7,796 matches
-
din Cernăuți. Dorindu-le colectivelor ambelor reviste colaboratori competenți și cititori excelenți, dna Consul General a propus ca la următoarea întâlnire (cu optimista încredere că revista cernăuțeană va apare în pofida dificultăților financiare) să fie invitați savanți și oameni de cultură ucraineni. Prestanța participanților la colocviu, precum și tematica diversă a comunicărilor susținute de ei a ilustrat diapazonul amplu al problemelor abordate de cele două reviste sărbătorite. În calitate de oaspete în casa cernăuțenilor, primul a luat cuvântul Vasile Schipor, secretar de redacție al „Analelor
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
internațională de care trebuie să se bucure filmele din această țară. În ciuda unor importante producții, cinema-ul ukrainian a fost caracterizat de multe ori de „lupta” dintre influențele cinematografice europene și sovietice. Ro-IFF va prezenta patru filme din „noul cinema ucrainean” în prezența invitaților: Anna Palenchuk (producător EST-ALGIA/ Eastalgia), Olga Zhurzhenko (producător JUCĂTOR/Gaamer), Akhtem Seitablaev (regizor și actor HAYTARMA, ISTORIA UNEI NAȚIUNI/ Haytarma), Serhiy Stetsenko (director de imagine JACHETĂ VERDE/ Green Jacket, fiind și cel care a semnat imaginea documentarului
Romania International Film Festival 21-31 august [Corola-blog/BlogPost/98574_a_99866]
-
urmat de proiecția lungmetrajului din competiție Remote Control (R. Byamba Sakhya). Proiecția va avea loc în prezența regizorului. De la ora 23.20 va rula un alt film așteptat de publicul românesc: The Tribe, un omagiu adus filmului mut de către regizorul ucrainean Myroslav Slaboshpytskiy. Filmul a fost desemnat cu Grand Prix - Semaine de la critique la Cannes 2014 și Marele Premiu și Premiul FIPRESCI la Yerevan IFF 2014. Cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internațional de Film Independent ANONIMUL, organizată de
A început cea de-a 11-a ediție a Festivalului Internațional de Film Independent ANONIMUL [Corola-blog/BlogPost/98580_a_99872]
-
45 - 18.00 Ansamblul multietnic „Doina Dobrogei” din Medgidia - 18.00 - 18.30 Ansamblul „Baladele Deltei” din Tulcea - 18.30 - 19.00 Ansamblul „Cunună Carpaților” din București - 19.00 - 19.30 Ansamblul „Burnasul” din Alexandria - 19.30 - 20.00 Minoritatea ucraineană, Ansamblul „Cervona Kalena” din Suceava - 20.00 - 20.35 Prezentarea ansamblurilor din străinătate - 20.35 - 20.50 Deschiderea oficială - 20.50 - 21.00 Ansamblul călușăresc „Colelia” din Olt - 21.00 - 22.00 Mircea Rusu Band FAN ZONE - Spațiu gastronomic: 12
Programul Festivalului International de Folclor Muzici si Traditii in Cismigiu [Corola-blog/BlogPost/98645_a_99937]
-
soț”.” În foto, Nicoleta și soțul ei: “Pe A. nu o mai văzusem de trei sau patru ani. Am întâlnit-o în noaptea de Anul nou. Se deplasase, alături de echipajul unei șalupe, în exteriorul portului, pentru a prelua un marinar ucrainean bolnav, de la bordul unei nave care nu era programată pentru intrare în port în acea zi. L-a adus în bună regulă la cheu și l-a „predat” unei ambulanțe. Am schimbat cu ea câteva cuvinte. Mi-am amintit că
Moș Crăciun pentru un elev, un profesor, un medic și un bolnav by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20742_a_22067]
-
Harvey Keitel), cele două portrete dedicate regizorului și scenaristului armean Serghei Paradjanov și scenaristului român Răsvan Popescu, sau secțiunea specială „Selecția Președintelui”. Cele trei filme difuzate în cadrul portretului Serghei Paradjanov sunt Shadows of Forgotten Ancestors (1964), bazat pe românul scriitorului ucrainean Mykhailo Kotsiubynsky, un portret detaliat al culturii ucrainene huțul, din care nu lipsesc nici indiciile privind duritatea vieții în zona carpatina, nici trimiterile la frumusețea tradițiilor, muzicii, costumelor și dialectului huțul, The Color of Pomegranates (1968), o biografie mai degrabă
