8,805 matches
-
rugăciune Și smerit, cade-n genunchi. Fă-mă Doamne, de mă taie, Casă pentru un sărac Fă-mă pat într-o odaie Și-nvelește-mă cu sac. Fă-mă Doamne foi de carte Hrană pentru minți să fiu Și din trunchiul meu o parte Fă-o nai în cânt să-nviu. Fă-mă Doamne o icoană Oamenilor să te-arat Și de mă taie la toamnă Fă-mă plug pentru arat. Doamne fă-mă blid și linguri Să hrănesc pe cel flămând
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Vali_zavoianu_curriculum_vi_vali_zavoianu_1367652785.html [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
uman al lui este statuia antică. Închipuindu-se împietrit de apropierea Laurei, el se vede statuie „ o di diamante, o d’ un bel marmo bianco” și pe Lăură însăși o vede, nuda, la marginea râului sprijinindu-se statuar de un trunchi: „Creangă gingașa din care/( Cu suspin mi-aduc aminte)/ A binevoit a-și face coloana din trupul ei.” Femeia e surprinsă într-un moment familiar, abia ieșită din apa în care se scăldase, rezemându-se de un pom a cărui
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1425223782.html [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
martie 2015 Toate Articolele Autorului Mă îmbrățișează enigmatic timpul, acolo unde cerul se îneacă-n marea verde a frunzelor pădurii despletite din care orizontul nu se vede. M-atinge pe furiș lumina strecurată în ghicitoarea hieroglifelor barbare săpate necondiționat pe trunchiuri scânteietoare-n licăririle solare. Mă cheamă murmurând pădurea, cu mii de voci ademenindu-mă sfioasă, mă-ntind spre ea plutind prin frunze și, uimitor, simt c-am ajuns acasă! Referință Bibliografică: PĂDUREA / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PĂDUREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426565441.html [Corola-blog/BlogPost/363013_a_364342]
-
la vale, pe râpa tăieturii abrupte de dinsus de Cibin. Știam prea bine că nu se putea coborî dealul pe partea aceea decât pe o potecă secretă care ducea spre puntea țuțuită, un pod de stabilitate incertă, suspendat între două trunchiuri de copaci seculari, singura posibilitate de a traversa râul către parcelele roditoare din câmpia hampina, spre fântânița rece. Interdicția de a ne apropia de puntea țuțuită o respectam oricum cu toții fără restricții. Nebun trebuia să fii - sau poate un haiduc
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1424686207.html [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
din 02 august 2011 Toate Articolele Autorului I casă îmbrăcată în hainele unor aripi vechi de când străbunicul s-a-ntors de la război cu urme de gloanțe pe creștet asemenea alaiului unei nunți de furnici. împrejmuind grădina salcâmii unde seara se-ntorc ciorile. trunchiul de dud numit banca bătrânei după cea care veghea parcă toți puii de pe pământ de păsări și de oameni. drumul spre biserică. casă-mbrăcată în haine vechi mereu calde. peste prag Dumnezeu trece la fiecare răsărit și apus. II ca demult
ÎNNOI-SE-VOR CA ALE VULTURULUI TINEREŢILE TALE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Innoi_se_vor_ca_ale_vulturului_tineretile_tale.html [Corola-blog/BlogPost/370858_a_372187]
-
tiptil, se apropie de locul de unde veneau zgomotele. Iată, printre ramurile tufișului, chiar a început să vadă un cal înhămat, rumegând niște fân, lângă o sanie pentru cărat lemne. Ceva mai la deal, zări doi țărani care retezau de zor trunchiurile unor fagi uscați, pe care-l doborâră la pământ cu topoare. Lăsară însă niște cioate înalte, cât ei de înalte, spaima pădurarilor, exact cum nu trebuia să se întâmple. Pădurarul urcă printre lăstărișul de fag, ceva mai sus, până ajunsese
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_1_viorel_darie_1392965217.html [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
Altul mai isteț găsește Un trifoi cu patru foi. Sar pe el cu toți grămadă Și-l strâng tare la mijloc, Se calcă pe cap și coadă Să-i ia frunza cu noroc. Fericitul cu greu scapă, Fuge sub un trunchi bătrân, Ține-n palmă frunza lată, Scuipă ... și o bagă-n sân. Referință Bibliografică: BURSUCII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1550, Anul V, 30 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
BURSUCII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1427695745.html [Corola-blog/BlogPost/341006_a_342335]
-
umbrelor? ................................................ Stau întins, nemișcat, ca-ntr-o pivniță rece? Sau un sol misterios pe-alt pământ mă petrece? (Poemul Fluviilor) Sau: „M-aplec cu toate frunzele-n vânt De pe-un mormânt pe celălalt mormânt Și mă îndoi, gemând, cu trunchiul greu Când într-un sens, când în alt sens mereu: (M-aplec) Poezia erotică ne arată o iubită hieratică cu descifrări magice: „Ia-mi palma desfăcută și citește: Nu soarta mea e-n ea, ci soarta ta”.(Doti) Expresie a
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Radu_stanca_un_cneaz_valah_la_ion_ionescu_bucovu_1387364271.html [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
