431 matches
-
am oprit la timp. De fapt, nu m-am oprit, am fost trimis cu un șut bine plasat profesor la o școală ajutătoare undeva pe lângă anticul Aegyssus. Am plecat de acolo cu o colecție de toarte de felurite oale și ulcele. Din tot ce spărsese istoria străveche, strămoșii mă ademeniseră cu cioburile acelea, tocmituri ale țărânii, dintr-un tărâm cândva împoporat, acum devenit goliciune de stepă și pustiu hălăduit de scaieți. Toarte vechi, păstrate ca printr-o minune a veciei, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
din jertfe anonime Rămase în tăcere, ascunse, până când, Se dezvelesc strămoșii de straie-n întregime... Apoi, ca niște umbre, la un ospăț spontan, Rămânem să petrecem covoarele de stele, Scoborâtori din munte, în fiecare an Și mărgelind visarea, din plinele ulcele...
COVOARE DE STELE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83766_a_85091]
-
din bordei plină cu jar, s-au despuiat cu grabă... Îndată nu au lăsat măcar aerul să-și facă loc între ei. Au devenit un singur trup... În sfârșit, când și-au revenit din focul dragostei, lotrul a umplut două ulcele cu Tămâioasa luată de la han... Înainte, însă, de a bea și-a adus aminte că în focul dorului de a o avea pe hangiță a uitat să-și pună la îndemână pistoalele, cum făcea de obicei. Le-a scos din
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
întâlnit pe băiat. „Ce face...? S-o trezit?” „Nu s-o mișcat deloc și parcă îi un fier încins!” „Mai stai lângă el. Pune-i pe frunte un șervet cu niște omăt, poate”... Îndată a reapărut în fața musafirilor, cu două ulcele aburinde... După ce cei doi au mâncat și au băut vinul, jandarul a devenit neliniștit. Se vedea că ar vrea să facă ceva, dar, aruncându și privirea spre arendaș, își ogoia pornirea. ― Vedeți? Don’ jandar avea onoare. Nu și-a lăsat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de strămutați geologic: arseseră câteva palme femeilor care blestemau și copiilor care plângeau, Îi fugăriseră pe cei de parte bărbătească adultă prin porumb, după care Încărcaseră În căruțele pictate măiastru ale rudarilor ce era prin case: pături, perne, oale și ulcele, pirostrii, căldări, unelte de lucrat pământul și de cioplit lemnul, banițe și câte alte alea. Căruțele de mine erau pictate, cu motive cosmice, contra unui onorariu modest, plătit În natură și În servicii. Mă rog. Fugăriții prin porumbiște nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cartelele de masă și făcea foamea zile Întregi ori se oferea voluntar la cantină, unde spăla sute și mii de farfurii și tacâmuri contra unui blid de mâncare. Pe când eu, ca un mare boier, aveam frigiderul plin de oalele și ulcelele cu mâncare gătită de mama (ai mei nu au aflat niciodată că deșertam acele oale la gunoi și că mă hrăneam În oraș cu biscuiți, rahat, covrigi ori prăjiturele grețoase cumpărate de prin holurile cinematografelor). Nu trebuia decât să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lui. --Poftește la cină, dragule. Am intrat. De pe măsuța cu trei picioare, pe care o știam, mă privea cu față aurie ca o lună plină o mămăligă atunci răstrunată. Alături tronau două străchini din care mă îmbia brânza cu smântână. Ulcelele de lut așteptau să fie umplute la timpul potrivit. Se vedea de departe că acolo-i mână de femeie. Bănuiala că în jurul bătrânului sălășluiește un suflet femeiesc mi s-a adeverit în timp ce ne ospătam. Din chiler, a apărut o fată
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Bănuiala că în jurul bătrânului sălășluiește un suflet femeiesc mi s-a adeverit în timp ce ne ospătam. Din chiler, a apărut o fată purtând smerit un ulcior cu vin. S-a apropiat fără să i se audă pașii. Parcă plutea. A umplut ulcelele de pe masă și a dispărut ca un fulg... Din toată sfiiciunea ei, am reușit să-i prind privirea. “Ochii aceștia i-am mai văzut și nu de multă vreme. Nu! Nu se poate! Aceștia-s ochii țigăncii! Numai ea mă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
