446 matches
-
postmodernismului 361 15.4.3.4. „Deconstrucția” modelelor de design instrucțional 362 15.4.3.5. Postmodernismul și constructivismul 364 15.4.3.6. Ghidul proiectării pedagogice postmoderne 365 Note și referințe bibliografice 371 În loc de încheiere. Gânduri despre designul curricular ultramodern și teoria generală a curriculumului 397 Note și referințe bibliografice 407 Bibliografie selectivă 409 Precizare propedeuticătc "Precizare propedeutică" Prevenim cititorul că în paginile care urmează este prezentată o problematică pe cât de fabuloasă și de tulburătoare în plan teoretic, pe atât
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
numeroase curricula postmoderne. Dar și acestea se dovedesc mult prea extravagante pentru a nu stârni noi suspiciuni. Mai ales tendința gândirii postmoderne de a înlocui obiectivitatea cu subiectivismul și raționalitatea cu iraționalismul generează spaime. Astfel încât anticipăm că doar sinteze îndrăznețe, „ultramoderne” vor putea conduce la apariția de curricula polivalente, pentru formarea lui multidimensional man, a „omului total”... În paginile care urmează vom urmări această devenire descriind curricula implicite, curricula clasice, curricula moderne și curricula postmoderne. Apoi vom consemna tendințele evolutive și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
părea realistă. 1.5. Ultramodernismul și formarea „omului total”tc " 1.5. Ultramodernismul și formarea „omului total”" Și totuși, ambele par valorificate într-o etapă nouă, care depășește istoria pedagogiei moderne și pe care unii au botezat-o deja „etapa ultramodernă a curriculumului”. (În ceea ce ne privește, preferăm denumirea etapa antropologică a curriculumului.) Ultramodernismul pedagogic nu este „ultima modă” efemeră a gândirii și practicii educaționale, ci redescoperirea târzie a vocației fundamentale a omului - animal nedesăvârșit biologic, condamnat „să se nască pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau aspirații culturale. Pe scurt, este arta multilaterală a predestinării și realizării personalității umane. A existat - în forme tacite și implicite - din vremuri imemoriale, fiind la fel de vechi ca și educația. Din secolul XX au apărut curricula explicite: premoderne, moderne, postmoderne, „ultramoderne”. Le vom cerceta, în continuare, pe cele mai semnificative, încercând să sugerăm, din evoluția lor, fundamentele unei științe teleologice a curriculumului cât mai riguroasă teoretic și cât mai folositoare pentru formarea „omului complet” în „cetatea educativă” devenită „sat global”. Dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teleologice a curriculumului cât mai riguroasă teoretic și cât mai folositoare pentru formarea „omului complet” în „cetatea educativă” devenită „sat global”. Dar această zidire epistemologică o lăsăm pentru altă dată. (Va fi încercată în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă.) Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. P. Jackson, „Conceptions of Curriculum and Curriculum Specialists”, în W. Pinar, W.M. Reynolds, P. Slattery. P.M. Taubman, Understanding Curriculum: An Introduction to the Study of Historical and Contemporary Curriculum Discourses
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au subestimat-o, fie au ignorat-o, risipind astfel o idee pedagogică mai fertilă decât oricare alta. Întrezărim, în eforturile actuale de a sintetiza „raționalitatea modernă” și „umanismul postmodernist”, pe temeiul cunoașterii ca o cunoaștere de sine, tocmai redescoperirea acestei „ultramoderne” idei socratice. Dacă nu se va autodistruge, omenirea secolului XXI va supraviețui respectând acest măreț principiu al „cunoașterii de sine”. Theaitetos cel genial, mort prea devreme, s-a salvat prin cunoaștere de sine. Căci despre Gnoti seauton 21 vorbește subtil
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anii ’80, odată cu declanșarea contestațiilor postmoderne; - etapa postmodernă începe în anii ’80 cu critica engineering-ului curricular modern, continuă cu propunerile de curricula multidimensionale postmoderne din anii ’90 și își diminuează vehemența la începutul secolului XXI; - etapa hipermodernă (supramodernă sau ultramodernă) este cea pe care o parcurgem. Este etapa concilierii cu realizările etapei moderne, a redescoperirii virtuților paideia și a construirii de curricula integrale. În prezentul capitol analizăm momente și realizări semnificative ale acestei perioade frământate, dar fructuoase pentru școală și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în care se desfășoară marele shift curricular postmodern, panorama explorărilor, înfruntarea paradigmelor și unele aspecte semnificative pentru evoluții pozitive. Ne rezervăm dreptul de a reveni cu detalii pentru a completa acest tablou vast în alt volum, Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă, aflat în lucru. 15.1. Despre un realism halucinanttc " 15.1. Despre un realism halucinant" La originea tuturor acestor schimbări este același factor care a deschis, în Secolul Luminilor, epoca modernă: cunoașterea. Dar nu doar cunoașterea pură, oferită de științe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
