KorAP: Find »[drukola/base=tubercul & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...36 >

887 matches

Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594

și coastă cervicală [1]. Originea embriologică a mușchilor scaleni este într-o masă musculară comună, care este străbătută și separată ulterior de elementele neurovasculare [1]. Mușchiul scalen anterior are originea la nivelul tuberculilor anteriori ai vertebrelor C3-C6 și inserția pe tuberculul scalenic de pe fața superioară a coastei I, înaintea șanțului arterei subclavii. Scalenul mediu are originea pe tuberculii anteriori C2-C7 și se inseră pe fața superioară a coastei I, înapoia șanțului arterei subclavii. Scalenul posterior, are origine pe tuberculii posteriori C5-C7

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000

localizare: unilaterală simplă dreaptă și stângă, bilaterală simplă, bilaterală totală. Despicăturile localizate la nivelul palatului sunt în număr de 4 forme: despicătură simplă a vălului, despicătura vălului și a palatului dur, despicătura unilaterală până la nivelul arcadei, despicătura bilaterală cu izolarea tuberculului median. Așa zisa „gură de lup” reprezintă fisura bilaterală a procesului alveolar asociată cu fisura de la nivelul palatului dur și moale (204). Muriel E. Morley face o clasificare în funcție de poziția despicăturii față de procesul alveolar sau acea parte a procesului maxilar

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561

să inferioară orificiul de vărsare a venei cave inferioare (Ostium venae cavae inferioris) mărginit lateral de un vestigiu embrionar numit „valvula Eustachio” (Valvula venae cavae inferioris). Între deschiderile celor două vene cave se desenează o proeminenta sub forma unei cute, „tuberculul Lower” (Tuberculum intervenosum). - Alături de partea infero-posterioară a septului interatrial se deschide sinusul coronar, printr-un orificiu cu diametrul de 8 mm, străjuit la dreapta de o relicva embrionara, „valvula Thebesius” (Valvula sinus coronarii). Septul interatrial are o depresiune ovala (Fossa

Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914

să se șteargă. 1.2.6. Sistemul nervos Encefalul chiropterelor prezintă emisfere mai m mari acoperind, în parte, tuberculii q quadrigemeni. La microchiroptere encefalul este neted - lisencefal - - prezentând regiunile auditive deosebit de în întinse în detrimentul celor vizuale, care sunt re reduse. Tuberculii quadrigemeni sunt bine dezvoltați, la n nivelul acestora, mai ales la nivelul celor posteriori, înregistrându-se variații de potențial ca răspuns la emisiunile sonore scurte. Cerebelul capătă o dezvoltare mare, alcătuit fiind din vermis și emisferele cerebeloase. Măduva spinării este

Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

căreia i se poate descrie: - o față anterioară (facies articularis anterior) destinată articulării cu fața corespondentă de la nivelul feței articulare anterioare a atlasului; - o față posterioară (facies articularis posterior) aflată în raport cu liaamentul transvers. Cea de-a șasea vertebră cervicală prezintă tuberculul anterior al procesului transversar mult mai bine evidențiat ceea ce-l face a fi și palpabil. Acest tubercul este cunoscut sub numele de tuberculul carotidian (tuberculum caroticum) sau tuberculul Chassaianac. La nivelul celei de a șaptea vertebre cervicale (vertebra prominens) procesul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
o față posterioară (facies articularis posterior) aflată în raport cu liaamentul transvers. Cea de-a șasea vertebră cervicală prezintă tuberculul anterior al procesului transversar mult mai bine evidențiat ceea ce-l face a fi și palpabil. Acest tubercul este cunoscut sub numele de tuberculul carotidian (tuberculum caroticum) sau tuberculul Chassaianac. La nivelul celei de a șaptea vertebre cervicale (vertebra prominens) procesul spinos poate fi palpat prin piele la nivelul spatelui (Fiaura 16). Prima vertebră dorsală prezintă în părțile laterale ale feței superioare ale corpului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
posterior) aflată în raport cu liaamentul transvers. Cea de-a șasea vertebră cervicală prezintă tuberculul anterior al procesului transversar mult mai bine evidențiat ceea ce-l face a fi și palpabil. Acest tubercul este cunoscut sub numele de tuberculul carotidian (tuberculum caroticum) sau tuberculul Chassaianac. La nivelul celei de a șaptea vertebre cervicale (vertebra prominens) procesul spinos poate fi palpat prin piele la nivelul spatelui (Fiaura 16). Prima vertebră dorsală prezintă în părțile laterale ale feței superioare ale corpului apofizele semilunare. A zecea vertebră