Festivalul Filmului Central European Medias 2012 – vine la Cluj Napoca! [Corola-blog/BlogPost/97414_a_98706]
-
scenaristului armean Serghei Paradjanov și scenaristului român Răsvan Popescu, sau secțiunea specială „Selecția Președintelui”. Cele trei filme difuzate în cadrul portretului Serghei Paradjanov sunt Shadows of Forgotten Ancestors (1964), bazat pe românul scriitorului ucrainean Mykhailo Kotsiubynsky, un portret detaliat al culturii ucrainene huțul, din care nu lipsesc nici indiciile privind duritatea vieții în zona carpatina, nici trimiterile la frumusețea tradițiilor, muzicii, costumelor și dialectului huțul, The Color of Pomegranates (1968), o biografie mai degrabă vizual/poetica decât literala a vietii trubadurului armean
Festivalul Filmului Central European Medias 2012 – vine la Cluj Napoca! [Corola-blog/BlogPost/97414_a_98706]
-
înainte de retragerea aparentă dintre zidurile străvechi. După un colț, între o hala și un zid de cazarma, se ițește, iată, semeața că odinioară, Cetatea Tighina, pe care autoritățile transnistrene încearcă acum să o introducă într-un circuit turistic, după modelul ucrainean aplicat la Cetatea Albă și Cetatea Hotin, prezentate lumii cu istorii falsificate din care lipsește cu desăvârșire orice urmă de contribuție sau chiar existența românească. Aici au pășit Ștefan cel Mare și Sfânt și Petru Rareș, domnitorii care au clădit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374]
-
la a XXXVI-a ediție a acestui cel mai mare forum anual de dezbatere din învățământul românesc după cum aprecia însuși ministrul Remus Pricopie. Colegilor din România li s-au alăturat peste 300 de dascăli din R.Moldova, 150 din regiunile ucrainene Cernăuți, Odessa, Transcarpatia și Vinnița, zeci de colegi din Șerbia (Voivodina și Șerbia de răsărit), un grup reprezentativ de cadre didactice de la școlile de grafie chirilica din toate raioanele nistrene ale Moldovei, profesori de etnie sârbă și ucraineană din România
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
din regiunile ucrainene Cernăuți, Odessa, Transcarpatia și Vinnița, zeci de colegi din Șerbia (Voivodina și Șerbia de răsărit), un grup reprezentativ de cadre didactice de la școlile de grafie chirilica din toate raioanele nistrene ale Moldovei, profesori de etnie sârbă și ucraineană din România. Lucrările congresului au stat sub semnul aniversării a 100 de ani de la congresul din 1914 de la Suceava aflată atunci sub stăpânire austriacă. Aici, ministrul Remus Pricopie a transmis omologului său Serghei Kvit din Ucraina, prin intermediul consulului general al
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
Verbici din Șerbia. Fiecare grup de participanți a intonat imnul țării lor. Drapelele celor 4 țări au însoțit participanții în toate zilele congresului. Fiindcă 24 august a coincis cu ziua independenței Ucrainei, presedintele AGIRo și alți participanți au purtat cocarde ucrainene, iar cei 500 de profesori din sală filarmonicii din Chișinău au fluturat sute de foi în culorile galben-albastre ale statului ucrainean. A fost remarcat faptul că în Șerbia de răsărit s-a încheiat, în madatul actualului ministru sârb, primul an
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
zilele congresului. Fiindcă 24 august a coincis cu ziua independenței Ucrainei, presedintele AGIRo și alți participanți au purtat cocarde ucrainene, iar cei 500 de profesori din sală filarmonicii din Chișinău au fluturat sute de foi în culorile galben-albastre ale statului ucrainean. A fost remarcat faptul că în Șerbia de răsărit s-a încheiat, în madatul actualului ministru sârb, primul an în care în școli publice s-au ținut ore de limbă română, ca în mandatul actualului ministru ucrainean au fost bugetate
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
