743 matches
-
a nervilor ce mă irită, a azvârlit coșul cu trandafiri ce s-au risipit, nemaipăsându-i că oricând și oricine ne putea vedea de la vreuna din ferestrele casei ce le aveam în spate. C’en est trop ! C’en est trop ! țipa, gesticulând, încât zadarnic mă mai sileam a păstra aparențele, aplecându-mă printre straturi să culeg trandafirii zvârliți, ca și când din greșeală ea ar fi scăpat panerul. Mizam pe faptul că vocile nu se auzeau la o asemenea distanță. Dar, tot
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Cred c-ar trebui să consulți un medic. — Vorbesc din punct de vedere filozofic! De ce m-ați oprit să termin filozofia? — Pentru că am socotit că nu erai îndeajuns de dotat, răspunse John Robert, privindu-și din nou ceasul. Vous pensiez trop pour votre intelligence, c’est tout. — Dumnezeule mare, nu puteți nici măcar să mă tutuiți după atâția ani? Ne spuneați: „încercați întotdeauna să faceți ceea ce e prea greu pentru voi!“. Vă aduceți aminte? Și tocmai asta m-ați împiedicat să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
acolo unde noaptea vine Întotdeauna mai repede... Si doar așa ghemuit la țărmul inimii, ca o cățea gata să fete, și doar așa ghemuit ca și cum aș vrea să-i montez un sigiliu inimii cu mîinile mele meșterind printre tropi, ca și cum aș vrea să deschid cu o cazma conserva unui miracol, ca si cum aș despica o burtă de pește fermecat... ...Dar loviturile seamănă mult prea mult cu zgomotele făcute de gropar În pămîntul Înghețat. PÎnă să-ți dezgropi sicriul
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
un fel și să scriem altfel: dacă zici ceva de Sadoveanu și de Călinescu se supără unii, dacă zici ceva de Eliade, de Rebreanu, de Cioran se supără alții. Așadar cel mai bine este să-ți scrii opera, să aranjezi tropii cu măsură și pricepere în speranța că ea, opera, te va salva. Fundamentele spirituale ale culturii românești din secolul XX s-au bazat mai ales pe asemenea chestiune, o escatologie inversă, opera îți salvează posteritatea, reversul este oricum fără sens
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
carolingiană nu a însemnat numai selectarea, unificarea și codificarea repertoriului. Între secolele IX și XII, va prinde viață și o reînnoită fervoare creativă, ceea ce va duce la reelaborarea și dezvoltarea melodiilor precedente și la crearea a noi forme literare-muzicale, precum tropul, secvența sau proza. La originea acestui fenomen stă dubla exigență de a lărgi repertoriul scholei și de a adapta liturgia la diferitele culturi locale. Tot în această perioadă iau naștere anumite sărbători și solemnități precum Corpus Domini sau Sf. Treime
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
muzicale (motete) în cadrul ceremoniilor, fără a se respecta natura acestora, ori pentru că nu erau bine alese, ori datorită virtuozismului execuției, ori pentru că erau excesiv de lungi; - interpolarea textelor originale cu altele străine, mai mult sau mai puțin compatibile: era vorba de tropi și secvențe, răspândite pretutindeni. Practic, orice misă importantă avea secvența sa și toate cântecele din Ordinarium și Proprium au devenit terenul de experimentare a interpolărilor. Textele originale erau astfel fragmentate și modificate. Nu a fost uitată (moștenire medievală) nici practica
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în trei obiective principale. Prima se referă la eliminarea din cântecul gregorian a tuturor acelor elemente muzicale străine, necaracteristice, care au intrat de-a lungul secolelor în interiorul lui, încercând readucerea lui la puritatea originară. Astfel, s-a decis abolirea tuturor tropilor și aproape a tuturor secvențelor. Papa Grigore al XIII-lea, prin decretul din 25 octombrie 1577, a încredințat responsabilitatea de a realiza o nouă ediție a cărților liturgice muzicale în cânt gregorian celui mai autoritar compozitor care lucra atunci la
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
le temps et l'espace sur trois composantes: autonome, extérieur et intérieur. Le besoin était d'expliquer le terme "sécurité et défense commune" sur la base de modules de valeur épistémologique, ayant vu que la littérature de spécialité a insisté trop peu sur ce sujet, et ne révélant que son contenu général. Il a été démontré la nécessité de l'unité de complémentarité entre les termes "sécurité" et "défense" au niveau européen en mettant en évidence les interactions fonctionnelles de réciprocité
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
al continuei metaforizări, rezultat al explorării procedeelor lexicale - metaforă, metonimie, sinecdocă, epitet, comparație”? La prima vedere, din definiția aceasta s-ar putea deduce că - fiind rezultatul unei intenții de potențare - conotația nu are ce căuta în poezia „depoetizată”, lipsită de tropi ș.a.m.d. Dar, din moment ce - după cum precizează autorul - ea este prezentă în limba uzuală (nici măcar, „performanța”, în termenii lui Chomsky, nu este strict denotativă, iar „competența lingvistică” rămâne o fantasmă a dicționarelor), avem toate motivele să admitem că valențele conotative
