun Bacău, mă gândesc la România și la acei români de bună credință, de omenie, cultură și înțelepciune, care nu-s puțini și care vor ști să vadă și
ELIBERAREA DE PREJUDECĂŢI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367703_a_369032]
-
ordonează imaginația într-o broderie întrețesuta cu umor negru. Râma pe care este întins tabloul, este placata cu o vibrantă sensibilitate umanista. Rezultă așadar un roman tragi-comic, MIERCUREA DIN CENUȘĂ /1/ care reprezintă alegoria condiției umane contemporane în marșul ei triumfal spre apocalipsa. Cel puțin trei nivele ale imaginarului se împletesc în acest român: - primul pornește de la realitatea imediată: condițiile din spitalul în care eroina se zbate între viață și moarte, în urma unui infarc; amintirile din copilărie; situația familiară; incendiul catedralei
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
urăști pe românește Și-a privi involt cum națiunea-ți pleacă-n lume. S-au făcut și se fac proiectele de bine Semnate de obscuri supradotați patricieni; Ei cifrele reduc din pensii și chenzine, Iar țara vor s-o scape triumfal de cetățeni. 23.08.15 ... Citește mai mult De ce plâng icoaneleDe ieri icoanele au început să plângăși lacrimi însângerate curg din ochii lor.Copiii noștri-nvață să respire-n pungă,Cod numeric ei devin și un vot de-alegător.Firesc
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
rău e să urăști pe româneșteși-a privi involt cum națiunea-ți pleacă-n lume.S-au făcut și se fac proiectele de bineSemnate de obscuri supradotați patricieni;Ei cifrele reduc din pensii și chenzine,Iar țara vor s-o scape triumfal de cetățeni.23.08.15... XIII. SINGURI ÎN CUVÂNT, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1693 din 20 august 2015. Singuri în cuvint Ninge cu un val asurzitor de soare, Scrâșnind, înalță tabla, aburii pe casă. Bătrânul vânt ascuns
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
muzicală în «Poema Română» de George Enescu. Tânărul geniu moldav, la vârsta de numai 15 ani a avut extrem de inspirata viziune de a o insera în deznodământul acestei capodopere, numerotată cu op., 1 în catalogul creației sale.”. Denumit inițial „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”, a fost intonat fără text o perioadă, pentru ca în anul 1884 să-i fie însușite versurile poetului național Vasile Alecsandri, și să fie intitulat „Trăiască Regele”. Există presupunerea că versurile au fost
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
Moșoiu fiind promotorul acțiunii. Cu o energie extraordinară, el a pus mâna pe tânărul artist ceh Cara, care pierduse totul în timpul războiului, și l-a repus pe picioare dându-i o mulțime de lucruri de făcut. A fost o zi triumfală pentru grasul meu Moșoiu, împotriva căruia se țesuse un șir nesfârșit de intrigi. Acum însă e în picioare statuia pe care el a ridicat-o prin energia și prin devotamentul nutrit față de regina sa, pe care a învățat să o
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
o lume confuză, pe care, iată, o gustăm din plin, ce provocare extraordinară! Lumea de azi se găsește într-un continuu process de urâțire. În noul imperiu al urâtului, frumosul este doar o amintire, care abia mai murmură sub marșul triumfal al unei lumi schilodite, aflată în plină ofensivă. Omul Frumos este ultimul strigăt de salvare, este ultima redută a umanității, în luptă cu oceanul de neomenesc care vine. Omul Frumos este ultimul suspin hristic pentru o lume aflată în cădere
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
tunet prelung din mai multe guri de foc, sincronizate perfect. Nu degeaba e nevoie aici de peste o sută de kilograme de praf de pușcă! Finalul apoteotic, supranumit „cutremurul”, face să trepideze pământul sub picioarele noastre, ducând cu gândul la arii triumfale din Korsakov sau Stravinsky. Începând cu 15 martie, nu doar unul, ci peste o sută de pirotehnicieni sunt responsabili pentru extazul luxuriant cu care se cuvine întâmpinată primăvara. „Echipa” completă angrenată în organizarea vestitelor „Fallas” numără nici mai mult nici
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
utopie penibilă. Mai mult, conducerea refuzase să ținem cenaclul în incinta Facultății. O ostilitate gratuită, mai ales că nici unul din grupare nu era student indezirabil. Oricum, apariția primului număr a fost un șoc. Deveniserăm, dintr-o dată, vedete și ne întorceam triumfal „acasă”. Dar între timp se întâmplase ceva: succesul numărului inaugural (inclusiv în presa din capitală) i-a alarmat pe politruci. Oficial, ni s-a reproșat tentația unui anume evazionism, respectiv absența preocupărilor pentru „viața studențească”, a „ancorării” în realitatea universitară
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
gândul la Elgar am rămas în mijlocul trotuarului, izbită într-o parte și alta de lumea grăbită de pe stradă. Această piesă de concert - un apel al lui Elgar de a pune capăt tuturor războaielor, e potrivită acestor zile tomnatece, triste și triumfale căci morții noștri n-au murit, trăiesc în noi. Ca niște intruși nedemni și gălăgioși, monedele turbură liniștea de câte ori sunt aruncate în cutia violoncelului. Când piesa de concert s-a terminat, femeia și-a ridicat umerii, și-a înălțat capul