galben-albastre ale statului ucrainean. A fost remarcat faptul că în Șerbia de răsărit s-a încheiat, în madatul actualului ministru sârb, primul an în care în școli publice s-au ținut ore de limbă română, ca în mandatul actualului ministru ucrainean au fost bugetate locuri la catedră de limbă română din Izmail după ce în mandatul fostului ministru aceste locuri fuseseră suprimate. Congresul va expedia miniștrilor educației din Ucraina și Șerbia lista localităților de pe raza administrațiilor școlare Odessa, respectiv Pojarevac, Zajecear și
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
în care în luna septembrie să se anunțe elevii de etnie română/vlaha/moldoveana că pot studia limba română din octombrie 2014. Domnului ministru Pricopie i s-au prezentat punctual cazuri din România în care elevi de etnie sârbă și ucraineană nu au posibilitatea să învețe limba maternă. Ministrul român al educație s-a angajat să remedieze la începutul de an școlar această stare de lucruri semnalată. La congresul AGIRo, domnul ministru Remus Pricopie a pus în discuție în premieră și
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
PREMIERA FILMULUI „MALANCA DIN CRASNA” În această lună premergătoare evenimentelor de anvergură din viața românilor nord bucovineni, am fost părtașii unei noi bucurii de a viziona, în premieră, la Crasna, raionul Storojineț, filmul documentar „MALANCA DIN CRASNA”, a tânărului regizor ucrainean Dmytro Suholytkyi-Sobciuk, absolvent al Universității Naționale de Teatru, Cinema și Televiziune „K. Karyi” din Kyiv, specialitatea regizarea filmului artistic, atelierul lui Myhailo Illenko. Or, bravo lui, căci un ucrainean, dar nu un român, a creat o impresionabilă peliculă documentară ce
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
lui Alexandru cel Bun, un privilegiu vamal în care Cernăuțiul este pomenit pentru prima dată, Primăria are în stânga începutul Căii Domnești din vremea Imperiului Austro-Ungar, botezată apoi cu numele ctitorului Unirii, Iancu Flondor, iar astăzi cu acela al unei scriitoare ucrainene, Olga Kobyleanska, născută la Gura Humorului. Expoziție în aer liber, lecție de istorie și arte vizuale, restaurată și devenită pietonală din 2008, anul marii sărbători a celor șase secole de atestare documentară, ea este considerată cea mai frumoasă stradă a
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
ziarul românilor din Ucraina. I-am urcat treptele spre etaj prima dată în urmă cu peste 30 de ani. A fost o vizită fugară, aș spune chiar excepțională, deoarece ziariștii suceveni ajungeau la Cernăuți în exclusivitate ca invitați ai cotidianului ucrainean ,,Radianska Bukovina”. Cu toții însă ne-o doream mult de tot, și ca să vedem orașul din amintirile părinților și bunicilor noștri, și ca să ne întâlnim colegii de breaslă de la ziarul de limba română, solicitați cu astfel de prilejuri ca traducători. În
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
susținere efectivă, așa cum de altfel și la multe alte manifestări de conotație națională, din partea Consulatului General al României la Cernăuți. Ministrul-consilier, dl Ionel Ivan a transmis mesajul Consulului General, dna Eleonora Moldovan, aflată la o întâlnire cu vameșii români și ucraineni în perspectiva facilitării traficului de frontieră, iar referitor la întâlnirea de suflet de la „Zorile Bucovinei” a evidențiat valențele culturale, creștinești, jurnalistice, amintind și de aniversarea a 235-a a nașterii cărturarului Gheorghe Asachi, fondatorul primului ziar în limba română. Interesant
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