reprezentând diferite personalități culturale, sau reprezentative ale unor timpuri de distinsă și memorabilă glorie ale Moldovei. Așa am ajuns în fața teiului lui Eminescu, acum încins cu un rezistent brâu metalic pentru a nu i se risipi în zeci de bucăți trunchiul secular, ajuns într-un real grad de putrezire. Cum Eminescu va dăinui pentru cultura românească de-a lungul timpurilor viitoare, în pofida faptului că aceasta a devenit o soră vitregă atât pentru guvernanții acestei țărișoare greu încercată în ultimii douăzeci și patru de
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443597894.html [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
cârlionțat, ochi mari, frumoși și strălucitori. Sute de priviri curioase se îndreptau spre el, uitându-se la el ca la ceva nemaivăzut. Mergea înainte prin cetate, până ajunse într-un loc deschis ca o piață, unde se așeză pe un trunchi de copac, ce părea o băncuță de lemn. Se rugă iarăși Domnului, înainte de a începe lucrarea. Apoi desfăcu manuscrisul și începu să citească cu glas tare din el, în văzul trecătorilor. La început nimeni nu-l luă în seamă, oamenii
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1425277640.html [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
de-atunci, Pictată în culori și nuanțe sumbre, Urlând doar uragane peste lunci. De ce-n amestecul de lut din om Ai pus, tu ,Doamne și-un orgoliu fad? Mai bine mă lăsai sub cer un pom, Inelele de viață-n trunchi să scad. S-arunc doar clipele în care mă usuc Sub palma dimineților nebune, La rădăcina frunzelor de nuc Ascunde-mă , tu, Doamne, fă minune! Să nu mai plângă lacrima-ntre gene În toamna asta-n care mor din nou
RANĂ DE CUVÂNT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Rana_de_cuvant.html [Corola-blog/BlogPost/361408_a_362737]
-
din abis rebel prin fisuri nevăzute crevase trasate de timp îl prind deschizând porți să-l salvez să ascund în mine sămânță de amintire absorbita în inima să încapă cu tine aripi franțe de ghilotina țintuite secrete în lanțuri pe trunchi crescut din vorbe scornite încercăm să rulăm filmul înainte de a fi scris scenariul scene surprinse de rețină lumii într-un montaj de poveste tristă sau fericită un suflet într-o inima încercăm să trăim viitorul ieri azi ne ascundem într-
OCROTIT de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ocrotit_cavalerul_ratacitor_1358178619.html [Corola-blog/BlogPost/345160_a_346489]
-
o voce mai caldă)..eu îți voi răspunde cu calm la fiecare nelămurire. Scena 2 (Decorul se va transforma într-o întreagă pădure, cu mulți copaci și frunze căzute pe jos. În pădure se vor afla mai mulți copaci cu trunchiuri mai diferite față de restul copacilor.) (Inaintează în pădure iar pe fundal este pus un foșnet și câteva șuiere ale vântului) Idris (infricoșat): Vrei să-mi iei ghiozdanul? (Hotărât) Nu ți-l dau! Mă auzi cum număr?... Îmi număr pașii de
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1431893594.html [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
ți-l dau! Mă auzi cum număr?... Îmi număr pașii de cenușă...Nu îți este milă de mine?... Mă lași tăcut într-o liniște moartă, încât îmi pot auzi bătăile inimii. Merge în continuare și dă peste un copac cu trunchiul curbat. Idris aleargă către el și când ajunge în fața lui, cade în genunchi. Își pune mâinile pe față. Idris (mirat): Te-am găsit!...(către copac) La ale tale rădăcini îmi voi săpa o groapă și-mi voi îngropa o palmă
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1431893594.html [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
pași mărunți de singurătate. Doi ochi blânzi își fixează privirea pe al său chip trecut de vânt și îmbătrânit odată cu timpul. Fata se sperie și se trage mai în spate. Stătea lângă un copac cu o coroană rotundă și un trunchi împletit. Avea părul lăsat pe spate, despletit, fiind colorat de o culoare deschisă, care strălucea în bătaia soarelui. Era imbrăcată cu o rochiță de bumbac fin care îi acoperea picioarele subțiri până la rotula genunchiului, fiind colorată de un roz pal
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1431893594.html [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
pe Idris cu suspine. Acesta rămâne în același loc de unde începuse să-și privească ființa dorită. Fata își făcuse simțită plecarea, prin ridicarea suavă a picioarelor și alunecarea lor pe șiragul de pietriș de pe pământ. Idris are privirea fixată pe trunchiul copacului, timp în care observă o amprentă adâncă. Se aproprie, îl atinge și citește ce era iscălit. Idris (citeste pe litere): I-O-H-A-N-A!...Iohana!...(Pauză) Iohana te numești frumoasă ființă (către pădure) Pădure, dreptate-ai avut! Am găsit-o! (se lasă
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1431893594.html [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