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
un plan orizontal, coasta nu-l atinae decât prin două puncte: unul reprezentant de una din extremități, altul de partea mijlocie a coastei. Osteoloaie în sens transversal și prezintă 1. Corp vertebral 2. Gâtul coastei 3. Fa]a articulara a tuberculului costal 4. Suprafa]ă costală transversală 5. Apofiză spinoasă 6. Apofiză transversă 7. Fa]a superioară a corpului coastei 8. Șan] pulmonar 9. Capul coastei 10. Cartilajul costal 11. Corpul sternului 12. Incizura costală Fa]a externă este convexă și

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
a superioară a acestei coaste și în por] iunea mijlocie se găsesc două șan]uri transversale: - unul anterior (sulcus venae subclavies) produs de vena subclaviculară; - altul, posterior (sulcus arteriae subclaviae) determinat de artera subclaviculară. între cele două șanțuri se oăsește tuberculul lui Lisfranc (tuberculum musculi scalene anterioris) pe care se inseră mușchiul scalen anterior. 1. Tuberozitatea pentru mușchiul scalen anterior 2. Tuberculul coastei a 2-a 3. Capul coastei a 2-a 4. Gâtul coastei a 2-a 5. Tuberculul primei

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
produs de vena subclaviculară; - altul, posterior (sulcus arteriae subclaviae) determinat de artera subclaviculară. între cele două șanțuri se oăsește tuberculul lui Lisfranc (tuberculum musculi scalene anterioris) pe care se inseră mușchiul scalen anterior. 1. Tuberozitatea pentru mușchiul scalen anterior 2. Tuberculul coastei a 2-a 3. Capul coastei a 2-a 4. Gâtul coastei a 2-a 5. Tuberculul primei coaste 6. Gâtul primei coaste 7. Capul primei coaste 8. Șanțul arterei subclaviculare 9. Tuberculul mușchiului scalen anterior 10. Șanțul venei

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
oăsește tuberculul lui Lisfranc (tuberculum musculi scalene anterioris) pe care se inseră mușchiul scalen anterior. 1. Tuberozitatea pentru mușchiul scalen anterior 2. Tuberculul coastei a 2-a 3. Capul coastei a 2-a 4. Gâtul coastei a 2-a 5. Tuberculul primei coaste 6. Gâtul primei coaste 7. Capul primei coaste 8. Șanțul arterei subclaviculare 9. Tuberculul mușchiului scalen anterior 10. Șanțul venei subclaviculare 11. Corpul coastei a 2-a COASTA a ll-a (Fiaura 22) La coasta a ll-a cele două

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Tuberozitatea pentru mușchiul scalen anterior 2. Tuberculul coastei a 2-a 3. Capul coastei a 2-a 4. Gâtul coastei a 2-a 5. Tuberculul primei coaste 6. Gâtul primei coaste 7. Capul primei coaste 8. Șanțul arterei subclaviculare 9. Tuberculul mușchiului scalen anterior 10. Șanțul venei subclaviculare 11. Corpul coastei a 2-a COASTA a ll-a (Fiaura 22) La coasta a ll-a cele două fețe privesc oblic, una fiind supero-extern și alta infero-intern. în porțiunea mijlocie a feței supero-externe se

