396 matches
-
în lei a 0,875 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru substanțe nemetalifere; ... e) echivalentul în lei a 0,4375 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale și de construcții, dolomită, gresie și tufuri industriale; ... f) echivalentul în lei a 0,50 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru argile, marne, loess, nisip și pietriș, nisip și roci caolinoase; ... g) echivalentul în lei a 0,6875 euro pe unitatea de producție minieră, pentru alabastru
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 102 din 14 noiembrie 2013 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256107_a_257436]
-
în lei a 3,125 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru alabastru ornamental, aragonit ornamental și siliconite ornamentale; ... j) echivalentul în lei a 3,75 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin și tufuri ornamentale; ... k) echivalentul în lei a 1,0 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru săruri haloide. ... Articolul VII Redevențele instituite de prezenta ordonanță de urgență a Guvernului se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 102 din 14 noiembrie 2013 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256107_a_257436]
-
în lei a 0,875 euro, pe unitatea de productie minieră, pentru substanțe nemetalifere; ... e) echivalentul în lei a 0,4375 euro, pe unitatea de productie minieră, pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale și de construcții, dolomita, gresie și tufuri industriale; ... f) echivalentul în lei a 0,50 euro, pe unitatea de productie minieră, pentru argile, marne, loess, nisip și pietriș, nisip și roci caolinoase; ... g) echivalentul în lei a 0,6875 euro pe unitatea de productie minieră, pentru alabastru
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (actualizată până la data de 1 ianuarie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253406_a_254735]
-
în lei a 3,125 euro, pe unitatea de productie minieră, pentru alabastru ornamental, aragonit ornamental și siliconite ornamentale; ... j) echivalentul în lei a 3,75 euro, pe unitatea de productie minieră, pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentala, travertin și tufuri ornamentale; ... k) echivalentul în lei a 1,0 euro, pe unitatea de productie minieră, pentru săruri haloide. ... ------------- Alin. (1) al art. 45 a fost modificat de art. VI din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 102 din 14 noiembrie 2013 , publicată în
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (actualizată până la data de 1 ianuarie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253406_a_254735]
-
arvensis, morcov sălbatic-Daucus carota, coada vulpii-Alopecurus pratensis. Suprafața habitatului este de aproximativ 7,56 ha, cu un număr de specii corespunzător în fitocenoze. Habitat Mlaștini alcaline cod 7230 Suprafețe reduse de 0,66 ha ocupate de rogozuri scunde, care formează tuf pe soluri permanent săturate cu apă. Este rezultatul evoluției normale a vegetației, pe o suprafață ocupată temporar de luciul apei unui fost lac, format artificial în Valea Ilenei. 2.3.2.2. Habitate după clasificarea națională Habitat R1518 Comunități ponto-sarmatice
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
de acoperire (*exclusiv active) 54.5 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare 54.6 Depresiuni pe substraturi de turbă (Rhynchosporion) Mlaștini calcaroase 53.3 *Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și Carex davalliana 54.12 * Izvoare pietrificatoare cu formațiuni de tuf calcaros (Cratoneurion) 54.2 Mlaștini alcaline 54.3 *Formațiune vegetală alpină pionieră cu Caricion bicoloris-atrofuscae HABITATE STÂNCOASE ȘI PEȘTERI Grohotișuri 61.1 Silicioase 61.2 Eutrice 61.3 Termofile vest-medireaneene și alpine 61.4 Balcanice 61.5 Silicioase medio-europene 61
jrc1921as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87071_a_87858]
-