-n el. La poalele tale îmi voi îngropa ultimele nestemate. Pe celălalte le-am îngropat la copaci asemeni ție. Timpul aleargă cu pași repezi, iar eu îmi simt sufleul inundat de puritatea prietenei tale, care și-a lăsat ampenta pe trunchiul tău...(pauză) Aș vrea să mă-nțeleagă, să îmi arate al său zâmbet pentru a mă face să înțeleg atenția pe care mi-ar acorda-o...(își aruncă pietrele-n groapă și zace tăcut...acoperă groapa și se ridică) Lângă
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1431893594.html [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
din pântec, Li-s ochii-ți arme duioase, Adorm ostașii în scutec. Stoluri de îngeri te-nalță, Te suie spre ceruri, în sus Și toți de rău se descalță, Că-n brațe îl duci pe Iisus. Dai muguri mlădiței pe trunchi; Tu, sclavă, te ridici așteptând, Regină când plângi în genunchi, Măicuță cu dorul în gând. Nici demonii din iad nu pot Să-ți ispitească iubirea; Fierbi ca un vulcan, în clocot, Dulce-ți este... răstignirea! Nimeni, femeie, nu poate Să
NIMENI, FEMEIE, NU POATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nimeni_femeie_nu_poate.html [Corola-blog/BlogPost/351100_a_352429]
-
a lui Mitra la 274 să fi constituit o încercare neizbutită de a înlocui sărbătoarea creștină, mai veche. Despre termenul Crăciun - origine, etimologie Termenul Crăciun a primit mai multe explicații etimologice, fiind dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
lectura sa... trăgea cu urechea, nu-i venea să creadă simțurilor bine îngropate în ea... îi era rușine, totuși savura amuțită niște senzații necunoscute... asculta pașii gândăceilor mărunți, fix pe pieptul ei... căuta un dialog cu corpul ei, auzea vocea trunchiului din străbuni... de unde atâta plăcere tainică ... nepermisă... dar aici nu ajungea, n-o lăsa subconștientul, n-o lăsa să cedeze controlului de supervizare... funcționa o putere istorică de a asculta glasul pământului viu, al apei tremurânde, al păsării trecute de
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Gandaceii_mici.html [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
privești linia cuiva? Soare de iarnă - eu sorbind din apa roz - Vine Martie. Inspiră adânc mirosul merelor verzi - vară proaspătă Uite ce gentil își împletește părul noaptea lacoma! Ce radioasa e față șlefuita a lunei pline! Ceață albește figură austera: trunchi ars de bambus. Gâtul machiat cu roșu mătăsos: un papagal singur. Corbule tânăr, când ai să te oprești, să uiți și să respiri? Valuri înalte aduc miros de alge pelicanilor. Vântul cuprinde în brațele tăioase o mângâiere. Lumini pândesc din
HAIKU de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1457070669.html [Corola-blog/BlogPost/377724_a_379053]
-
masa cu tăceri, Ne spunem rugăciunea și poate și năpasta În zorii dimineții și-n pragul unei seri... În valea unei plângeri de toamnă-n Sohodol Bătrân, cu răni deschise, sub ceruri supărate Mă-nalț mai demn ca alții, cu trunchiul meu prea gol Ca ploaia să mă spele de moarte și păcate... Referință Bibliografică: Copacul / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
COPACUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Copacul_violetta_petre_1361539834.html [Corola-blog/BlogPost/341276_a_342605]
-
de ani în urmă în curtea mănăstirii și descoperite întâmplător în 2010; Va urma momentul cu dezvelirea statuii din imagine (n.n.- reprezentând capul lui Mihai Viteazu, tăiat), realizată în lut ars de artistul plastic Aurelian Bădulescu. Soclul statuii este un trunchi de stejar secular tăiat în secțiune oblică, în așa fel încât ochii «voievodului» să privească la privitor; Dezvelirea statuii va fi precedată de «Cântecul lui Mihai Viteazu», interpretat la voce și cobză de rapsodul Ion Crețeanu, din Voineasa. Textul cântecului
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1375680712.html [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
tânărul artist. Dania lui, poate, cea mai importantă, reprezintă un cap al lui Mihai Viteazu, realizat în lut ars. Este un cap retezat, care face trimitere la capul Sfântului Ioan Botezătorul. A fost conceput astfel încât să fie așezat înclinat, pe trunchiul unui stejar tăiat în secțiune oblică. În felul acesta, privirea statuii se intersectează, inevitabil, cu cea a privitorului. Este, cu alte cuvinte, o statuie ... interactivă. Evenimentul se anunță, încă de pe acum, consistent ca desfășurare și prezențe speciale. În afară de fețele bisericești
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1375680712.html [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
ocupă nu numai organul silvic ci, în special, primarul gospodar localnic. Nu pretindeți asta veneticilor hoți impuși de partide. Copacul doborât se cojește și se depozitează temporar în stive sub formă de bușteni. La unele specii, fag-ul de exemplu, trunchiurile noduroase se taie la un metru și se despică în lobde. Acestea erau folosite pentru butoaie sau pentru foc. Se pare că, exceptând necesitățile locale, sortimentul „lemn de foc” a dispărut din cataloage. În alte țări acest sortiment era și
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]