zborul fluturilor nocturni, inconsistentă ca parfumul florilor de mai... * Putem spera însă că o nouă raționalitate, pe care, iată, o botezăm hiperraționalitate, va reuși să confere o nouă terra ferma pentru întemeieri trainice în cultura euroatlantică. În orice caz, curriculumul ultramodern nu poate avea decât o fundamentare hiperrațională. 15.1.3. Creierul liber și buimactc " 15.1.3. Creierul liber și buimac" Am putea continua cu alte asemenea descoperiri cutremurătoare ale științei moderne: „relațiile de incertitudine” ale lui Heisenberg; teoria universurilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cum să devină „creativi”, ci rămân năuci într-o lume ininteligibilă și anarhică. Exceptând câteva cazuri rare, în tot spațiul euroatlantic nu au apărut încă practici educaționale menite să formeze un „nou mod de a gândi”. Nici vorbă de curricula ultramoderne centrare pe hiperraționalitate și integralitate pepaideumenică! Nici vorbă de școli creative și de resurecție paideutică! Tradițiile prăpastiei culturale, apărută în „amurgul Evului Mediu” prin separarea trivium-ului de quadrivium, sunt perpetuate habotnic. Cele două culturi - umanistă și realistă - continuă să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
imperială”" Precizăm de la început că spațiul - enorm și aproape nețărmurit - ocupat în ultimii 20 de ani de gândirea curriculară postmodernă nu ne permite aici descrierea sa detaliată. (O asemenea explorare amănunțită se găsește în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă.) În cele ce urmează expunem doar o viziune de ansamblu asupra cercetărilor și demersurilor curriculare postmoderne. Scopul nostru este de a completa, cu „ultimul element”, concepția diacronică, structuralist-genetică a curriculumului pe care am expus-o în această carte. A eluda
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
oricât de mici și oricât de noi ale dezvoltării și formării umane, în funcție de contexte, valori, trebuințe etc. Hiperraționalismul poartă în sine toate virtuțile gândirii moderne. De aceea este de așteptat ca sinteza dintre modernism și postmodernism într-o teorie generală ultramodernă a curriculumului să poarte amprenta gândirii hiperraționaliste. Domeniile de interes ale hiperraționaliștilor sunt, deocamdată, următoarele: politicile curriculare; reformele școlare; planificarea, proiectarea și organizarea curriculumului; implementarea curriculumului; tehnologia curriculară; supervizarea curriculumului; evaluarea curriculumului; formarea competenței pedagogice a profesorilor; pregătirea profesorilor de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
izolat cauzat de ignorarea reciprocă, particulară, dintre anumite segmente ale populației. Sunt tendințe care permit criticarea multiculturalismului atât „dinspre stânga”, cât și „dinspre dreapta”. Dar aceasta nu rezolvă nimic, nicăieri. Rămâne doar o imensă responsabilitate pentru școala viitorului și curriculumul ultramodern din global village. Deocamdată însă, curriculumul multicultural are toate caracteristicile contradictorii ale Turnului Babel după ce Dumnezeu a hotărât amestecul limbilor. S-ar putea ca această sfidare divină să nu poată fi niciodată surmontată, ceea ce ar însemna că istoria încă nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
etc. Un proces ce nu putea ocoli tărâmurile paideia pe care le acaparaseră teoria curriculumului și celelalte științe ale educației. Istoria pătrunderii fenomenologiei și a hermeneuticii în teoria și practica pedagogică este expusă în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă. În acest subcapitol menționăm doar câteva repere și exemple pentru a acredita teza conform căreia ne aflăm în fața unei schimbări profunde de optică în legătură cu problematica educației care va marca definitiv destinul disciplinelor pedagogice. Se poate spune că odată cu această înnoire
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au valoare egală, că în parte există semnificația întregului și invers. Complexitatea curriculumului și a educației solicită abordarea pe principiile acestei logici care exclude simplificarea grotescă pe care o găsim în curricula premoderne și inginerizarea artificială din curricula moderne. Curricula ultramoderne vor fi ultraprecise și hiperraționale. 15.3.10. Curriculumul globaltc " 15.3.10. Curriculumul global" În 1932, marele pedagog modern american George Sylvester Counts profetiza în lucrarea sa (cu titlu provocator) Dare the Schools Build a New Social Order? (Îndrăznește
