2,162 matches
-
apropiat și drag nouă dincolo, defapt unde?... În adevărata, vrednica, veșnica și autentica viață!... Așa s-a intâmplat și acum, la 19 august anul 2016, la aflarea veștii trecerii la cele veșnice, după o grea și încercată perioadă de suferință trupească, a Părintelui Arhimandrit Irineu Iurașcu - Starețul Mănăstirii Delta Neajlovului, județul Giurgiu, la venerabila vârstă de 75 de ani - cel care a fost atâția ani slujitorul altarului străbun și al sfintelor slujbe, al cărților teologice, pastoral-spirituale și duhovnicești!... Părintele Arhimandrit Irineu
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT ŞI STAREŢ IRINEU IURAŞCU DE LA MĂNĂSTIREA DELTA NEAJLOVULUI – GIURGIU (1941 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382257_a_383586]
-
o permisie de voiaj a inimii prin țara fără grăniceri a dragostei! Cei înamorați sub atracțiile superbității feminine își vor întâlni ochi în care-s scufundate oceane de farmece, corpuri dăltuite cu întâia daltă ce-a lucrat la alcătuirea armoniei trupești, și spirite traversate din puritate în freamăt. Veritabila grandoare a vreunei frumuseți feminine, când e vorba despre o personalitate se ocolește în genere de către biograf, din teama lui că poate să nu-i fie primită mărturisirea de admirație! Se greșește
CEZARA DAFINESCU. SIMBOLUL INELULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382327_a_383656]
-
înșelați în așteptările lor, erau pasivi și priveau în gol. Dacă atunci am întâlnit polițiști care luau poziția de drepți și salutau România prin stegurile tricolore de pe mașină, acum am avut insatisfacția totală să întâlnim polițist plictisit, plin de frig trupesc dar și... sufletesc, care pur și simplu a întors spatele mașinii tricolore. Dacă atunci, la intrare în Orașul Unirii, erau sute de steaguri arborate, acum, pe străzile de la intrarea în oraș până la stadion nu era nici un steag arborat pe stîlpii
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
să luptăm veșnic alături de ele. Vom vedea atunci uriași în morile de vînt și castelane în slujnicele cîrciumilor. Viața decolorată, monotonă, veștedă va ajunge frămîntată de diavolești și dumnezeiești porniri. Vom fi creștini, pentru că vom înstăpîni viața duhului în locul vieții trupești și sociale. ș...ț Eroismul propriu-zis nu se împlinește cu doruri sau nostalgii. Eroi sînt cei ce actualizează continuu și intens o viață care ne depășește. Așadar, sufletele care experimentează, care îndură în trup o viață creată și organizată la
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
1984 și la începutul celui următor, tatăl meu era grav bolnav. N. Steinhardt, care m-a rugat să întreb de "părintele Nicolae", atunci cînd îl caut la telefonul Mînăstirii Rohia, mă îmbărbăta vorbindu-mi între altele de propriile sale suferințe trupești. Necunoscînd atitudinea subsemnatului față de religie, el, călugărul și credinciosul fervent, n-a atins niciodată, prin nici un cuvînt, acest subiect. Cu o supremă delicatețe, a înțeles a menaja, în acele momente dureroase, ceea ce presupunea că ar fi putut fi scepticismul religios
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
prin excelență antonimul stării de normalitate. Nu punem, și cel mai adesea acest fapt e regretabil, semnul de egalitate între cei afectați, de cei cu o deficiență, fie ea de natură fizică și psihică, și cei aflați în integritatea lor trupească sau mentală. Nu de puține ori, această judecată e strâmbă, pentru că cei scoși în afara banalei sfere a omului sănătos se încadrează aproape în același tipar al normalului ca oricare dintre noi. Diferența o face soarta, șansa sau, mai degrabă, lipsa
Agenda2006-22-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/285014_a_286343]
-
să ne urcăm înăuntru, așa că dispăream complet ca într-o casă. Un frumos pian, tot Blüthner era la dispoziția mea. Și mai aveam afară de mine vecine muzicante. O celebritate a cântului cântăreața E. Holsten din Kopenhaga, cu dimensiuni colosate atât trupești cât și ale vocii, ne făcea deliciul cu trilurile ei de privighetoare. De altfel, era și numită de compatrioții săi ”Fra Triller”! Într-o zi sunt poftită la ceai la Xaver Scharwenka, unde am făcut cunoștința întregii și numeroasei sale
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
unei demonii voluptuos tentante, corupătoare a firii umane, sub semnul unui misticism deviant, îmbibat de frenezie lascivă. Lauda imnică adresată celei ce îmbată cu miresmele sînilor și cu limpedea fîntînă a gurii și cu buzele, rouă a cuvîntului, cu toate trupeștile-i comori reprezintă o trecere cu arme și bagaje de la dumnezeiesc la farmecele Evei: „Ție, Iisuso mîntuitoare a stirpei/ Ție, ispititoare Fiică a Omului,/ Ție, Răstignito în brațele/ poftitoare ale crucii/ întru naștere și înviere,/ Ție, îți robesc vecia mea
Lirică meditativă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3924_a_5249]
