7,327 matches
-
din spate de fațada hotelului. Vedeam că mă fixează, așezată, cu fundul gol atârnând în noaptea de deasupra trotuarului de jos. Mi-a zis suav: — Curge din mine pe trecători. Asta mi-a biciuit simțurile Îcum se spune în litera tura de calitate) atât de neașteptat de eficace, încât am smuls-o iar de-acolo, i-am dat o învârteală de tango și am trimis-o cu un bufnet în zid, împlântându-mă din nou în ea. Am zbierat amândoi apoplectic
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
poți face o sumă bunicică. Ne-am repezit unul în altul ciobindu ne dinții. Sub mine, tremura cu gura larg deschisă, frecându-mi spatele cu mâinile alea cu unghii roase până la carne, roase cu atâta înverșunare, că se vedeau țesu turile fibroase. Dimineața, după ce o aud că pleacă, fug la măsuța tele fonului. Nu lăsase nici un ban. Am decis că semnalul e clar. La câteva luni, de ziua mea, am primit un manual de catalană. Era trimis din Barcelona, iar dedicația
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
disperați, că n-aveau cum să treacă de o parte și de alta a podului, și noi am trecut prin mijloc, mândri, în mare viteză bălăngănită, și i-am lăsat în urmă, și am hăulit, și iar am început o tură de oraș. Istoria șamanismului românescu 145 — Fugim printre mațele și oasele lui Mozol, puiuților, striga Nea Nebunelea. Să vedem pe unde ieșim din el. în microraion, i-am văzut rânjetul admirativ și trist. — Cocoșei, ne deviază. Au schimbat macazul. Aia
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
L-a hăcuit odată pe unu’ pe la spate. Stricat la cap. Nur Iulian își spune toate astea cu ură, dar el n ar fi în stare să hăcuiască pe nimeni, nici pe la spate, nici pe de lături. Or, în lovi tura pe care au pregătit-o ei, au nevoie de bestii cum e Xhaferi. De mult timp pregătesc lovitura asta. „Trebuie să ne scoatem“, mormăia în fiecare dimineață Xhaferi. Mirko dădea din cap și fuma mentolate. O facem. Sunt numai tablourile
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
am pus perna pe față a împietrit o clipă, după care, zvâcnind, a început să lupte umflându-se, tot trupul lui un mădular sculat. S-a zbătut furios, dreapta-stânga, sus-jos, bombând pieptul atletic, încordând cioatele, iar când a căzut pă tura de pe el i-am văzut erecția monstruoasă. Când a abandonat și am simțit că l-am isprăvit, am menținut perna încă multe, lungi minute. Am rămas o eternitate așa, în picioare, apăsând perna, cu mușchii dureroși, neștiind ce să fac
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
recent electricalele. Dar dacă te ispitea un Trombino? La care "suflați fără nici un studiu și fără a avea cunoștință de note, imediat cele mai frumoase cântice, dansuri, marșuri". Adică "cea mai frumoasă petrecere pentru case, societăți și serbări, la escursiuni, ture pedestre, cu velocipede și trăsuri, la partide de pe barcă". Sigur, nu sunt numite toate posibilitățile. Nichelat, cu 18 tonuri, era ceva mai scump: 18 lei cincizeci de bani. Cu Organola, "cea mai admirată noutate a secolului", o orgă-muzicuță portabilă, apăsai
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
Cristina Alexandrescu Carmen Burmă a fost în formă de zile mari la evenimentul menit să promoveze sportul, ”Mișcarea contra statului”. Carmen Brumă a atras privirile tuturor la ”Mișcarea contra statului”. După ce a alergat două ture, Carmen și-a dat tricoul jos pentru a se mai răcori, lăsând astfel la vedere corpul superb pe care-l are.