și constau din nota de constatare, fișa de perimetru și documentația tehnică pentru obținerea permisului. Articolul 2 (1) Rocile utilizabile în construcții, exploatabile și pe bază de permis, sunt următoarele: nisipul, pietrișul, gresia, marna, argila, calcarul industrial și de construcție, tuful, travertinul, dolomitul, șisturile cristaline, gnaisul, pegmatitul, serpentinitul, amfibolitul, dacitul, micașistul, granitul, riolitul, granodioritul, andezitul, sienitul, dioritul, porfirul, bazaltul, diabazul, perlitul, scoria bazaltică, rocile ornamentale. ... (2) Se poate solicita permis de exploatare și pentru produse reziduale miniere care conțin exclusiv cel
INSTRUCŢIUNI din 30 aprilie 2009(*actualizate*) privind eliberarea permiselor de exploatare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273361_a_274690]
-
și turbării mișcătoare 7150 Depresiuni pe substraturi de turba cu Rhynchosporion 7160 Izvoare finoscandinave și mlaștinile acestora bogate în minerale 72. Mlaștini calcaroase 7210 *Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae 7220 * Izvoare pietrificatoare cu formațiuni de tuf calcaros (Cratoneurion) 7230 Mlaștini alcaline 7240 Formațiune vegetală alpina pioniera cu Caricion bicoloris-atrofuscae 73. Mlaștini boreale 7310 *Mlaștini Aapa 7320 *Mlaștini Palsa 8. HABITATE STÂNCOASE ȘI PEȘTERI 81. Grohotișuri 8110 Grohotișuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
acoperire înalte 7140 54.5 Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare 7150 54.6 Depresiuni pe substraturi de turba (Rhynchosporion) 7210 53.3 * Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și Carex davalliana 7220 54.12 * Izvoare pietrificatoare cu formațiuni de tuf calcaros (Cratoneurion) 7230 54.2 Mlaștini alcaline 7240 54.3 * Formațiune vegetală alpina pioniera cu Caricion bicoloris-atrofuscae 7310 54.8 * Aapa mires 7320 54.9 * Palsa mires 8110 61.1 Silicioase 8120 61.2 Eutrice 8130 61.3 Termofile vest-medireaneene
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
chiar colorat artificial 8 3,2 - 2523 29 00 - - Altele 8 3,2 - 2523 30 00 -Cimenturi aluminoase 8 3,2 - 2523 90 - Alte cimenturi hidraulice: 2523 90 10 - - Cimenturi de furnal 8 3,2 - 2523 90 30 - - Cimenturi din tufuri vulcanice (pozzolanice) 8 3,2 - 2523 90 90 - - Altele 8 3,2 - 2524 00 Azbest: 2524 00 10 - Brut, sub formă de rocă, inclusiv concentrate Exceptat Exceptat - 2524 00 30 - Prezentat sub formă de fibre, fulgi sau pulbere Exceptat Exceptat
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
diferite de cele ale marmurei și granitului definite în CEN/TC 246/N.237 prEN 12670 "Pietre naturale - Terminologie". În general, asemenea pietre nu iau imediat aspectul de oglindă după polizare și nu sunt extrase în blocuri: gresia, cuarțitul, ardezia, tuful, șistul. Grupa de "roci transformate" poate fi subîmpărțită în produse întărite și produse arse. Produsele întărite sunt pietrele aglomerate, elementele de pavaj din beton și dalele de tip terrazzo. Produsele arse sunt dalele de ceramică și cele de argilă. Rocile
jrc5513as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90683_a_91470]
-
triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice. Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce conțin specii vegetale
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Hădăreni) și Keresztur (Grindeni) pe hartă sunt marcate prin "Gericht" și prin semnul π două locuri publice de pedepsire a delicvenților în perioada medievală. Cele două locuri se găsesc la distanță unul față de celălalt, pe vârfurile a două dealuri. Renumitul "tuf de Hădăreni" (strat reper, gros de câțiva metri), care aflorează pe dealul învecinat, a servit ca material de construcție pentru multe case din localitate. Stratul are forma unui brâu ondulat, de culoare cenușie, de unde denumirea sa locală ("Dealul cu Brâu
Hădăreni, Mureș () [Corola-website/Science/300582_a_301911]
-
de țărm cu golfuri, capuri, peninsule și insule. Procesul principal este abraziunea, care creează faleze și platforme litorale. Se disting mai multe tipuri de țărmuri înalte: Evoluția ulterioară a lor este în funcție de tipul de rocă (foarte rapidă în cenușe și tufuri, dar mai înceată în bazalte); apar faleze, mici platforme de abraziune pe care se pot instala corali, iar în final se ajunge la distrugerea conului.