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fiind falsa existență a plantei și fructul trece în locul florii ca adevăr al ei... Floarea se neagă pe sine prin fruct 215. Putem transcrie: teza afirmată de gândirea modernă este negată de antiteza gândirii postmoderniste și se va naște sinteza ultramodernă. Aceasta din urmă încă nu a apărut pe lume. Dar hărmălaia confruntării dintre modernism și postmodernism a început să se stingă și ascultăm astăzi numai ecourile ei. Liniștea care a început să se așeze pare a fi cea a travaliului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ecourile ei. Liniștea care a început să se așeze pare a fi cea a travaliului de dinaintea unei creații ce nu mai poate să aștepte. Vom încerca să descriem acest „chin al unei noi faceri” în lucrarea Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă. Deocamdată semnalăm doar premise care pot fi considerate „simptome” ale unei sinteze curriculare superioare. Două dintre ele ni se par foarte importante. Mai întâi, este vorba despre o descriere a extinderii înțelegerii curriculumului dincolo de granițele circumscrise de curricula formale moderne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a sugera că lumea a început o nouă odisee pedagogică. În orice caz, cei doi Wilson - Leslie și Brent - par a deschide, cu timiditate și fără pretenții paternaliste, calea care duce spre teoria generală a curriculumului și spre designul curricular ultramodern. 15.4.2. Geografia „irațională” a curriculumuluitc "15.4.2. Geografia „irațională” a curriculumului" „La început n-a existat decât curriculumul!” „Curriculumul” ca atare! - și nimic mai mult. Cu alte cuvinte, ceea ce se face cu migală și cumpănită judecată în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și nici suficient de detaliată. Dar este infinit mai vastă decât cea fixată prin curricula tradiționale și moderne. Definitivarea explorărilor în aceste teritorii paideutice încă nedefrișate corespunzător este una dintre condițiile sine qua non ale sintezei numite de noi curriculumul ultramodern. 15.4.3. Reîntemeierea rațională a curriculumuluitc "15.4.3. Reîntemeierea rațională a curriculumului" 15.4.3.1. În secolul sintezeitc "15.4.3.1. În secolul sintezei" În anii ’90 ai secolului XX, disputa modernism/postmodernism părea ireconciliabilă. Așa cum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și ele fiice ale acelei mame a tuturor muzelor, zeița Mnemosine. Cearta dintre ele pare să se fi domolit. Ne putem aștepta așadar la acea conciliere fructuoasă care va da o teorie generală a curriculumului și un model pentru curricula ultramoderne, cât mai curând. Paideia se trezește din lunga-i letargie. În ceasul târziu al acestei omeniri virile, presimt zborul tăcut al bufniței Atenei, aducând un vis cathesihastic. Și zeii vor fi iarăși uimiți de înțelepciunea oamenilor... Note și referințe bibliograficetc
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Edmund Husserl, Martin Heidegger este probabil cel mai mare filosof al secolului XX. Nu putem reda, în spațiul restrâns al unei note bibliografice, argumentele necesare pentru o asemenea apreciere. Ele vor fi expuse în lucrarea Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă. Aici oferim doar câteva repere biografice și bibliografice. Martin Heidegger s-a născut la 26 septembrie 1889 în satul Mebkirch (Baden). Era fiul meșterului dogar și paracliser Friedrich Heidegger și al Johannei Heidegger, născută Kempf. Din 1903 a urmat cursuri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
J. Kingdon, Agendas, Alternatives, and Public Policies, Little, Brown, Boston, 1984. 195. Ibidem, pp. 92-93. 196. Ibidem, p. 12. 197. Elmore, Sykes, op. cit., p. 193. 198. Conceptul de hiperraționalitate pozitivă va fi clarificat în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educație ultramodernă. 199. G.S. Counts, Dare the Schools Build a New Social Order?, Southern Illinois University Press, Carbondale, 1932, p. 9. 200. R. Muller, „A World Core Curriculum”, Social Education, 53 (5), 1989, pp. 284-286. 201. Ibidem, p. 286, apud Pinar et
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Mark Twain este următoarea: I have never let my schooling interfere with my education. Este meditația unui nonconformist, dar ar putea fi deviza tuturor designerilor postmoderni care au transformat nonconformismul în metodă. În loc de încheieretc " În loc de încheiere" Gânduri despre designul curricular ultramodern și teoria generală a curriculumuluitc "Gânduri despre designul curricular ultramodern și teoria generală a curriculumului" Și totuși, cum va arăta curriculumul viitorului? O anumită înțelepciune perpetuă a civilizației noastre ne spune că mai întotdeauna ne învârtim în cerc - fie că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
interfere with my education. Este meditația unui nonconformist, dar ar putea fi deviza tuturor designerilor postmoderni care au transformat nonconformismul în metodă. În loc de încheieretc " În loc de încheiere" Gânduri despre designul curricular ultramodern și teoria generală a curriculumuluitc "Gânduri despre designul curricular ultramodern și teoria generală a curriculumului" Și totuși, cum va arăta curriculumul viitorului? O anumită înțelepciune perpetuă a civilizației noastre ne spune că mai întotdeauna ne învârtim în cerc - fie că este „cercul destinului” ilustrat cândva de Homer, fie că e
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în alte ape, însă civilizația și cultura euroatlantice sunt aqua calida în care ne-am botezat; și tot ele sunt astăzi pelagus magnus care spală țărmurile întregii lumi.) Dar mai este posibil și util un asemenea nostos în vremurile noastre ultramoderne, suprasofisticate și, poate, chiar fericite? Ce foloase am mai putea avea noi, cei care vedem la televizor batjocorită povestea aheului rătăcitor pe talazurile dezlănțuite ale lumii? Să nu ne lăsăm păcăliți de aparențe. Trăim, ce-i drept, timpuri noi și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]