273 matches
-
și-l oprește. Rumoare mare.) Pristanda: (punând mâinile amândouă lângă gură ca o portvoce și strigând asemenea spre partea de unde i-a venit chemarea) Prezent! (cătră cei din fund.) Pe el, copii! (Grupul din fund cu Pristanda, Farfuridi, Brânzovenescu, Cetățeanul turmentat se reped la tribună și pun mâna pe Cațavencu.) Cațavencu: (continuând a zbiera în mijlocul zgomotului) O scrisorică a prefectului cără... Grupul lui Cațavencu: Pe ei, fraților. (Grupul din față dă năvală spre fund.) Toată lumea: Afară! Ho! Huideo! (Zgomot la culme
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
uită n toate părțile.) Zoe: Ghiță! (cătră Cațavencu.) Nu te uita pe unde să scapi... Nu mai e scăpare: plastografii dovediți nu mai au scăpare... sa mântuit... Ghiță! Ghiță! (merge strigând în fund și sentâlnește piept în piept cu Cetățeanul turmentat.) SCENA VIII Aceiași Cetățeanul turmentat cu pălăria albă a lui Cațavencu Cetățeanul: (intrând și coborând foarte bine dispus) Nu e Ghiță, eu sunt... Zoe: Ce cauți? Cațavencu: (aparte) Pălăria mea! Cetățeanul: Pe d-voastră, coană Joițico! Zoe: Ce vrei cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
n-am pierdut-o... nu m-am mai întâlnit (sughite și arată pe Cațavencu) cu onorabilul! (scoate scrisoarea din căptușeala pălăriei și i-o dă Zoii.) Cațavencu: (aparte) A! Mizerabilul! Zoe: (care a smucit scrisoarea) A! Cațavencu: (încet către Cetățeanul turmentat, care a trecut lângă el) Nenorocitule! Ți-ai aruncat norocul în gârlă: te făceam om! Cetățeanul: Nu puteam... andrisantul cu domiciliul cunoscut. (arată pe Zoe.) Zoe: (care s-a remis de prima emoție) Domnule, domnule, ești un om onest, ești
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
am promis? (repede) Când am promis? Cui am promis? Țe am promis? (aducându și deodată aminte.) A! Da! Nu mai... nu mai... (Uralele s-au apropiat cu desăvârșire. Lumea toată intră cu muzica.) SCENA XIV Aceiași Farfuridi, Brânzovenescu, Cațavencu, Cetățeanul turmentat, Ghiță Pristanda, Ionescu, Popescu, Alegători, Cetățeni, Public (Brânzovenescu și Farfuridi cu alți alegători mai spălați, în costume de pretenție privincială, intră, venind din casă, coborând pe treptele din dreapta; salutări de toată părțile. Prin fund, Cațavencu, Ghiță polițaiul, îmbrăcat țivil, Cetățeanul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ghiță Pristanda, Ionescu, Popescu, Alegători, Cetățeni, Public (Brânzovenescu și Farfuridi cu alți alegători mai spălați, în costume de pretenție privincială, intră, venind din casă, coborând pe treptele din dreapta; salutări de toată părțile. Prin fund, Cațavencu, Ghiță polițaiul, îmbrăcat țivil, Cetățeanul turmentat, Ionescu și Popescu intră, conducând manifestația publică. Cei ce vin prin fund sunt toți amețiți, și mai ales Cațavencu și Cetățeanul turmentat, care înghite și sughite mereu. După ei vin o mulțime de cetățeni cu ramuri verzi și steaguri, asemenea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
din casă, coborând pe treptele din dreapta; salutări de toată părțile. Prin fund, Cațavencu, Ghiță polițaiul, îmbrăcat țivil, Cetățeanul turmentat, Ionescu și Popescu intră, conducând manifestația publică. Cei ce vin prin fund sunt toți amețiți, și mai ales Cațavencu și Cetățeanul turmentat, care înghite și sughite mereu. După ei vin o mulțime de cetățeni cu ramuri verzi și steaguri, asemenea foarte chefuiți. Toată lumea cu borcane de băutură în mâini. Din casă, în urma lui Farfuridi, Brânzovenescu și a celorlalți alegători vin feciorii cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sănătatea lui Fănică! Să trăiască pentru fericirea prietinilor lui! (sărută pe Fănică, apoi pe Zoe. Fănică sărută mâna Zoii.) (Urale, Dandanache între alegători, cu Farfuridi și Brânzovenescu, le povestește încet, făcând gestul cu clopoțeii; la dreapta, în fund, Pristanda, Cetățeanul turmentat, muzica și lume. În stânga Zoe, Tipătescu, Trahanache cu alți alegători. În mijloc Cațavencu.) Cațavencu: (foarte amețit, împleticindu-se-n limbă, dar tot îngrășându-și silabele) Fraților! (toți se-ntorc și-l ascultă.) După lupte seculare, care au durat aproape treizeci
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
inocent. „Vagabondul” ucide obscenul făcând dintr-un banal centru de panificație un fel de axis mundi. El este pe rând „haiduc”, sinucigaș privind „frânghia de la cer”, cerșetor așteptând în gări trenuri care nu vin, patetic neobacovian în anii ’90, „babuin turmentat” în căutarea somnului pierdut ș.a.m.d. Iconoclast și duios, revanșard și sfidător, insomniac și rebel, I. este un poet reprezentativ al generației sale. SCRIERI: Hârtie igienică, București, 1999; Manifest anarhist și alte fracturi, București, 2000; Mamijuana - Cele mai cunoscute
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
de la moarte. La ieșirea din spital, un bătrîn fără adăpost forțează să intre. Nu are voie. Există o singură regulă ca să fii admis în acest azil, fie și pentru o singură noapte: să nu fii băut. Omul nostru e bine turmentat și duhnește de groază. Mă ia complice. Trage de mine, vrea să intervin pe lîngă bodyguarzi să-l lase înăuntru. "Eu unde dorm la noapte?" Fug neputincioasă. Ce lumi se deschid atît de aproape de noi. Mergem în paralel. Ne intersectăm
Azilul de noapte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14313_a_15638]
-
nici un cuvînt, în afară de cazul că el era o operă colectivă a celor de la penitenciar. Primarul ne mai spune și ce se mai întîmplă prin Haimanale la un veac și jumătate de la nașterea scriitorului: "În comuna noastră și acum sînt cetățeni turmentați, țuica le place mult..." Ce vă place din Caragiale, întreabă reporterița: "Mie îmi place tot ce am citit în școală, ce era în programă, dar cel mai mult îmi place O scrisoare pierdută. Are așa o tentă prin care apostrofează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15545_a_16870]
-
cea autohtonă, păstrează ceva din spiritul caragialian. Atitudinile și limbajul clasei politice românești din tranziție seamănă izbitor cu cele din Momente ori din piesele de teatru. Care descriau tot o tranziție, nu e așa? Cațavencu, jupîn Dumitrache, Trahanache, Tipătescu, cetățeanul turmentat, Dandanache, Didina, Nae, lanțul slăbiciunilor, triumful talentului, Domnul Goe și atîția alții nu mai sunt personaje ori situații literare. Societatea românească e plină de ele. Eroii lui Caragiale se află printre noi. Uitați-vă în jur, deschideți televizorul, răsfoiți presa
Caragiale între actualitate și actualizare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15567_a_16892]
-
a lumii de hîrtie a lui Caragiale? Să fi știut ceva Caragiale cînd îl punea pe Pristanda, polițistul, să-și numere steagurile și să se plîngă de "renumerația" mică? Azi, Pristanda are vilă, automobile, deși stă prost la "renumerație". Cetățeanul turmentat al lui Caragiale nu mai știe azi pe cine să aleagă, după ce și-a epuizat toate încercările onorabile. ~ntrebarea lui, cu cine să voteze, capătă accente de disperare. Asta dacă-l mai interesează politica. Există în lumea autorului Momentelor un