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-a coastă. 1. Acromion 2. Fata articulară a acromionului 3. Procesul coracoidian 4. Incizura omoplatului 5. Marainea superioară a omoplatului 6. Unahiul superior intern 7. Fosa subscapulară 8. Marainea spinală 9. Fața costală a omoplatului 10. Marainea externă (axilară) 11. Tuberculul subalenoidian 12. Unahiul superior extern 13. Cavitatea alenoidiană 14. Gâtul cavității alenoidiene 15. Unahiul inferior Datorită formei de triunghi pe care o prezintă i se pot descrie două fețe (una anterioară și una posterioară), trei maraini și trei unahiuri. Fata

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
o formă ovalară cu marele ax orientat în sens vertical, oblic în afară, înainte, în sus. Legătura dintre cavitatea glenoidiană și restul omoplatului se realizează prin intermediul gâtului omoplatului (collum scapulae). La cele două extremități ale cavității glenoidiene se descriu: -superior, tuberculul supraglenoidian (tuberculum supraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului biceps brahial; - inferior, tuberculul subglenoidian sau infraglenoidian (tuberculum infraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului triceps brahial. între cavitatea glenoidiană și incizura coracoidiană se descrie apofiza coracoidă

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
sus. Legătura dintre cavitatea glenoidiană și restul omoplatului se realizează prin intermediul gâtului omoplatului (collum scapulae). La cele două extremități ale cavității glenoidiene se descriu: -superior, tuberculul supraglenoidian (tuberculum supraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului biceps brahial; - inferior, tuberculul subglenoidian sau infraglenoidian (tuberculum infraglenoidale) pe care se inseră unul din tendoanele mușchiului triceps brahial. între cavitatea glenoidiană și incizura coracoidiană se descrie apofiza coracoidă (processus coracoideus). Aceasta are o direcție în sus, înainte și orizontal în afară prezintă pentru

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
trei nearticulare. Fetele articulare sunt: -superioară, convexă pentru articularea cu osul radiusul; - inferioară, convexă pentru articularea cu osul trapez și cu cel trapezoid; -internă, concavă pentru articularea cu semilunarul și cu capul osului mare. Fetele nearticulare sunt: -externă ce prezintă tuberculul scafoidului pe care se fixează liaamentul lateral extern al articulației pumnului; -anterioară; -posterioară sub forma unui șanț ruaos cu traiect oblic în jos și extern. SEMILUNARUL (OS LUNATUM) Semilunarul prezintă o formă de semilună cu două fețe nearticulare (anterioară, convexă

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
a cubitusului prin intermediul liaamentului triunahiular; - inferioară, concavă se articulează cu osul cu cârlia; - externă, plană realizează articularea cu osul semilunar; - antero-internă se articulează cu piziformul. Fetele nearticulare sunt: - posterioară pe care se descrie creasta piramidalului inferior față de care este situat tuberculul piramidal pe care se inseră fascicule posterior al liaamentului lateral intern al articulației pumnului; -anterioară ruaoasă, alunaită de sus în jos și din anterior spre interior. PIZIFORMUL (OS PISIFORME) Piziformul este un os mic care prezintă: - o extremitate superioară; - o

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
iuni liaamentare realizânduse în ansamblu un masiv osos convex posterior, concav în sens transversal. La nivelul fe]ei anterioară se formează astfel un șan] cu direc]ie verticală - șan]ul carpian. Marainile acestuia sunt formate lateral de trapez șu de tuberculul scafoidului iar, medial de piziform și cârliaul osului cu cârlia și sunt locurile unde se inseră retinaculul flexorilor. Datorită elementelor anatomice care au fost descrise se formează un canal osteo-fibros, canalul carpian, prin care trec tendoanele mușchilor: flexori ai deaetelor

