370 matches
-
din argint în ele, cu ajutorul cărora falera era prinsă de două fâșii din fier care formau o cruce dar care nu s-au mai păstrat; o fibulă din bronz; o lingură din bronz. VĂRATIC (centrul raional Rîșcani, R. Moldova) În tumulul nr.1 de la Văratic (care aparține Epocii Bronzului) a fost descoperit mormântul sarmatic nr. 4 (datând din a doua jumătate a sec. I d.Hr.) despre care nu există informații privind zona în care a fost descoperit. Mormântul nr.4 descoperit
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
1 de la Văratic (care aparține Epocii Bronzului) a fost descoperit mormântul sarmatic nr. 4 (datând din a doua jumătate a sec. I d.Hr.) despre care nu există informații privind zona în care a fost descoperit. Mormântul nr.4 descoperit în tumulul nr.1 de la Văratic cuprinde obiecte de inventar sarmatic: o fusaiolă bitronconică; o oglindă de bronz cu discul rotund și plat, având diametrul de 6 cm; mărgele mărunte din faianță egipteană de culoare turcoazdeschisă; un vas de ofrandă reprezentând o
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
cu celălalt de umăr; un al doilea obiect de ofrandă reprezentând un vas de mici dimensiuni modelat cu mâna, realizat din pastă grosieră de culoare cafeniu-gălbuie fiind ars neuniform și ornamentat cu crestături incizate, corpul ușor bombat, fundul plat. În tumulul nr.2 aparținând Epocii Bronzului a fost descoperit în sectorul sud-estic, la adâncimea de 1,9 m un mormânt sarmatic nr. 6 (datând din a doua jumătate a sec. I d.Hr.) Groapa mormântului de formă ovală avea lungimea de 2
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
drept, iar pereții verticali, în partea vestică fundul gropii fiind mai înalt cu 0,1 m decât în partea estică. Pe fundul gropii, în colțul vestic al acesteia se aflau dispuse scheletele a doi defuncți. Mormântul nr.6 descoperit în tumulul nr.2 de la Văratic cuprinde obiecte de inventar sarmatic: două mărgele din sticlă incoloră de formă rotundă; opt mărgele din sticlă de culoare albastru închis ornamentate cu „ochi” de culoare albă de formă cilindrică; două mărgele din sticlă de culoare
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
albă; șase scarabei din faianță egipteană de culoare albă cu semne pe partea inferioară; verigă din bronz, confecționată din tablă subțire cu capete petrecute, având diametrul de 1,7 cm. ZÎRNEȘTI (centrul raional Cahul, R. Moldova) În urma excavărilor efectuate în tumulul nr.1 de la Zîrnești (aparținând Epocii Bronzului) situat în dreapta șoselei dintre Cahul și Gotești au fost descoperite cinci morminte sarmatice, dintre care doar mormântul nr. 5 avea în componența sa obiecte de inventar care permit datarea în a doua jumătate
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
obiecte de inventar care permit datarea în a doua jumătate a sec. I d.Hr. Scheletul defunctului era întins pe spate cu capul spre NE, mâinile fiind puse pe lângă corp și picioarele îndoite ușor din genunchi. Mormântul nr.5 descoperit în tumulul nr.1 de la Zîrnești cuprinde obiecte de inventar sarmatic: o fibulă din bronz având lungimea de 2,7 cm, resortul bilateral format din 12 spire, coardă exterioară susținută de un cârlig, arcul ornamentat cu două moduri, unul sugerat amplasat lângă
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Lazna, de unde iera fimeia lui, "Mișcare" Vorniceni km 118 cînd Savin m-a sunat al doilea oară acasă! halta Mateieni licită conștiință de sine, Carasa "Mișcare", clădirea părăsită lizieră de nori, coasta de sat cu turla bisericii albă, școala albă tumuli de cultura Kurgan, pe la Movileni se mai umflă gorganele pe care le-au înlocuit, Dorohoi km 21 de la Leorda, km 21+3. Ora 11,20, în autobuzul Dorohoi Rădăuți, pe strada George Enescu nu trece muzică, decît Literatură pe coasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nord-vestic al Rusiei și apoi prin Mongolia În Coreea. Ocuparea unei părți a Coreei de dinastia chineză Han a avut consecințe și pe plan cultural 713 Ibidem, p. 105-106. 552 artistic. Se ridică mii de morminte În nordul peninsulei, cu tumuli ce acoperă o cameră funerară, realizată dintr-un cofraj de lemn și apoi de cărămidă, În interiorul cărora s-au descoperit obiecte lăcuite de proveniență chineză și numeroase podoabe din aur și argint care denotă influența culturilor nord-asiatice. În timpul celor Trei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și ființe celeste, subiecte budiste cele patru divinități cardinale care protejează lumea taoistă, nori sinuoși și vrejuri delicate ce Încadrează animale fabuloase de mari dimensiuni), deasupra un fel de cupolă decupată În fragmente etajate. În mormântul regelui Muryong, din Kongju (tumul de pământ deschizându-se printr-un culoar ce conduce În camera principală, cu pereți de cărămidă tencuită și pictată cu motive florale) s-a descoperit un tezaur de aproape 3000 de piese: ornamente de aur și argint, oglinzi de bronz