Carmen Brumă și-a dat tricoul jos la ”Mișcarea contra statului” by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72171_a_73496]
-
folclorică, îi joacă și feste, care duc la efecte de asemenea comice, poate și pentru că poetul era și umorist. Crezând că va face impresie unui nacialnic, după ce executase un strașnic salut milităresc, poetul debitează pe nerăsuflate următoarea frază: "Șto ste turi rîțite u gebuve?" care înseamnă nici mai mult nici mai puțin: "Ce tot stai d-ta așa, cu mâinile-n buzunare?" Manifestările de prietenie din partea bulgarilor încep să devină numeroase. Ajutorul de nacialnic de la Melnik, auzind că printre prizonieri este
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
tensiunile fa-mi-liei, ascultă muzica pe care cei doi o ascultă, gustă tensiunea unor momente mult mai dramatice decît ceea ce oferă piesele dramaturgului, este prezent la un spectacol care bate teatrul: viața. Agentul lucrează 12 ore, fiind înlocuit de colegul de tură, pînă cînd reușește printr-o mișcare abilă să se debaraseze de el. Totul decurge conform planului pînă în momentul cînd agentul XX/7 se defectează și trece în tabăra "inamicului", fără măcar ca inamicul să-și cunoască acest aliat neașteptat
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
că nici nu am fi întâlnit cuvântul cultură în articolele respective. Mă întreb dacă stereotipiile de percepție referitoare la țara noastră nu sunt cumva întreținute și prin felul cum noi înșine orientăm asemenea vizite. În loc de cunoașterea mănăstirilor bucovinene - încă o tură prin aziluri (probabil, un reflex creat de baroneasa Nicholson). Iar dacă Maramureșul e prea departe, din Sibiu erau posibile cel puțin două mirifice trasee: prin zona de concentrare daco-romană a Hunedoarei spre monumentele brâncușiene de la Târgu Jiu, sau: via Făgăraș-Brașov-Sinaia
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]
-
cu cantități fixe prin aplicarea pe verso, pe vîrf și cotor, a unei ștampile care trebuie să cuprindă: a) denumirea stației și a depozitului căruia îi este subordonată; ... b) mențiunea "LIVRAT"; ... c) data livrării (anul, luna, ziua) și numărul schimbului (turei) gestionarului; ... C. să restituie beneficiarului, după detașare, cotoarele bonurilor cu cantități fixe astfel anulate; D. să înregistreze bonurile cu cantități fixe în "Borderoul pentru înregistrarea bonurilor cu cantități fixe primite și onorate de către gestionarii stației "PECO", conform anexei nr. 4
ORDIN nr. 5/N din 11 ianuarie 1988 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind emiterea, gestionarea şi circulaţia bonurilor cu cantităţi fixe pentru benzină, motorină şi uleiuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106716_a_108045]
-
mutuală reprezintă echilibrul Nash. Să considerăm un alt exemplu din teoria jocurilor, anume jocul miriapodului (McKelvey, Palfrey, 1992). Să presupunem că Anei și lui Andrei li se oferă succesiv o serie de sume de bani, crescătoare proporțional cu numărul de ture jucate. Aceștia pot intra în posesia lor doar în momentul în care unul dintre jucători decide să accepte oferta. În prima tură, suma oferită este următoarea: Ana primește 2 lei și Andrei 0. Ana trebuie să decidă dacă acceptă oferta
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și lui Andrei li se oferă succesiv o serie de sume de bani, crescătoare proporțional cu numărul de ture jucate. Aceștia pot intra în posesia lor doar în momentul în care unul dintre jucători decide să accepte oferta. În prima tură, suma oferită este următoarea: Ana primește 2 lei și Andrei 0. Ana trebuie să decidă dacă acceptă oferta. În acest caz, jocul se încheie, Ana obținând cei 2 lei și Andrei 0. În cazul în care Ana refuză oferta, jocul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
este următoarea: Ana primește 2 lei și Andrei 0. Ana trebuie să decidă dacă acceptă oferta. În acest caz, jocul se încheie, Ana obținând cei 2 lei și Andrei 0. În cazul în care Ana refuză oferta, jocul continuă cu tura 2. În tura 2, suma oferită este următoarea: Ana primește un leu și Andrei 3 lei. În acest caz, Andrei decide dacă jocul continuă, fiind implementată aceeași procedură. Jocul continuă (în cazul în care nimeni nu decide să îl oprească
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
primește 2 lei și Andrei 0. Ana trebuie să decidă dacă acceptă oferta. În acest caz, jocul se încheie, Ana obținând cei 2 lei și Andrei 0. În cazul în care Ana refuză oferta, jocul continuă cu tura 2. În tura 2, suma oferită este următoarea: Ana primește un leu și Andrei 3 lei. În acest caz, Andrei decide dacă jocul continuă, fiind implementată aceeași procedură. Jocul continuă (în cazul în care nimeni nu decide să îl oprească) până în tura n
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
În tura 2, suma oferită este următoarea: Ana primește un leu și Andrei 3 lei. În acest caz, Andrei decide dacă jocul continuă, fiind implementată aceeași procedură. Jocul continuă (în cazul în care nimeni nu decide să îl oprească) până în tura n, ambii jucători având această informație . Predicția bazată pe asumpția raționalității perfecte și realizată prin inducție inversă este că Ana va decide să încheie jocul în prima tură, obținând astfel doar 2 lei, în condițiile în care ar fi putut