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
un unghi de 140? . Marginea anterioară a coxalului 1. Creasta iliacă 2. Fosa iliacă internă 3. Ilion 4. Spina iliacă antero-superioară 5. Spina iliacă antero-inferioară 6. Eminența ilio-pubiană 7. Corpul pubisului 8. Creasta pubisul 9. Ramul superior al pubisului 10. Tuberculul pubian 11. Pubisul 12. Ramul inferior al ischionului 13. Ramul orizontal al ischionului 14. Ischion 15. Tuberculul ischiatic 16. Corpul ischionului 17. Incizura acetabulară 18. Cavitatea cotiloidiană 19. Suprafața semilunară 20. Corpul ilionului Elementele anatomice care intră în alcătuirea marginii

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
4. Spina iliacă antero-superioară 5. Spina iliacă antero-inferioară 6. Eminența ilio-pubiană 7. Corpul pubisului 8. Creasta pubisul 9. Ramul superior al pubisului 10. Tuberculul pubian 11. Pubisul 12. Ramul inferior al ischionului 13. Ramul orizontal al ischionului 14. Ischion 15. Tuberculul ischiatic 16. Corpul ischionului 17. Incizura acetabulară 18. Cavitatea cotiloidiană 19. Suprafața semilunară 20. Corpul ilionului Elementele anatomice care intră în alcătuirea marginii anterioare sunt, de sus în jos: - spina iliacă antero-superioară (spina iliaca anterior superior), pe care se inseră

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
4. Marele trohanter 5. Creasta intertrohanteriană 6. Micul trohanter 7. Tuberozitatea gluteală 8. Linia pectineală 9. Buza internă a linei aspre 10. Buza externă a linei aspre 11. Suprafața poplitee 12. Fosa intercondiliană 13. Condilul lateral 14. Condilul medial 15. Tuberculul adductorilor 16. Linia intercondiliană -pe buza internă: vastul intern; -pe interstițiu: cei trei adductori ai coapsei și scurta porțiune a bicepsului crural; -pe buza externă: vastul extern. în partea superioară creasta aspră a femurului se trifurcă: - ramura externă sau tuberozitatea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
liaamentele încrucișate ale articulației aenunchiului; -ofațelă laterală diferită pentru cei doi condili. Fața laterală a condilului intern prezintă în partea ei mijlocie tuberozitatea internă pe care se inseră liaamentul lateral intern al articulației aenunchiului. Deasupra și înapoia acesteia se descrie tuberculul marelui adductor, pe care se inseră tendonul mușchiului cu aceeași denumire. Fața laterală a condilului extern prezintă tuberozitatea externă pe care se inseră liaamentul lateral extern al articulației aenunchiului. Posterior față de această tuberozitate se descriu două aropițe: una superioară, în

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
femurului, diferite între ele: - cea externă este mai laraă în sens transversal; - cea internă mai lunaă, ovalară. - eminența intercondilară (spina tibiei) (eminentia intercondylaris) reprezintă un masiv osos care separă cele două suprafețe articulare între ele și care este format din: - tuberculul medial (tuberculum intercondylare mediale) și lateral (tuberculum intercondylare laterale); - mica incizură dintre cei doi tuberculi; - ariile intercondiliene anterioară (area intercondylaris anterior) și posterioară (area intercondylaris posterior) pe care se inseră liaamentul încrucișat anterior, respectiv posterior al aenunchiului. 1. Capul peroneului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
adductor al deaetului mare; - tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul deaetului mic; - tuberozitatea anterioară: pe care se inseră liaamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă la nivelul unirii a 1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare tuberculul extern al calcaneului, care este mărainit, atât deasupra cât și dedesubt, de câte un șanț, prin care trec tendoanele peronierilor; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din reaiunea posterioară a aambei spre reaiunea plantară

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astraaalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața laterală are o fațetă articulară pentru cuboid. OASELE CUNEIFORME (OSSA CUNEIFORMIA) Oasele cuneiforme sunt în număr de trei, numite din interior spre exterior: primul, al doilea și al treilea cuneiform. Primul cuneiform (marele cuneiform) are forma unui cui

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]