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ÎN IARNA ASTA TRIUMFALĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 738 din 07 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului în iarna asta, cea mai albă, îmi primenesc veșmintele și părul meu, negru, din barbă, îmi tot arată... dintele. deși e iarna cea mai dalbă
ÎN IARNA ASTA TRIUMFALĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348762_a_350091]
-
veșmintele și părul meu, negru, din barbă, îmi tot arată... dintele. deși e iarna cea mai dalbă, din câte-au nins pe trupul meu, mi-a înflorit la geam o nalbă și eu mă sui spre empireu... în iarna asta, triumfală, e mult mai alb în așternut; ca o mireasă,-n catedrală, mă rog la cer, dar ceru-i mut. și încă nu-i destul de albă, pe cât îs negru-n cerul gurii, dar când miros floarea de nalbă, privesc pe geam
ÎN IARNA ASTA TRIUMFALĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348762_a_350091]
-
-n catedrală, mă rog la cer, dar ceru-i mut. și încă nu-i destul de albă, pe cât îs negru-n cerul gurii, dar când miros floarea de nalbă, privesc pe geam și, iar, mă-nfurii... Referință Bibliografică: în iarna asta triumfală / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 738, Anul III, 07 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎN IARNA ASTA TRIUMFALĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348762_a_350091]
-
potențare a versului. La ea, poezia e gând, o spune și în titlul cărții, iar forma de transcriere a gândului, în propoziții întretăiate, în vers scurt, nu este decât o modalitate de-a pune în evidență sentimentele, trăirile ei intime triumfale ori neîmplinite, percepția meditativă asupra lumii. Scenele descrise, peisajele, falsele pasteluri, sunt pur și simplu mijloacele ei de a transmite idei. Un singur reproș, o recomandare: cele câteva diminutive, rătăcite ici-colo nu știm cum, se cuvin scoase. Întru totul, cartea
PAROLA CARE DESCHIDE CALEA VIEŢII ESTE IUBIREA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349354_a_350683]
-
La malul Mării Imbrium” reușește să uimească plăcut, atragând prin sinceritatea trăirilor, prin grija pentru detaliu. Mesajul cărții se îndreaptă spre iubire, cel mai frumos sentiment, cel mai frumos dar în viața unui om. Poezia sa nu este un marș triumfal, ci un argument pentru acel soi de discreție încărcată de dramatism, în care iubirea, tristețea, perechea edenică, Dumnezeu sunt piese ale unui puzzle ce amintește de “o combinație de vis” (Doi adolescenți). Viața este surprinsă nefardată, iubirii i se aduce
POEZII DE DANIELA VOICULESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344456_a_345785]
-
portret al autoarei, explicând greutățile cu care s-a confruntat scriitoarea adolescentă până și-a văzut cartea tipărită, dar a vorbit și de ecourile romanului în mass-media națională.Lola-Maria Țâmbrescu-Cupeiu a felicitat autoarea pentru demersul ei, prevăzându-i un parcurs triumfal în peisajul literar. Teofil Mândruțiu a dăruit asistenței cele patru volume de versuri ce au văzut lumina tiparului în 2013: „Desenul din nucleu”, „Apăsarea lutului”, „Pribegi în piatră”, „Stanțe și restanțe”.Au prezentat cărțile editorul Gabriel Cojocaru, Iulian Patca, Ion
REGAL LITERAR LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347985_a_349314]
-
niște constipați extrem de fricoși, conservatori și lipsiți de simțul viitorului, luară măsuri energice de interzicere a imigrărilor. Numai că, fiind ei insulari, nimeni nu-și făcea griji. În următorul secol aveau să dispară, în mod sigur, prin consangvinitate. Istoria mărșăluia triumfal, așa cum este firesc, către fericirea popoarelor! Referință Bibliografică: UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1463, Anul V, 02 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
sosirii Noului An! Pe Altarul zeului Timp, cetățenii planetei sacrificaseră miliarde de vieți inferioare, transformate în delicioase preparate culinare, spre satisfacerea infinitei pofte de petrecere „omenească”, într-un uriaș dezmăț planetar, în care Bătrânul An moare și Anul Nou sosește triumfal, însoțit de urale și chiote de bucurie. Ce pocnete, ce bubuituri, ce jerbe multicolore, azvârlite de canonada artificiilor în străfundurile de întuneric ale cerului!.. Saltimbancul Timp, ca un adevărat magician, scotea din întunericul Viitorului său, fulgurante sclipiri de speranțe, himerele
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
nimeni nu-l mai asculta. Toți cântau, jucau și strigau: - Trăiască împărăteasa noastră! Uraa! Uraa! Străinul îi privea dezamăgit, dând din cap. - Voi sunteți nebuni, nu eu! Și avea dreptate,pentru că toți se înșelau amarnic. Împărăteasa lor, în marșul ei triumfal prin toată țara, ajunsese până în vârful celui mai înalt munte, unde, dintr-o suflare, și-a făcut palatul de gheață ce se vedea sclipind în depărtări, căruia îi spuse Palatul de Gheață Veșnică. Aici își făcu ea reședința, învăluită în
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]