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
denotativă, iar „competența lingvistică” rămâne o fantasmă a dicționarelor), avem toate motivele să admitem că valențele conotative pot să nu fie nici în poezie rezultate cu necesitate dintr-o intenție auctorială și cu atât mai puțin din simpla utilizare a tropilor. În fond, sesizarea dipozițiilor descriptiv-referențiale și a celor emotive nu reprezintă două procese neapărat izolate; departe de a se restrânge la denotatum, semnificația oscilează necontenit, ori de câte ori stimulul este supus procesului de receptare. Până și la lectura unei poezii de tipul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
îndepărtat teoretic de modernism al postmodernismului poetic. Este o poezie profund subiectivă, în care totul se învârte în jurul personalității scriitorului. Cel mai important efect din cadrul acestei poezii este efectul de sinceritate. Limbajul, fetișizat în modernism, tinde să devină transparent, fără tropi, prozaic. Recuzita este realistă, chiar hiperrealistă, locul și timpul poeziei fiind aici și acum. Ce simt, ce văd, ce gândesc în împrejurări obișnuite ale vieții mele de om obișnuit formează conținutul poeziei care devine preponderent ca importanță față de formă. Personajul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lui, să se odihnească. Spatele i se încovoia, de parcă ar fi avut o șiră moale, de crosopterigian. Din profil, cu fruntea teșită, nasul acvilin și buza de jos răsfrântă, aducea cu un zăgan. Iar părul lung și sârmos de lican trop îi înconjura, ca o aură cernită, un zâmbet lacom, de lună plină. Pe care gura, împodobită cu niște dinți lungi și ascuțiți, abia putea să-l încapă. De altfel, de la dinții care scrâșneau, de parcă nu s-ar mai fi oprit
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
accentués), mais aussi dans la sphère de l'hyperconcurrence, de l'hyperindividualisme, de l'hypertechnologisation. Ce n'est plus le cas d'une vision qui accepte et soutienne l'existence de certaines relations interpersonnelles stables, précieuses par elles-mêmes, durables, non-concurrentielles, (trop) sincères. La confiance (trop grande) en l'autrui est, sinon trop risquée, en tout cas une décision naïve. Tout cela semble appartenir au passé, tandis que l'option de ceux qui ne comprennent pas que la période romantique est désuète
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
hyperindividualisme, de l'hypertechnologisation. Ce n'est plus le cas d'une vision qui accepte et soutienne l'existence de certaines relations interpersonnelles stables, précieuses par elles-mêmes, durables, non-concurrentielles, (trop) sincères. La confiance (trop grande) en l'autrui est, sinon trop risquée, en tout cas une décision naïve. Tout cela semble appartenir au passé, tandis que l'option de ceux qui ne comprennent pas que la période romantique est désuète devient inopportune. Nos relations réclament " une continuelle adaptation et beaucoup de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
produit. En opposition avec la tendance de traiter les autres prudemment, dans les situations où il y a une forte compétence, tout comme dans le cas décrit antérieurement, nous sommes tentés à penser favorablement sur ceux-ci, une perspective qui manque trop souvent des transactions sociales développées dans une société qui accentuent l'importance des valeurs individuelles, très compétitives, et moins celles de la communauté. " (p. 564). Digné à préciser est aussi le fait conformément auquel, au cas des états dispositionnels-affectifs positifs " la
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
entendent réciproquement, ont de la confiance mutuellement, empathisent, ont de bonnes habiletés de communication, une grande intelligence émotionnelle, sociale, beaucoup de conflits peuvent être faciles à surmonter. Pourtant, lorsque les vanités, l'arrogance, l'infatuation, la fierté sont prioritaires par conséquent trop grandes alors les problèmes et les malentendus augmentent, les conflits s'amplifient, jusqu'à arriver dans le point où nous sommes obligés à dépenser beaucoup de temps de réflexion et beaucoup d'effort pour les résoudre. Il est très clair
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
femeia deschide plicul cu fotografii, cum le scoate și cum îi propune reginei să înceapă să semneze pe prima dintre ele, într-un colț anume, dar nu pe dosul pozei, ci pe suprafața lucioasă color. "Ah, non! Non! C'est trop!" o aud pe regină spunând, cu glasul tremurând și împingînd poza cu mâna. Intervin cu un "Dar e posibil, doamnă?", în vreme ce scutierul în scurtă de piele din dreapta mesei o înhață pe femeie de cot. Femeia își trage, demn, cotul și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