De la un an Caragiale la altul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15599_a_16924]
-
și a iubirii ("Nausicaa"). Împreună cu un grup de cunoscuți, printre care și Stephen Dedalus, Bloom o vizitează pe Mina Purefoy la maternitate, dar taina nașterii este pângărită de superficialitatea petrecăreților, adepți ai umorului ieftin și ai libațiilor interminabile ("Boii Soarelui"). Turmentați, membrii grupului pășesc în lumea hipnotizantă a bordelului Bellei Cohen, unde bărbații sunt transformați în „porci” conform unor convenții sadomasochiste și unde, în învălmășeala halucinantă a dezmățului, Stephen Dedalus întrezărește stafia acuzatoare a mamei ("Circe"). Bloom îl salvează pe Dedalus
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
serialelor de televiziune americane. Jill Foster era o manichiuristă observată de Katherine Chancellor, o femeie de patruzeci de ani a cărui mariaj este nefericit. Angajată ca damă de companie, Jill ajunge amanta lui Phillip Chancellor II, soțul lui Katherine. Foarte turmentată, Kay semnează actele de divorț, pentru ca la întoarcerea din străinătate a lui Phillip să-i spună că nu poate trăi fără el. Katherine conducea mașina în care se afla și Phillip, producând accidentul care celui din urmă i-a adus
Tânăr și neliniștit () [Corola-website/Science/309499_a_310828]
-
(n. Mitică-Puiu Modorcea, 9 ianuarie 1944) este un scriitor român. Este fondator și director artistic al revistelor „Homo Scandalum” (1990), „Cetățeanul turmentat” (1992), „Acuz” (1993) „Evenimentul cu papagali” (1994). Fondator și director artistic al Studioului „Baricadafilm” (1990) - primul studio de film independent din România postdecembristă. Fondator și director artistic al trupei de teatru ALEF 20 (1968 - 1970), al Editurii EMIN (1994 - 1998
Grid Modorcea () [Corola-website/Science/313882_a_315211]
-
din aprilie 1883 pentru Parlamentul ce urma să revizuiască Constituția României. Dându-și seama că singura șansă de a fi ales ca deputat este să obțină sprijinul autorităților politice ale județului, avocatul Nae Cațavencu (Octavian Cotescu) fură de la un cetățean turmentat (Aurel Cioranu) o scrisoare de dragoste găsită de acesta pe stradă. Scrisoarea fusese trimisă de prefectul Ștefan Tipătescu (Victor Rebengiuc) către Zoe Trahanache (Mariana Mihuț), soția lui Zaharia Trahanache (Petrică Gheorghiu), prezidentul Comitetului permanent și conducătorul județean al partidului aflat
O scrisoare pierdută (spectacol TV din 1982) () [Corola-website/Science/326071_a_327400]
-
telegraf, Pristanda îl aduce în casă pe Cațavencu. Acesta din urmă îi spune Zoei că în încăierarea ce avusese loc cu două zile în urmă își pierduse pălăria, în căptușeala căreia se afla scrisoarea. În timpul discuției, în încăpere intră cetățeanul turmentat care-i spune Zoei că a găsit o scrisoare într-o pălărie cu care plecase pe cap de la întrunire. Cațavencu cade în genunchi și-i cere iertare doamnei Trahanache, iar aceasta îl iartă și îi spune să conducă manifestația publică
O scrisoare pierdută (spectacol TV din 1982) () [Corola-website/Science/326071_a_327400]
-
bronz patinat și ajung și la peste patru metri înălțime, cântărind aproximativ o tonă fiecare. Lateral, șezând pe un scaun și fumând tacticos, însuși Cragiale își admiră personajele, detașat și puțin zeflemist. Siluetele stilizate îi reprezintă pe Farfuridi, Brânzovenescu, Cetățeanul Turmentat, Goe, Zoe, Mam’mare, Chiriac, Mița, Veta, Zița, Rică Venturiano, Mamița, Trahanache, Cațavencu și Pristanda. Figurile personajelor amintesc de chipul marilor actori care i-au interpretat de-a lungul timpului: Lucia Sturdza Bulandra, Alexandru Giugaru, Constantin Tănase, Dem Rădulescu, Grigore
Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București () [Corola-website/Science/322620_a_323949]
-
un amalgam de cruzime și nevinovăție. Neașteptata pasiune a pierderii în visuri cu hydre o conduce pe Florica Mitroi la vizualizări în stilul picturii suprarealiste: ea descrie un cerb cu cap de făt, lumina-păianjen, coroiul-trandafir ce iese dintr-un balaur turmentat, sfera de aur despletindu-se de piei de basm sau luna ce ține cu o gheară brazii, iar cu alta locul ei din cer. În aceeași manieră sunt prezentate personaje stranii. Poeta însăși se reprezintă simbolic prin imaginea unui porumbel
Florica Mitroi () [Corola-website/Science/330960_a_332289]
-
dedicată marelui scriitor. Relevarea rolului major al „textelor non-orale” (înscrisuri de tot felul: scrisori, articole de ziar, anunțuri, telegrame, procese verbale etc.) în dramaturgia și proza lui Caragiale, reevaluarea critică a unora dintre personajele "Scrisorii pierdute" (Trahanache, Cațavencu, Zoe, Cetățeanul turmentat...), argumentele aduse în sprijinul tezei că avem de-a face nu cu o comedie de moravuri, ci cu o piesă istorică și scoaterea ei de sub zodia criticismului anti-liberal au fost reținute drept contribuții importante în caragialeologia modernă. Volumele ulterioare - "Dicționar
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
tot la Teatrul Național din București. Succesul acestei comedii a depășit așteptările, o contribuție deosebită având actorii din distribuție — I. Petrescu (Trahanache), C. Nottara (Tipătescu), I. Niculescu (Cațavencu), A. Catopol (Farfuridi), Anton Leonteanu (Brânzovenescu), St. Iulian (Pristanda), N. Mateescu (Cetățeanul turmentat), Aristizza Romanescu (Zoe). Caragiale a fost chemat de două ori la rampă pentru a primi aplauzele publicului. Piesa a avut după premieră 11 reprezentații consecutive. Comedia în trei acte ”D-ale carnavalului” a fost publicată la 1 mai 1885 și
Așa a fost el: Ion Luca Caragiale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105825_a_107117]
-
urgență, cu un text similar, deși procedura dublării procesului de reglementare este abuzivă și neconstituțională. Deocamdată, nu știm exact ce și când va fi adoptat, dar se dorește modificarea producției și schimbarea ambalajelor peste noapte. Producătorii sunt în situația cetățeanului turmentat: „noi ce ambalaje comandăm pentru luna august?”- iată o întrebare simplă, la care autoritățile nu sunt în măsură să răspundă. Oricum, cadrul legislativ nu va deveni mai clar sau mai predictibil nici după adoptarea unuia sau altuia dintre proiectele de
Marile corporații, atac la tehnocrați: Este rea voință, afectează 2% din PIB by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103973_a_105265]
-
Pessoa(s), adică persoane, fenomen nemaiîntâlnit în Portugalia până atunci.“ (José Saramago) „Poezia lui Pessoa este analiză cea mai subtilă, mai dureroasă și mai tragică a omului din secolul XX, dar și cea mai lucidă, cea mai necruțătoare: un om turmentat, înclinat să fie nemulțumit de toate, dar care se ia pe sine drept țintă. Cu adevărul, dar și cu veninul sau, cu abuzul sau de paradox, cu capacitatea de a afirmă ironic contrariul unei axiome la care el recurge cu
„Vecin cu viața. Poezia ortonimă. 1911-1935” de Fernando Pessoa, o analiză subtilă și tragică a omului modern by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105435_a_106727]