săvârșeau un ritual. Fata ducând la sân o garafă, iar țiganca purtând un ulcior cu vin. Chipul bătrânului radia de bucurie... Fata a umplut paharele cu lichior, și țiganca a așezat ulciorul cu vin pe colțul mesei, între cele patru ulcele care, după felul cum erau așezate, închipuiau o cruce. Când totul a fost gata, fata și țiganca au trecut fiecare pe o latură a mesei și au rămas în picioare. Bătrânul s-a ridicat, ceea ce am făcut și eu. După ce
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mei. În rest rămânea fixată pe fața mesei... Țiganca mă fura cu coada ochiului zâmbind unui gând. Gătită cum era, părea mult mai tânără. Am mâncat în liniște. În cele din urmă, călugărul i-a făcut semn țigăncii să umple ulcelele cu vin. Când le-a văzut pline și-a tras una dinainte și, rdicând-o, a pornit să vorbească: --Dragilor. E multă vreme de când omul din fața mea ne este din când în când oaspete drag. Îndrăgit de tot ce mișcă aici
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a arătat în prag cu un zâmbet mucalit, purtând în mână o oală de lut potrivit de mare, pe care a așezat-o pe măsuță, căutând din priviri ceva în jur...Știam ce caută. Am întins mâna după cele două ulcele de lut cocoțate pe policioara din perete. Acum ai să vezi ce minune am eu aici! Ia fă-o pe paharnicul, fiule! Am făcut-o și pe paharnicul. Când cele două ulcele au fost pline, am luat fiecare câte una
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ce caută. Am întins mâna după cele două ulcele de lut cocoțate pe policioara din perete. Acum ai să vezi ce minune am eu aici! Ia fă-o pe paharnicul, fiule! Am făcut-o și pe paharnicul. Când cele două ulcele au fost pline, am luat fiecare câte una și, după ce am ciocnit, bătrânul a adulmecat întâi ulcica ca un copoi. A gustat apoi cu evlavie, rămânând într-un fel de extaz. Am gustat și eu...cu grijă...La cât mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dincolo de ușă, tânărul ne îmbie să ne așezăm pe o laiță ce stă pitită în spatele unei mese...Fără nici o vorbă, flăcăul cotrobăie într-un cotlon al încăperii, de unde scoate un ulcior astupat cu un ciocălău...De pe o policioară coboară două ulcele. Ni le așază dinainte și, destupând ulciorul, toarnă cu grijă o licoare rubinie din care se împrăștie o miroaznă îmbietoare... Poftim de cinstește, sfințite părinte, și rogu te să-mi spui dacă n-am uitat cele minuni învățate de la sfințiia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
jupâne. Dar vezi bine că nu sunt singur. Apoi pot să fie oricâți, părinte. Avem bragă destulă. Nici chiar așa. Adu două ullcele cu bragă pentru niște uscați de sete. Pe dată, jupânul Gheorghe a apărut în prag cu două ulcele pântecoase în care făcea bulbuci o licoare fără o culoare anume. Le-a așezat pe masă și ne-a poftit ceremonios: Poftiți de gustați sănătoși, părinte! Am gustat întâi să văd ce bragă are jupân Gheorghe. Când am simțit răcoarea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Călugărul mă privește în fugă, dar în clipa următoare se află deja cu un pas dincolo de portița larg deschisă. Intrăm în casă...Totul este așezat la locul lui. Până să ne așezăm, gospodina a și așezat pe masă dulceața și ulcelele cu apă. Poftiți de vă îndulciți și răcoriți, cinstiți oaspeți - ne îndeamnă călărașul în timp ce se așază și el. Am gustat din dulceața de cireșe amare și ne-am ostoit setea cu apa proaspătă și rece. Am fi tare bucuroși dacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
îl întreabă ceva șoptit...Omul nu spune nimic, dar se răsucește ca un titirez și o ia spre fundul crâșmei, unde se zărește o ușă. O deschide și ne poftește ceremonios. În clipa următoare dispare. Însă se întoarce cu două ulcele goale. Dintr-un ungher ridică un ulcior pe care îl șterge de colb cu mișcări de alint. Apoi sloboade în fiecare ulcică o licoare neagră cum îi păcura, cu o aromă ce te înalță cu gândul spre cele sfinte...Cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mare plecăciune: Care-i pofta sfinției tale, părinte? Ne-o pălit oleacă de sete și ne-am gândit la o ulcică cu mied. Facă-se voia sfinției tale. Îndată pe prichiciul ferestrei lângă care ne-am aciuat se hodineau două ulcele pântecoase, pline ochi cu mied. Îndată bătrânul a ridicat una și, fără prea multă codeală, a prins a bea. Se vedea bine că l-a biruit setea. Când s-a oprit, mi-a făcut semn să-i urmez pilda fără