au petrecut pe ultimul drum, președintelui Societății „Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, fotoreporterului Nicolae Hauca, ale celor mai apropiate ființe din Cernăuți, Maria Gaisan și Vasile Paladean, și de la Suceava, Cătălina Gavrilovici, ale lui Mihail Lenkov fost membru al misiunii diplomatice ucrainene la Suceava, în prezent șef al serviciului de stat în regiunea Cernăuți. Deasupra tuturor evocărilor s-a înălțat revelația culminantă a scriitorului Grigore Crigan, care a păstrat banda cu înregistrarea unui interviu solicitat lui Mircea Motrici. Am trăit fericirea de
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
Mitropolitului Visarion Puiu, harta proprietății Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina (1938), diploma de licență în numele majestății sale, regele Mihai, a unei studente românce de la Universitatea din Cernăuți, Facultatea de Filozofie și Litere, afișa unui mare concert al Corului bărbătesc ucrainean (1930), poze privind sărbătorirea zilelor Șevcenko în perioada românească, portretul reginei Maria, macheta Bisericii Sfântul Nicolai din Cernăuți, înălțată după proiectul locașului sfânt de la Curtea de Argeș, plăcuța cu numărul unei case din comuna Ceahor, județul Cernăuți, pe atunci românească, fotografii în
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
haine naționale (1920), a regelui Carol al II-lea în Bucovina (1935), etc., exponate vernisate pentru prima dată. Alături de perioadele austriacă și românească, mai bogate în conținut s-au dovedit a fi expozițiile referitoare la cea sovietică și de independență ucraineană, la „eliberarea” ținutului nostru de către bolșevici, nu lipsește nici bustul lui Lenin, care în ultimul timp, în Ucraina democratică, obține tot mai mare importanță. Felicia NICHITA-TOMA
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
se vede din cataloagele de clasă, care se păstrează la Arhiva din Cernăuți, el este clasificat printre primii elevi, primind în vara anului 1860 certificatul cu „Vorzug”, adică media generală foarte bună. Tot aici primește și primele noțiuni de limbă ucraineană apreciat cu nota „bine”. 13. Casa lui Aron Pumnul, perioada interbelică. 14. Pumnulgasse Anul 1910. 15. Biblioteca gimnaziștilor, 2 16. Biblioteca gimnaziștilor. 17. Schiesstatgasse Drumul de la Pumnul 2 18. Schiesstatgasse, Drumul de la Pumnul, Anul 1900 19. Pulbertum, 1900. Dar, probabil
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
care a confirmat adevărul. Îmi plânge inima de bucurie că încă o localitate românească a obținut acest privilegiator statut ce ne facilitează graiul. Ce-i drept, anul precedent, de Ziua jurnalistului, când sărbătoream în anturajul amical al colegilor și prietenilor ucraineni, inima îmi lăcrima de durere, auzind de la o persoană de la organe că „româna n-o să devină nicicând regională”. Or, românii noștri au demonstrat contrariu, ca să nu aibă motiv de prea mare fală și bucurie „binefăcătorii”. Vă mai mirați că locuitorii
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
în Ucraina va fi implementată? Cert, cei cu frica în cârcă mult nu vor face pentru ca Limba noastră cea Română să fie la ea, acasă. Dar de ce să ținem în secret sau să ne fie frică? De îndeplinirea legilor statului ucrainean, cetățeni loiali și plătitori de impozite ai căruia suntem? Urmează să fim mai îndrăzneți, să ne iubim mai mult, precum frații ruși și ucraineni, să știm să ne apărăm drepturile și să ne păstrăm demnitatea, ca să fim considerați oameni, stimați
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
acasă. Dar de ce să ținem în secret sau să ne fie frică? De îndeplinirea legilor statului ucrainean, cetățeni loiali și plătitori de impozite ai căruia suntem? Urmează să fim mai îndrăzneți, să ne iubim mai mult, precum frații ruși și ucraineni, să știm să ne apărăm drepturile și să ne păstrăm demnitatea, ca să fim considerați oameni, stimați de cei de alături. Deci, Cupca e a 15-a localitate românească din regiune, în care Româna a obținut statut de limbă regională - după
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]