-
parțială de la anumite alimente și băuturi, pe un timp mai lung sau mai scurt, în scop religios-moral. Aceasta reținere de la mâncări și băuturi trebuie însă însoțită și de reținerea de la gânduri, pofte, patimi și fapte rele, ceea ce înseamnă că postul trupesc trebuie să fie însoțit de post sufletesc. Postul este de origine și instituire divină, de aceea îl găsim practicat din vremuri străvechi, întâlnindu-l aproape în toate religiile și la toate popoarele. Potrivit părintelui Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al
Ortodocșii intră, de luni, în Postul Paștelui. Vezi AICI cum se postește () [Corola-journal/Journalistic/43375_a_44700]
-
orice preț o împinge la afirmații care se apropie infinitezimal de falsul intelectual. Iată un exemplu (dar fără croșetele autoarei): N.I.: „Asceza practicată în lumea religioasă nu înseamnă numaidecât să umbli nespălat, ci înseamnă efortul de a reduce necesitățile tale trupești la un minimum și de a nu te lăsa încărcat de grijile vieții biologice. Evident că d-voastră [...] uitați [...] că cea mai mare parte dintre necesitățile noastre absolute sunt prejudecăți, că anume este absolut prejudecată ca să se spună că omul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
responsabilități care le umpleau viețile. Dar tentativa de a lua chiar și câteva înghițituri [...] le îmbolnăvea pe loc și a trebuit abandonată ca inutilă.“ La Underhill acesta este un exemplu pentru „influența transformatoare a spiritului asupra presupuselor «legi» ale vieții trupești“. La Nae Ionescu e o dovadă că asceza este „o metodă de dezlănțuire, de descătușare a spiritului, pe care mistica a presimțit-o din vreme și a realizat-o“. Să judece oricine dacă ceea ce spune Nae Ionescu „provine“ de la Underhill
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
preluat fidel pentru a ilustra tipul mistic al nunții în patru trepte, primul devine punct de plecare al unei discuții cu totul străină de cartea autoarei britanice. Întâi Nae Ionescu dezbate dacă actul iubirii este doar spiritual sau este și trupesc, mai precis dacă există o mistică a trupului. El ajunge la concluzia că iubirea e un proces pur spiritual și că mistica trupului e o aberație. Apoi discută pe larg taina nunții din punct de vedere teologic. Este fals ceea ce
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
e un proces pur spiritual și că mistica trupului e o aberație. Apoi discută pe larg taina nunții din punct de vedere teologic. Este fals ceea ce afirmă Marta Petreu despre precizarea naeionesciană asupra celor două posibile interpretări ale Cântării cântărilor, trupească și spirituală, anume că aceasta, „deși nu preia decât pe jumătate terminologia Misticii (senzorial și spiritual), preia complet ideea (v. E.U., p. 227-228)“. Underhill nu vorbește despre interpretările trupească și spirituală ale iubirii în poemul biblic. Marta Petreu le
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
precizarea naeionesciană asupra celor două posibile interpretări ale Cântării cântărilor, trupească și spirituală, anume că aceasta, „deși nu preia decât pe jumătate terminologia Misticii (senzorial și spiritual), preia complet ideea (v. E.U., p. 227-228)“. Underhill nu vorbește despre interpretările trupească și spirituală ale iubirii în poemul biblic. Marta Petreu le confundă cu referințele ei la „imagistica senzorială“ a iubirii spirituale folosită de unii mistici precum Bernard de Clairvaux. În realitate, precizarea lui Nae Ionescu e o polemică tacită (așa cum sunt
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
lui Paul Vulliaud, Le Cantique des Cantiques d’après la tradition juive (1925), pe care i-o publicase în revista Logos (cartea se ocupă și de interpretările creștine ale poemului). Elevul său accepta ca posibile ambele interpretări: cea literară (iubire trupească) și cea alegorică (iubire spirituală). Nae Ionescu, în schimb, înclină de partea lui Vulliaud și a interpretării cabaliste. El se întreabă dacă e îngăduit să dai Cântării numai interpretarea spirituală și, așa cum am văzut, ajunge la un răspuns pozitiv. De
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
implică dorință fizică, hormoni... Speră că nu comite o blasfemie dacă socotește că și dragostea ce unește bărbatul și femeia ar putea avea puteri asemănătoare. Condiția minimă ar fi ca bucuria pentru binele celuilalt să pună în umbră propria plăcere trupească. Iar iubirea să poată deveni oricând jertfă. La scara puterii fiecărui ins în parte. Domnul R. și-a dat seama că Teodora, deși creștin practicant, nu este bigotă. Nu o crede capabilă să facă rugăciuni de iertare pentru satisfacția simțită
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
