571 matches
-
poeți ca Anton Pann, Tudor Arghezi sau Marin Sorescu, interesați de obiectualitatea lumii, cu o expresivitate bazată pe utilizarea preponderentă a substantivului; cea de-a doua parte vizează, în urma unei cercetări incisive, reconstituirea unor profiluri literare: A.E. Baconsky, Daniel Turcea, Virgil Mazilescu, Nichita Stănescu sau Mircea Ivănescu. Înzestrat mai cu seamă pentru lectura poeților, scriind cu vervă și aplicație, finețe interpretativă și rigoare analitică, criticul se dovedește a fi la înălțimea spirituală a poetului. După o lungă absență de pe scena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
sale din Italia, el intenționează să pună capăt ereziei religioase care sfîșîie Imperiul și să ia conducerea cruciadei care va elibera Europa de turci și îl va face să apară drept șeful de necontestat al poporului creștin din Occident. Pericolul turcesc face într-adevăr din Habsburgi santinele avansate ale creștinătății. Sultanul Soliman Magnificul, conti nuînd înaintarea turcilor din secolul precedent, trece Dunărea în 152655 și își instalează tabăra pe pămînturile Habsburgilor. Pentru a avea mîinile libere, împăratul se grăbește să rezolve
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Cetățile poeziei conține comentarii („construcții eseistice”) aplicate la poezia scrisă de Leonid Dimov, Emil Brumaru, Cezar Ivănescu, Virgil Mazilescu, Nora Iuga, Ioanid Romanescu, Marius Robescu, Mircea Ciobanu, Adrian Popescu, Nicolae Ioana, Dan Laurențiu, Sorin Mărculescu, Alexandru Miran, Gheorghe Istrate, Daniel Turcea, Ileana Mălăncioiu. Demersul poate fi socotit un fel de replică, după un deceniu, la Poezia unei generații, sinteza lui Ion Pop asupra generației ’60 din secolul trecut, textele lui T. vizând poeți din promoția ’70. Dar eseistul este circumspect față de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
, Daniel (22.VII.1945, Târgu Jiu - 28.III.1979, București), poet. Este fiul Mariei și al lui Gheorghe Turcea. Urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Pitești (1957-1963) și este absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București (1968). Debutează cu versuri în 1966 la „Amfiteatru”, iar editorial în 1970, cu Entropia. Face parte din grupul oniric, alături de Leonid Dimov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
Ion Pop, Poezie experimentală, RL, 1971, 11; Negoițescu, Lampa, 273-277; Popa, Modele, 73-76; Felea, Secțiuni, 281-283; Barbu, O ist., 415; Dana Dumitriu, Tot ce atingi e din cuvinte, RL, 1978, 46; Ioan Alexandru, „Epifania”, LCF, 1979, 14; Gheorghe Pituț, Daniel Turcea, LCF, 1979, 26; Grigurcu, Poeți, 287-290; Cristea, Faptul, 171-174; Lit. rom. cont., I, 757-758; Negoițescu, Alte însemnări, 161-166; Radu Petrescu, „Epifania”, VTRA, 1981, 8; Nicolae Manolescu, Știu totul astăzi despre poezie, RL, 1982, 28; Steinhardt, Critică, 61-64; Tuchilă, Cetățile, 313-322
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
III, 307-320; Flămând, Intimitatea, 141-176; Zaharia Sângeorzan, „Epifania”, CRC, 1985, 37; Marin Mincu, Opțiunile unei poetici, LCF, 1986, 2; Grigurcu, Existența, 186-195; Valeriu Cristea, „Neînserata iubire”, CC, 1990, 2; Sorin Dumitrescu, Daniel al crucii, CNT, 1990, 35; Laurențiu Ulici, Daniel Turcea, L, 1991, 9; Dan Stanca, Daniel Turcea, poetul unui singur cuvânt, RL, 1991, 40; Florin Manolescu, Poemele lumii, LCF, 1991, 48; Fevronia Novac, Un poet mistic, RL, 1992, 5; Mircea Vasilescu, „Iubire, înțelepciune fără sfârșit”, ARC, 1992, 3; Florin Berindeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
Epifania”, CRC, 1985, 37; Marin Mincu, Opțiunile unei poetici, LCF, 1986, 2; Grigurcu, Existența, 186-195; Valeriu Cristea, „Neînserata iubire”, CC, 1990, 2; Sorin Dumitrescu, Daniel al crucii, CNT, 1990, 35; Laurențiu Ulici, Daniel Turcea, L, 1991, 9; Dan Stanca, Daniel Turcea, poetul unui singur cuvânt, RL, 1991, 40; Florin Manolescu, Poemele lumii, LCF, 1991, 48; Fevronia Novac, Un poet mistic, RL, 1992, 5; Mircea Vasilescu, „Iubire, înțelepciune fără sfârșit”, ARC, 1992, 3; Florin Berindeanu, Lumină și mărturisire, CNP, 1992, 2; Daniel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
poetul unui singur cuvânt, RL, 1991, 40; Florin Manolescu, Poemele lumii, LCF, 1991, 48; Fevronia Novac, Un poet mistic, RL, 1992, 5; Mircea Vasilescu, „Iubire, înțelepciune fără sfârșit”, ARC, 1992, 3; Florin Berindeanu, Lumină și mărturisire, CNP, 1992, 2; Daniel Turcea, PRA, II, 623-640; Dicț. analitic, II, 160-161; Grigurcu, Poezie, II, 504-512; Micu, Ist. lit., 402-403; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 303-307; Manolescu, Lista, I, 302-307; Popa, Ist. lit., II, 533-535; Octavian Soviany, [Daniel Turcea], CNT, 2002, 3, 5