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
continuă (în cazul în care nimeni nu decide să îl oprească) până în tura n, ambii jucători având această informație . Predicția bazată pe asumpția raționalității perfecte și realizată prin inducție inversă este că Ana va decide să încheie jocul în prima tură, obținând astfel doar 2 lei, în condițiile în care ar fi putut obține o sumă mai mare dacă jocul ar fi fost încheiat oricând după tura 2 (4 lei în tura 3; 3 lei în tura 4). Cu toate acestea
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
realizată prin inducție inversă este că Ana va decide să încheie jocul în prima tură, obținând astfel doar 2 lei, în condițiile în care ar fi putut obține o sumă mai mare dacă jocul ar fi fost încheiat oricând după tura 2 (4 lei în tura 3; 3 lei în tura 4). Cu toate acestea, rezultatele experimentale oferă o altă perspectivă asupra comportamentului indivizilor. McKelvey și Palfrey (1992), spre exemplu, arată că în situații experimentale cu 4 și 6 ture, doar
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
că Ana va decide să încheie jocul în prima tură, obținând astfel doar 2 lei, în condițiile în care ar fi putut obține o sumă mai mare dacă jocul ar fi fost încheiat oricând după tura 2 (4 lei în tura 3; 3 lei în tura 4). Cu toate acestea, rezultatele experimentale oferă o altă perspectivă asupra comportamentului indivizilor. McKelvey și Palfrey (1992), spre exemplu, arată că în situații experimentale cu 4 și 6 ture, doar între 1% și 7% dintre
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
încheie jocul în prima tură, obținând astfel doar 2 lei, în condițiile în care ar fi putut obține o sumă mai mare dacă jocul ar fi fost încheiat oricând după tura 2 (4 lei în tura 3; 3 lei în tura 4). Cu toate acestea, rezultatele experimentale oferă o altă perspectivă asupra comportamentului indivizilor. McKelvey și Palfrey (1992), spre exemplu, arată că în situații experimentale cu 4 și 6 ture, doar între 1% și 7% dintre jocuri se încheie în prima
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
după tura 2 (4 lei în tura 3; 3 lei în tura 4). Cu toate acestea, rezultatele experimentale oferă o altă perspectivă asupra comportamentului indivizilor. McKelvey și Palfrey (1992), spre exemplu, arată că în situații experimentale cu 4 și 6 ture, doar între 1% și 7% dintre jocuri se încheie în prima tură, procentajul scăzând invers proporțional cu numărul turelor. Astfel, în interacțiuni repetate, participanții jocurilor dezvoltă încredere unul în celălalt și cooperează în virtutea reputației construite prin strategia cooperării, care, pe
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
4). Cu toate acestea, rezultatele experimentale oferă o altă perspectivă asupra comportamentului indivizilor. McKelvey și Palfrey (1992), spre exemplu, arată că în situații experimentale cu 4 și 6 ture, doar între 1% și 7% dintre jocuri se încheie în prima tură, procentajul scăzând invers proporțional cu numărul turelor. Astfel, în interacțiuni repetate, participanții jocurilor dezvoltă încredere unul în celălalt și cooperează în virtutea reputației construite prin strategia cooperării, care, pe termen lung, aduce beneficii repetate. Mai mult decât atât, tratamentul experimental al
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
o altă perspectivă asupra comportamentului indivizilor. McKelvey și Palfrey (1992), spre exemplu, arată că în situații experimentale cu 4 și 6 ture, doar între 1% și 7% dintre jocuri se încheie în prima tură, procentajul scăzând invers proporțional cu numărul turelor. Astfel, în interacțiuni repetate, participanții jocurilor dezvoltă încredere unul în celălalt și cooperează în virtutea reputației construite prin strategia cooperării, care, pe termen lung, aduce beneficii repetate. Mai mult decât atât, tratamentul experimental al jocurilor cu bunuri publice dovedește de asemenea
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
care au numerele 2 se lasă jos fără să dea drumul la mâini și își apropie tălpile picioarelor sprijinindu-se pe călcâie. Jucătorii cu numărul 1 îi țin zdravăn de mâini și încep să învârtească caruselul astfel format. După câteva ture, rolurile jucătorilor se inversează. 57.Scrie-ți numele Încercați să vă scrieți numele pe tablă descriind, în același timp, cercuri într-o singură direcție cu piciorul stâng. Puteți să faceți aceeași încercare stând pe scaun și scriind un cuvânt oarecare
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
tuna profetic, pe un timbru aspru: „Cine stă duminica dimineață în pat și se uită la televizor o să ajungă în iad!“ * Urbanitatea, model final al agoniei noastre împreună, aspiră deja la universalitate. E drept că la o universalitate în minia tură. Cât să mai fie până când vom ajunge să auzim strigându-ni-se de la tribună: „contrariul cetățeanului este omul“? * Proștii au dobândit conștiința unei superiorități inextri cabile - aroganța, rânjetul și disprețul poartă în spate întâietăți cu mult mai palpabile și carnale
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]