desăvârșite se strecoară în cămara ascunsă a sufletului. Profesorul știe că de acum înainte dragostea Teodorei va suferi o „metamorfoză”. Pacea pe care i-a revărsat-o în suflet mica vietate din uter va stinge freamătul dorinței și al dăruirii trupești. Acceptă, dar cu oarecare melancolie. Teodora încearcă să-l încurajeze: sunt femei la care sarcina mărește apetitul sexual! Domnul R. zâmbește neîncrezător. De data aceasta întrevede clar perspectiva încetării „poveștii” lor de iubire. Teodora îl mângâie cu duioșie maternă: „Dar
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
demon al întrebărilor”. Așadar, ce rămâne dintr-o iubire pasională, după momentele ei de consum intens? Cât durează în „memoria vie” a fiecăruia: plăcerea devoratoare și gemetele (excitante!) din timpul orgasmului; beatitudinea revărsării unul în celălalt și iluzia trecătoarei contopiri trupești și sufletești din momentele în care privirea curge aproape material în ochii celuilalt; când pe buze încremenesc toate șoaptele de iubire, în dorul eternizării lor; când floarea roză a ei ar reține între petale, încă o secundă sau o eternitate
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de a părăsi birtul, darul divin îți pogoară în vintre, în creier, îți întunecă judecata, îți amăgește simțurile, te biciuește în măduvă: oh, zeu al tuturor zeilor, mie, unui muritor oarecare, demn de toată mila, supus poftelor lumești și foamei trupești, mi-ai zâmbit!!! Din străfundurile alambicate și nerecunoscătoare ale ființei tale, regreți parcă puțin că nu ți ai oprit 5 lei de metrou. SĂ NE IUBIM ORGANIZAT! Intră, bă, balcanicule, și tu în rândul lumii civilizate, îmi șuieră înveninat o
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
și respectă dreptul la liberul arbitru. Întunericul nu dă nicio șansă, Întunericul vine, acoperă, Înghite și crește. Lumina oferă celor din jur dreptul de a-și alege drumul. Eu, Metatron, știu că voi cei din această dimensiune, la nivel sufletesc, trupesc, celular, În lumea voastră, știți fiecare dintre voi instinctiv drumul bun sau drumul Întunecat. Dar aveți dreptul să alegeți calea lungă sau calea scurtă. De asemenea, Noi lăsăm Întunericul să vă mănânce pentru că mulți dintre voi numai prin durere și
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
teama de durere, teama de boală, angoasa, frica, trupul rupe legătura cu sufletul și nu mai are scop și sens și alege să se sinucidă. Din acest motiv, sinuciderea este condamnată În toate religiile lumii, pentru că echivalează cu axarea pe trupesc și pe teamă. Animalele și plantele nu aleg să se sinucidă. Ele pur și simplu mor. Atenție, sinuciderea Înseamnă a face rău propriului trup. Dacă vreți, sinuciderea e o metodă invazivă. Sufletul are dreptul să aleagă să părăsească trupul respectiv
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
unice ale Creatorului. Omul este edificat ca ființă vie din trup și din suflet. Faptele prezentate anterior sunt cumplite prin cruzimea cu care se manifestă și prin consecințele lor ireparabile, dar Mântuitorul ne atrage atenția că mai periculoasă decât uciderea trupească este uciderea sufletească: “Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeți-vă mai curând de acela care poate și sufletul și trupul să le piardă în gheenă.” (Matei 10, 28). “Dar vă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
lui dacă și-ar lega de gât o piatră de moară și să fie aruncat în mare.” (Marcu 9, 42). Practic, uciderea sufletească presupune din partea făptuitorului săvârșirea unor fapte de natură să provoace unei persoane o puternică stare de istovire trupească și sufletească, de amărăciune, de frică ori o durere fizică sau sufletească. Dumnezeu consideră ucidere sufletească și ura față de semeni sub oricare din formele ei: invidia, clevetirea sau mânia revărsata asupra cuiva, căci: “Oricine urăște pe fratele său este ucigaș
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pofti femeia este un păcat în sine și unul deloc ușor: “Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a și săvârșit adulter cu ea în inima lui.” (Matei 5, 28). Dumnezeu a consfințit legătura trupească dintre bărbat și femeie prin instituirea Sfintei Taine a Cununiei și doar prin întemeierea unei familii. Legătura dintre soți bazată pe dragoste, încredere și fidelitate reciprocă este aidoma legăturii dintre Hristos și Biserică: “Supuneți-vă unul altuia, întru frica lui
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pornografiei. Celorlalți, ori nu le pasă, ori câștigă sume de bani importante din aceasta, ori, pur și simplu, au făcut, din pornografie, o obsesie. Din păcate, așa cum se va vedea, în Codul penal și prostituția a dobândit altă definiție, legăturile trupești anormale au devenit “morale” prin prisma unei “modernizări” a societății actuale. Nu ar fi fost mai bine să se “modernizeze” societatea spre acumularea și păstrarea valorilor morale scrise sub revelația Duhului Sfânt din Biblie? De ce oare negarea tuturor valorilor propovăduite
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]