noi nu avem? Au ei limbă? Au științe? Au arti? Au legislațiune? Au industrie? Au comerț? - Ce au? Limba? ar trebui să li fie rușine de ea. Sunetele îngrozesc piatra; construcțiunea, modul de a înșira cugetările, de a abstrage noțiunile, tropii, cu un cuvânt spiritul infiltrat acestui material grunzuros, sterp, hodorogit, e o copie a spiritului limbei germane. Ei vorbesc germănește cu material de vorbă unguresc. Științele? Ce au descoperit ei nou în științe? Prin ce au contribuit ei la înaintarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ele nu pot [fi] și altfel decum sânt acelea sânt nepieritoare, întrebuințînd vorba "nepieritor" în înțeles relativ, uman. Materialele în care se sensibilizează ideea etern-poetică sânt imaginile, nu însă imaginile tuturor popoarelor, ci a aceluia la care are ce sensibiliza. Tropii unei națiuni agricole diferă de tropii, de imaginile unei națiuni de vânători or de păstori. Sub ce imagini va îmbrăca unul simțământul etern al amorului și sub ce imagini celălalt decât numai {EminescuOpIX 454} prin * acele pe care le posede
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decum sânt acelea sânt nepieritoare, întrebuințînd vorba "nepieritor" în înțeles relativ, uman. Materialele în care se sensibilizează ideea etern-poetică sânt imaginile, nu însă imaginile tuturor popoarelor, ci a aceluia la care are ce sensibiliza. Tropii unei națiuni agricole diferă de tropii, de imaginile unei națiuni de vânători or de păstori. Sub ce imagini va îmbrăca unul simțământul etern al amorului și sub ce imagini celălalt decât numai {EminescuOpIX 454} prin * acele pe care le posede? Acest mod de cugetare care se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
soțul. Miniaturizarea benefică pentru tehnologia de vîrf devine incompatibilă cu izotopia agricolă. Scriptul conform (ceea ce Flaubert numește les idées reçues), reflexele condiționate, ca pilot automat al comportamentului nostru sînt opuse scriptului neașteptat (absurd, infantil, incongruent etc.) care instaurează ca și tropii o izotopie deconcertantă, o "așteptare frustrată". Surpriza, neprevăzutul sînt induse fie de un: * disjunctor semantic (bazat pe polisemia termenilor sau polaritatea semnificațiilor infra i, ii) i) Securitatea este inima partidului care bate, bate, bate... A (călătorul care a ratat o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care discuția de față nu putea să nu o ia în calcul. Cu atât mai mult cu cât o opinie formată în grila discursului satiric al lui Swift va domina și într-o altă lucrare importantă a momentului, anume Despre tropi (1729). În respectivul tratat, Du Marsais enumeră, pentru început, parodia printre figurile "sensului adaptat", apropiind-o din nou de retorică, după modelul conceptual antic. Ulterior însă, face referiri la aspectul literarității parodiilor și revine obsesiv la aceeași idee apreciată și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
certitudine. Jenks găsea chiar că pilonii noii maniere de administrare a spațiului trebuie înrădăcinați în tradiția secolului al XVI-lea, când "atât Rafael, cât și Michelangelo reacționau împotriva monotoniei soluțiilor simpliste, repetitive și doreau să reînvie limbajul clasic inventând noi tropi sau noi figuri retorice"306. Apelând la trecut, arhitectura postmodernă va reacționa deci împotriva monotoniei clădirilor de beton și sticlă, negîndu-le sterilitatea. Ne interesează însă aici mai degrabă cum s-au raportat arhitecții postmoderni la trecut, nu curentul căruia i
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cele moderne petrecută vinerea trecută în biblioteca de la Saint James", în Povestea unui poloboc. Satire și alte pamflete, traducere, studiu introductiv și note de Andrei Brezianu, Editura Univers, București, 1971, p. 142. 279 Idem, p. 147. 280 Du Marsais, Despre tropi, traducere, studiu introductiv și aparat critic de Maria Carpov, Editura Univers, București, 1977, p. 181. 281 "Soit à changer un seul mot dans un vers (...), soit à changer une seule lettre dans un mot (...), soit à détourner, sans aucune modification
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
61. Aceste indicii, care fac diferența între narațiunea ficțională și cea factuală, sunt intruziunile auctoriale și naratoriale, prezența naratorilor multipli, precum și incompatibilitățile dintre vocea narativă și viziunea personajelor. În plus, sunt semnalate și alterările secvenței evenimențiale (analepse, prolepse), elementele paratextuale, tropii și numele emblematice pentru personaje. M. Riffaterre plasează și umorul printre indiciile de ficționalitate, precizând că acesta trădează intruziunea auctorială sau poate fi semn al distanțării naratorului însuși de narațiune. Abia din a doua jumătate a secolului al XX-lea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]