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și căzu jos ca mort". Nu credeam poveștile sau nu le înțelegeam. Și unele particule sub-atomice demonstrate în existența lor efemeră n-au fost încă puse pe de-a-ntregul în evidență. De ce să ne mirăm de minunile evului mediu? Pe tumulul de la Tintagel, Masa Rotundă cu douăsprezece jilțuri premerge istoric, și ea, mesei tăcerii a lui Brâncuși. La Stonehange cercul pietrelor rămâne una dintre cele mai fascinante construcții megalitice care-ar fi sugerat după legendă lui Arthur rotunjimea mesei. Imperiile și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cosmice. Piramidele sunt diamantele presărate pe axele crucii, pentru a fi martorele lumii ancestrale, din China și India până în Peru și Mexic. Muntele sacru din Grădina Edenului sau Turnul Babel sunt asociate frecvent cu simbolistica minunilor creației umane care sunt tumulii, piramidele, pagodele. După documente și manuscrise străvechi ceea ce noi am moștenit în timpul prezent sunt de fapt imitații ale unor construcții similare de pe continentul Mu și Atlantida. Laturile lor sunt îndreptate spre cele patru puncte cardinale, amintind de cruce și de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
zbuciumă în poesie. Am dezlegat ploile porților galbene./ Clopotele se așază-n genunchi./ Câte o stea și-aprinde țigarea de la/ brichetă./ O cerșetoare deschide ușă-n văzduh./ Intrăm cu capete descoperite./ În jurul meselor de diamant,/ zarafii cântăresc nemurirea./ Dar sub tumuli dorm regii înfrânți/ de istorie. Umbrele lor jalnice/ se topesc sub pietre. Coroane de aur/ coclesc sub vălul vremii. Din cronici,/ crengi de laur se vestejesc pe rând...792. Și totuși sentimentele integrează calea adevărului în mister, iar neliniștea creată
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cultura Comuna Piatra Șoimului, Neamț Cucuteni și cetate dacică satul Piatra Șoimului b)10. Așezare - cultura Comuna Zănești, satul Traian Neamț Cucuteni (în punctul "Dealul Fântânilor") b)11. Telluri neolitice Comuna Baia, satul Baia Tulcea (stațiune eponimă pentru cultura Hamangia), tumuli funerari c) Așezări și necropole din epoca bronzului ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul c)1. Așezare fortificată, Comuna Sălacea, satul Otomani Bihor stațiune eponimă a culturii Otomani (în punctul "Cetățuia") c)2. Așezare eponimă a Comuna Merei, satul Sărata Monteoru
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul f)1. Necropolă tumulară de Comuna Poiana Lacului, satul Cepari Argeș incinerație de tip Ferigile-Tigveni (în punctul "Toplița") f)2. Necropolă tumulară de Comuna Tigveni, satul Tigveni Argeș incinerație (în punctul "Bălteni") f)3. Zonă de tumuli funerari; Comuna Cucuteni, satul Cucuteni Iași mormânt tumular f)4. Zonă sacră - gropi Municipiul Sighișoara Mureș rituale; așezare dacică (în punctul "Dealul Turcului") f)5. Zonă de gropi rituale Comuna Mîrșid, satul Moigrad Sălaj dacice; incintă fortificată cu val și
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
4. Zonă sacră - gropi Municipiul Sighișoara Mureș rituale; așezare dacică (în punctul "Dealul Turcului") f)5. Zonă de gropi rituale Comuna Mîrșid, satul Moigrad Sălaj dacice; incintă fortificată cu val și șanț (în punctul "Dealul Măgura") f)6. Aliniamente de tumuli Comuna Valea Nucarilor, Tulcea funerari și tumuli satul Agighiol izolați f)7. Necropolă tumulară de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
rituale; așezare dacică (în punctul "Dealul Turcului") f)5. Zonă de gropi rituale Comuna Mîrșid, satul Moigrad Sălaj dacice; incintă fortificată cu val și șanț (în punctul "Dealul Măgura") f)6. Aliniamente de tumuli Comuna Valea Nucarilor, Tulcea funerari și tumuli satul Agighiol izolați f)7. Necropolă tumulară de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
într-adevăr, mii de oameni puteau merge în procesiune pe larga alee de la Carnac. Probabil că majoritatea sărbătorilor erau în relație cu cultul morților. Ca și alte monumente engleze analoage 9, cromlehul de la Stonehenge este situat în mijlocul unui câmp de tumuli funerari. Acest faimos centru ceremonial constituia, cel puțin în forma sa primitivă 10, un sanctuar clădit în vederea asigurării raporturilor cu strămoșii. Din punct de vedere al structurii, Stonehenge poate fi apropiat de complexele megalitice care s-au dezvoltat, în alte