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
CNP, 1992, 2; Daniel Turcea, PRA, II, 623-640; Dicț. analitic, II, 160-161; Grigurcu, Poezie, II, 504-512; Micu, Ist. lit., 402-403; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 303-307; Manolescu, Lista, I, 302-307; Popa, Ist. lit., II, 533-535; Octavian Soviany, [Daniel Turcea], CNT, 2002, 3, 5, 16, 17; Marian Victor Buciu, Daniel Turcea. Întoarcere și revelație, CNT, 2002, 5; Dicț. scriit. rom., IV, 612-615; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București, 2003, 302-308. R. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
160-161; Grigurcu, Poezie, II, 504-512; Micu, Ist. lit., 402-403; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 303-307; Manolescu, Lista, I, 302-307; Popa, Ist. lit., II, 533-535; Octavian Soviany, [Daniel Turcea], CNT, 2002, 3, 5, 16, 17; Marian Victor Buciu, Daniel Turcea. Întoarcere și revelație, CNT, 2002, 5; Dicț. scriit. rom., IV, 612-615; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București, 2003, 302-308. R. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
dragule, urmă el, haide să discutăm cu calm. Îți aduci aminte că, uneori, când atmosfera era încărcată, și tu erai furios pe noi, obișnuiai să te oprești brusc și să ne spui: „Foarte bine, asta-i Curtea engleză, sau cea turcească?“. — Gilbert, ferește-te din calea mea, te rog. Dacă Lizzie vrea să vină la mine, va veni, dacă nu, nu. Nu înțelegi că e o chestiune care trebuie clarificată numai între mine și Lizzie? Ce te bagi tu? N-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dar cine poate găsi o pisică care se ascunde, transformându-se, de pildă, În guler? Am revăzut Acropolea, o biată umbră a ce mă Întâmpinase atunci, demult, la debarcare: trecuseră pe acolo creștinii, transformând Parthenonul În biserică, pentru ca mai apoi turcii să n’o facă moscheie ca pe Sfânta Sofia, ci doar depozit de muniție, azvârlindu-l, În cele din urmă, În aer... Și Olimpia arăta la fel, dar asta numai și numai pentru că noua credință a pus la index Jocurile Olimpice
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o planetă care evoluează spre entropie, degradare, cu sau fără “grija” omului, să zămislească aceste zăcăminte de sare. Românii par a fi norocoși, căci sarea lor ar ajunge Întregii omeniri vreo două secole, bașca și câtă au cărat romanii, bizantinii, turcii... Alții, pe aiurea, au depus și depun Încă multă trudă pentru a o obține din mare. E mare nevoie de ea, căci orice organism animal, inclusiv omul, reconstituie În sine, mereu și mereu, o „mare“ interioară, lichidul interstițial adică, cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Constanța cuprindea ocoalele: Constanța, Mangalia, Hârșova, Medgidia și Silistra Nouă559. Același județ cuprindea 184 de comune rurale și 5 comune urbane. Populația județului, în 1880, era de 30 236 de locuitori, din care: 8 977 erau români, 10 444 erau turci, 6 854 bulgari, 3 592 tătari, 300 greci, 51 evrei și 15 armeni 560. Județul Tulcea cuprindea 70 de comune rurale și 7 comune urbane. Populația județului Tulcea, în 1880, era de 76 707 locuitori, din care: 22 200 erau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
5%), 29 440 bulgari (19,9%), 9 683 greci (4,5%), 3 147 evrei (2,1%), 3 030 germani (2,6%), 971 armeni (0,7%)592. Din totalul populației turco-tătare din Dobrogea, 27 906 erau tătari și 16 448 erau turci. Rușii și lipovenii trăiau aproape exclusiv în județul Tulcea, unde exista și o pondere mai mare a bulgarilor, în timp ce, turco-tătarii locuiau, mai ales, în județul Constanța, unde reprezentau 57% din populația județului 593. Tulcea era cel mai mare port dobrogean
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
5%), 29 440 bulgari (19,9%), 9 683 greci (4,5%), 3 147 evrei (2,1%), 3 030 germani (2,6%), 971 armeni (0,7%)698. Din totalul populației turco-tătare din Dobrogea, 27 906 erau tătari și 16 448 erau turci. Rușii și lipovenii trăiau aproape exclusiv în județul Tulcea, unde exista și o pondere mai mare a bulgarilor, în timp ce, turco-tătarii locuiau, mai ales, în județul Constanța, unde reprezentau 57% din populația județului 699. Conform unei statistici realizată la 23 iulie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