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
care înainte au fost împădurite. Relieful comunei este în general deluros, cu dealuri cuprinse în general între 350 - 400 m altitudine maximă și 275 m altitudine minimă, ocupând 90% din suprafața totală a comunei. Geologic, aceste dealuri sunt formate din tufuri vulcanice de Dej, mai ales cele din dreapta Văii Ilișua și a satului Căianu Mic, iar cele din stânga văii fiind “formate din marne și argile străpunse de sâmburi de sare”. Fiind un relief deluros, solurile specifice sunt cele brune în zona
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
în cruce cu nervuri groase cu profil tipic cistercian. Nivelul al treilea are trei nișe cu metereze, ca și următorul, clopotele aflându-se la nivelul al cincilea. Nivelurile superioare au fost adăugate două secole mai târziu și sunt construite din tuf calcaros. Drumul de strajă a rezistat până în secolul al XVIII-lea. Un element interesant îl constituie orologiul cu un singur arătător, care indică orele și care datează din secolul al XVI-lea. Turnulețele de la colțurile acoperișului semnificau, ca și în
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
prin Poarta Meseșană la o distanță de 20 km. spre est, în zona în care începe să se formeze lunca văii Crasnei. Localitatea este străbătută de râul Crasna. La sud-est de localitatea Crasna a fost descoperit un topor confecționat din tuf vulcanic de la Mirșid, șlefuit și găurit. Această unealtă a fost apoi corelată cu descoperirea a 6 locuințe neolitice pe terasa a II-a a Crasnei, la 500 metri de ultimele case înspre Vârșolț, așezări aparținând "culturii Tisa", faza târzie. Faza
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
prima dată este amintit în 1261 iar în anul 1379 este amintit Jichișul ca sat. De-a lungul timpului localitatea este cunoscută sub mai multe denumiri, astfel: Referitor la structura geologică, sedimentele sunt reprezentate de argile, marne și intercalații de tufuri vulcanice care datează din Bademianul inferior. Aflorimentele principale se întâlnesc în Dealul Malu și în locul numit "Sub Topile". În Dealul Malu înșiruirea de cinerite este bisecvențială, fiind caracterizată de apariția la zi a unui neck ignimbritic, ceea ce face din această
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
În Dealul Malu înșiruirea de cinerite este bisecvențială, fiind caracterizată de apariția la zi a unui neck ignimbritic, ceea ce face din această apariție la zi un Curgerile ignimbritice se definesc printr-o compactare mai mare a rocii decât în cazul tufurilor vulcanice, dar și prin prezența texturilor micro- până la macrovacuolare datorate degazeificării. Acest neck ignimbritic traversează prima secvență piroclastică care se caracterizează printr-o dispunere normală pe verticală a granulelor și care totodată este parțial acoperită de cea de-a doua
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
de rocă ignimbritică riodacitică rocă care are un contur neregulat (1,5 x 2 m) la baza celei de-a doua secvente piroclastice indică momentul de punere în loc a neck-ului. Roca ignimbritică conține enclave de roci vulcanice (îndeosebi riolite), tufuri grosiere și fine, dar și fragmente de gresii. Se pot observa cu ochiul liber crăpături de răcire ale rocii, iar la microscop se pot observa deformarea plastică a sticlei vulcanice și opacitatea biotitului , datorită vâscozității și temperaturii ridicate a topiturii
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
sticlei vulcanice și opacitatea biotitului , datorită vâscozității și temperaturii ridicate a topiturii ignimbritice. Neck-ul prezent are o grosime de aproximativ 30 m la bază și de aproximativ 70 m în partea superioară. Datorită caracterelor structurale și vulcanologice ale complexului Tufului de Dej din această regiune, dar și a caracterului secvențial, pulsatoriu al depozitelor, structura grosieră de la bază, prezența blocurilor ignimbritice în baza celei de-a doua secvență de tufuri și prezența neck-ului ignimbritic din Dealul Malu, susține existența unei
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
m în partea superioară. Datorită caracterelor structurale și vulcanologice ale complexului Tufului de Dej din această regiune, dar și a caracterului secvențial, pulsatoriu al depozitelor, structura grosieră de la bază, prezența blocurilor ignimbritice în baza celei de-a doua secvență de tufuri și prezența neck-ului ignimbritic din Dealul Malu, susține existența unei surse vulcanice locale. Datorită prezenței conglomeratelor bazale cu matrice tufacee se poate vorbi de un regim de ape puțin adânci, de o ridicare a fundului mării și de o
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
Transilvaniei, iar procesele de alunecare afectează substratul geologic pe grosimi de 10 - 20 metri.Ele au loc în zona de monoclin a depozitelor Sarmațianului inferior, a cărei litologie este alcătuită dintr-o alternanta de marne (spoiala), argile, respectiv nisipuri și tuful de Ghiriș,ce are o adincime de 7 metri la dealul Erdănima și care favorizează deplasarea maselor de teren. Aproximativ aceeași adîncime a tufului de Ghiriș s-a constatat și în zona centrală a satului, respectiv în curtea gospodăriei de la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
inferior, a cărei litologie este alcătuită dintr-o alternanta de marne (spoiala), argile, respectiv nisipuri și tuful de Ghiriș,ce are o adincime de 7 metri la dealul Erdănima și care favorizează deplasarea maselor de teren. Aproximativ aceeași adîncime a tufului de Ghiriș s-a constatat și în zona centrală a satului, respectiv în curtea gospodăriei de la nr.310, cu ocazia săpăturilor unui puț de apă potabilă în perioada 13 - 27 noiembrie 2000. În urmă săpăturilor executate manual s-a constatat
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
s-a constatat și în zona centrală a satului, respectiv în curtea gospodăriei de la nr.310, cu ocazia săpăturilor unui puț de apă potabilă în perioada 13 - 27 noiembrie 2000. În urmă săpăturilor executate manual s-a constatat că, sub tuf se află un strat de argilă de circa 0,3 - 0,4 metri, sub care există izvoare de apa freatică cu apă potabilă. Nivelul apei la puțul realizat se păstrează relativ constant în tot cursul anului datorită stratului de marna
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]