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fără prea multă codeală, a prins a bea. Se vedea bine că l-a biruit setea. Când s-a oprit, mi-a făcut semn să-i urmez pilda fără întârziere. Nu am stat pe gânduri. După câteva clipe, cele două ulcele ședeau goale pe prichiciul ferestrei. Fără nici o vorbă, călugărul a ieșit. Eu nu aveam ce să mai aștept, așa că l-am urmat. La o vreme, bătrânul mă întreabă, așa pe neașteptate: Știi că mai este o uliță cu case mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
șervetul pe care îl poartă pe umăr. La fel face și cu cele două scăunele de lângă masă. Să șade sfinția ta și sluga la mata ca să ne șade și mușteriii! Până să ne așezăm, se arată și Alî cu două ulcele brumate pline cu bragă, din care încă sar mici stropi... Se guste sfinția ta și se vede că iaste de la gheața... Vorbele turcului sunt însoțite de un zâmbet ce denotă o mare bucurie și plăcere de a avea musafir pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mici stropi... Se guste sfinția ta și se vede că iaste de la gheața... Vorbele turcului sunt însoțite de un zâmbet ce denotă o mare bucurie și plăcere de a avea musafir pe bătrânul călugăr...Apoi, până să punem mâna pe ulcelele cu bragă, turcul dispare și, ca adus de vânt, se întoarce cu covrigi calzi așezați pe un fund de lemn. Nu zăbovește nici o clipă că se repede să întâmpine alți mușterii...Mulți poartă giubele din țesătură scumpă. Turcul nu prididește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
poartă giubele din țesătură scumpă. Turcul nu prididește cu plecăciunile și cu întrebările : „Ce dorește la luminăția voastră?”... Am căutat să descopăr și alte suflete care să-l ajute pe turc. Nici pomeneală. Doar un flăcău șterge tejgheaua și spală ulcelele folosite. Când ne ridicăm să plecăm, turcul e lângă noi, cu același zâmbet și aceeași plecăciune de drum bun, totul însoțit de vorbe curtenitoare: Alî va mulțumește cu plecaciune pentru zabava la pravalia lui și cinste de a gusta la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
într-un colț al grădinii... Am rămas cu ochii pironiți pe o sobă în toată regula, pe care tronau două chiupuri bine acoperite și alături un coșuleț cu niște ouă. Ca să nu te plictisești, fă bine și spală cele două ulcele din blidar și pune în ele - așa ca pentru doi oameni cărora li s-a uscat limba-n gură de atâta sporovăială - niște băutură din ulciorul de colo de sub masă. Eu am să încropesc ceva de mâncare cât ai clipi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
doi oameni cărora li s-a uscat limba-n gură de atâta sporovăială - niște băutură din ulciorul de colo de sub masă. Eu am să încropesc ceva de mâncare cât ai clipi... Am urmat sfatul bătrânului și îndată din cele două ulcele adia miroaznă îmbietoare de fragi... Bătrânul a început să migălească ca o adevărată gospodină. Până să mă dumiresc ce pregătește în cotlonul lui, m-am trezit cu o mămăligă aurie răsturnată pe un fund de lemn și cu două străchini
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
îți lăsa gura apă... Călugărul a tăiat mămăliga în dărabe potrivite cu o ață deslegată de pe piciorul mesei și m-a îndemnat să facem rugăciunea după cuviință... Astăzi putem mânca de dulce. Așa că așază-te și să gustăm din cele ulcele. Ca de fiecare dată, am gustat cu precauție... Cine știe ce minuni o mai fi pus în ulciorul acela? Teama mea s-a dovedit neîntemeiată, fiindcă licoarea se arăta dătătoare de viață... Dragule, băutura asta se pune pe limbă picătură cu picătură
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
crescut sub poală de codru... Se vede. Și acum, dacă ai venit, hai să ne așezăm la masă, că se răcește mămăliguța... Când ne-am ostoit foamea, călugărul a ridicat oala ce se afla pe colțul mesei. A turnat în ulcele și m-a îndemnat: Ia vezi dacă îți place asemenea băutură. Ridicând ulcica, priveam întrebător la bătrân. Răspunsul a venit printr-un îndemn tăcut din priviri. Am gustat cu băgare de seamă, știind meșteșugul bătrânului la prepararea a tot felul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]