anii de conflict, ajungem doar la câteva decenii din jumătatea de mileniu de relații româno-otomane. Românii au câștigat unele bătălii, turcii au câștigat altele. Însă a câștiga o bătălie nu Înseamnă a câștiga războiul. Războaiele le-au câștigat până la urmă turcii! Rezultatul lor este incontestabil: intrarea, pentru multă vreme, a țărilor române În orbita otomană. Trei dintre bătălii sunt cu deosebire celebrate ca mari victorii românești: Rovine (1394), Vaslui (1475) și Călugăreni (1595). Informațiile despre Rovine sunt fragmentare. S-ar putea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ruși, austrieci și turci, purtate În cea mai mare parte pe teritoriul țărilor române, a făcut să se succeadă ocupațiile celor trei armate aflate În conflict. Pentru ultimele două secole, lucrurile se prezintă astfel: ocupație rusească Între 1806 și 1812, turcească În 1821, rusească Între 1828 și 1834, turcească și rusească Între 1848 și 1851, rusească În 1853- 1854, austriacă Între 1854 și 1857... Nu e puțin pentru o jumătate de veac; În aceste condiții s-a făcut totuși România și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ca nu cumva să se strice șipul” <endnote id="(466, XI, 1, p. 97 ; s.v. șip)"/>. Mai ales că băutura coroda adesea șipul În care stătea : „Oțetul tare vasul său Își strică”, spune un vechi proverb românesc (Anton Pann) și turcesc <endnote id=" (840, p. 101)"/>. Unele accidente se produceau totuși. Într-un document de la sfârșitul secolului al XIX-lea se scrie că un evreu din târgul Bozieni (județul Neamț, Moldova), „crezând că În sticlă e rachiu, a băut puțin vitriol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
579)"/>. În fine, dom nitorul moldovean Ilie Rareș (1546-1551), convertit la islamism și devenit Iliaș Mahmet, nu doar a călcat În picioare „crucea pe care jurase”, așa cum am văzut mai sus. În letopisețul său, egumenul Eftimie atestă și iconoclasmul domnitorului „turcit” : „Sfintele icoane, chipul lui Hristos și al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și ale tuturor sfinților le numea idoli, el care era idol al necredinței și prieten cu Diavolul” <endnote id=" (822, p. 583)"/>. La Mănăstirea Neamț există tradiția că un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ales din Turcia, visul lor la un stat propriu, independent părând mai aproape de realitate ca niciodată. Lucrurile s-au complicat și pentru ca americanii îi sprijină în Irak pe cei care au fost cei mai mari dușmani ai lui Saddam. Or turcii deși membri ai NATO și aliați fideli ai americanilor nici nu vor să audă de un stat kurd independent. Chestiunea este foarte dificilă întrucât Turcia nu este Serbia, adică un fost stat socialist cu doar nouă milioane de locuitori. Turcia
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
kurzii visând la un stat al lor care, însă, ar rupe și teritorii din Turcia. Mai este și Irakul. Kurzii din nord au participat cu entuziasm la răsturnarea lui Saddam, iar acum participă la guvernare; însuși președintele Irakului este kurd. Turcii însă, așa cum am spus, nu-i iubesc deloc pe kurzi, iar zilele trecute guvernul turc a dat undă verde unei ofensive armate împotriva kurzilor în nordul Irakului. Asta ar însemna, un factor destabilizator în plus în Irak. De aceea, americanii
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
și le urmăreau cu cea mai deosebită atenție, denunțând și Porții, și Cabinetului francez că împărăția vecină pregătește o răscoală generală a creștinilor supuși sultanului. Dovezile erau destul de numeroase și de vădite pentru ca chiar mințile destul de greoaie ale marilor demnitari turci să se convingă de adevărul acestor denunțări, întărite atât prin purtarea mai mult decât suspectă a diplomației rusești, cât și prin adunarea de oști pe malul Nistrului. Misiunea franceză lucra mai ales la înlocuirea lui Ipsilanti pe care, cu drept
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
camion pe o str)duț) Îngust), zgâriind o inscripție În arab) de pe o fântân) astupat) - un dar, Îmi imaginez, de prin secolul al XI-lea, f)cut de un sultan. Kahn Întreab) din nou cum putem ajunge la b)ile turcești. Un vânz)tor de dulciuri, care ț)ia un fel de turț) dulce plat) În form) de roat), Îmbibat) cu miere, se arăt) indignat. Treaba lui este s) vând) pr)jituri, nu s) dea informații despre str)zi. Într)m
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
luni suplimentul e interzis. Leonid Dimov, „stâlpul grupului”, și Dumitru Țepeneag își văd, în schimb, editate primele volume: Versuri și, respectiv, Exerciții. Grupul crește prin ralierea altor tineri poeți și prozatori, printre care Sorin Titel, Virgil Tănase, Emil Brumaru, Daniel Turcea, Florin Gabrea. Profitând de o ușoară relaxare a cenzurii după invadarea Cehoslovaciei, din 1968 componenții lui se manifestă tot mai curajos, chiar agresiv, își expun vederile fără eufemisme în ședințele Uniunii Scriitorilor, pe cât posibil și în publicații. La un moment
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]