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în stepele Rusiei, în Asia Centrală, în Anatolia etc. S-a convenit azi să se localizeze focarul indo-europenilor în regiunile de la nordul Mării Negre, între Carpați și Caucaz 1. În nordul Mării Negre s-a dezvoltat, între mileniile V-III, cultura zisă de tumuli (kurgari). Către ~ 4000-3500 se remarcă expansiunea sa occidentală până la Tisa. În timpul mileniului următor, reprezentanții culturii kurgan pătrund în Europa Centrală, în Peninsula Balcanică, în Transcaucazia și în Anatolia, și în nordul Iranului (în jur de ~ 3500-3000); în mileniul al III
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și în Anatolia, și în nordul Iranului (în jur de ~ 3500-3000); în mileniul al III-lea ei ating nordul Europei, zona egeeană (Grecia și coastele Anatoliei) și regiunile Mediteranei orientale. După Marija Gimbutas, popoarele care au articulat și vehiculat cultura tumulilor nu pot fi decât proto-indo-europenii, iar în ultimele faze ale dispersiunii, indo-europenii. Oricum ar fi, este sigur că originile culturii indo-europene pornesc din neolitic, poate chiar din mezolitic. Pe de altă parte, este de asemenea sigur că în timpul perioadei sale
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
produsele agricole, popoarele indo-europene au dezvoltat cu precădere o economic pastorală. Nomadismul pastoral, structura patriarhală a familiei, gustul pentru incursiuni și organizarea militară în vederea cuceririlor sunt trăsături caracteristice societăților indo-europene. O diferențiere socială destul de radicală este indicată de contrastul dintre tumuli (morminte construite în formă de casă și bogat împodobite) și morminte mult mai sărace. Foarte probabil, tumulii (kurgan) erau rezervați rămășițelor pământești ale căpeteniilor. Pentru subiectul nostru e important să precizam în ce măsură acest mod de existență - nomadism pastoral, puternic reorganizat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
gustul pentru incursiuni și organizarea militară în vederea cuceririlor sunt trăsături caracteristice societăților indo-europene. O diferențiere socială destul de radicală este indicată de contrastul dintre tumuli (morminte construite în formă de casă și bogat împodobite) și morminte mult mai sărace. Foarte probabil, tumulii (kurgan) erau rezervați rămășițelor pământești ale căpeteniilor. Pentru subiectul nostru e important să precizam în ce măsură acest mod de existență - nomadism pastoral, puternic reorganizat în vederea războaielor și a cuceririlor - a încurajat și a facilitat emergența valorilor religioase specifice. Este evident că
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
1988, p. 539. I. Fischer (Fondul panromanic, în I. Coteanu, coordonator, Istoria limbii române, vol. ÎI, București, 1969, pp. 110-116) stabilește un fond de 489 de cuvinte. 250 După cum am mai spus, cuvîntul de origine turcica kurgan (rom. gorgan) înseamnă tumul, adică o ridicătura de pămînt și pietre deasupra unui mormînt. 251 Pentru numeroase cuvinte din această listă s-au propus diverse alte etimologii. 252 Lucia Wald și Dan Slușanschi, în colaborare cu Francisca Băltăceanu, Introducere în studiul limbii și culturii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
domeniu în care s-au făcut interpretările cele mai fanteziste, acesta este al megaliților, mult timp atribuiți celților (idee primită pe care o reflectă încă personajul Obelix!) De fapt, primele *dolmene datează din mileniul al cincilea. Primitiv îngropat sub un *tumul sau un *cairn, dolmenul, masă de piatră, este în esență o cameră funerară. Menhirele sau "pietrele lungi"sînt din punct de vedere cronologic mai puțin sigure și au putut fi făcute în epoci mai tîrzii. Rolul lor rămîne enigmatic, chiar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai puțin sigure și au putut fi făcute în epoci mai tîrzii. Rolul lor rămîne enigmatic, chiar și cînd e vorba de aliniamente precum cel de la Carnac. Construirea acestor mari monumente, ca acelea de la Barnenez în apropiere de Morlaix sau tumulii de la Bougon (Deux-Sèvres), presupune o societate organizata și ierarhizată; apariția acestor forme originale de arhitectură trebuie să fi corespuns unor modificări economice legate de o sedentarizare și de o dezvoltare a activităților agricole. Aceste trei arii astfel definite au evoluat
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și, în general, clasa meșteșugarilor ocupă un loc tot mai important în viața economică și socială. Diferențele de bogăție sînt mai nete și, cu ele, conflictele și tensiunile se multiplică, dînd războinicilor și șefilor un rol preponderent reflectat de marii tumuli funerari individuali. Se regăsesc aici semnele puterii și ale bogăției: obiecte din aur (*semilune, bijuterii sau încă enigmaticul con de aur de la Avanton în departamentul Vienne), coliere de *ambră sau din pastă de sticlă, de fabricație locală sau importate. Astfel
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]