6,198 matches
-
informatică de gestiune, Drept. Toate sunt cu predarea în limba română. În ceea ce privește înființarea Universității „Sapienția” din municipiul Cluj-Napoca, structurile prevăzute în lege sunt, printre altele: Facultatea de Științe și Arte cu specializarea cinematografie, fotografie, media; Facultatea de Științe Economice și Umaniste din Miercurea Ciuc; Facultatea de Științe din Miercurea Ciuc cu specializări sociologie, comunicare și relații publice; Facultatea de Științe Tehnice și Umaniste din Târgu Mureș. Toate faculltățile și specializările vor fi cu predare în limba maghiară, cu excepția programului de studiu Limba și
Înfiinţarea universităţilor Sapienţia şi Agora, aprobate de Senat () [Corola-journal/Journalistic/24289_a_25614]
-
în lege sunt, printre altele: Facultatea de Științe și Arte cu specializarea cinematografie, fotografie, media; Facultatea de Științe Economice și Umaniste din Miercurea Ciuc; Facultatea de Științe din Miercurea Ciuc cu specializări sociologie, comunicare și relații publice; Facultatea de Științe Tehnice și Umaniste din Târgu Mureș. Toate faculltățile și specializările vor fi cu predare în limba maghiară, cu excepția programului de studiu Limba și literatura română - Limba și literatura engleză, limbă engleză și alte limbi. Camera Deputaților este cameră decizională pentru ambele proiecte de
Înfiinţarea universităţilor Sapienţia şi Agora, aprobate de Senat () [Corola-journal/Journalistic/24289_a_25614]
-
care i-au atras însă arestarea și luarea ca ostatic, la sfârșitul anului 1944, chiar de către o grupare comunistă. Între oaspeții străini la evenimentul Embirikos s-a aflat și profesorul canadian Jacques Bouchard, membru al Academiei de Litere și Științe Umaniste a Societății Regale din Canada, membru de onoare al Insitutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, binecunoscut lumii științifice românești prin preocupările sale legate de elenismul din România și îndeosebi de secolul fanariot șîn 2006 a apărut în limba română
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
Federația Națională a Muncii, Uniunea Națională a Muncii Oltenia, sindicatele „Viitorul Nostru“ - Seciuri, „Dreptatea “ Rovinari și „Umanistul“ - Minprest Rovinari au cerut în acțiunile introduse la Curtea de Apel București, anularea actelor guvernamentale de înființare a CEO, pentru că nu au fost respectate prevederile legislației în vigoare, informează Gorj Domino. Autor: Adi Stroescu În opinia reclamanților, Guvernul nu a
Cinci organizaţii sindicale cer în instanţă anularea actelor de constituire a CEO () [Corola-journal/Journalistic/24507_a_25832]
-
Constantin Țoiu (simplă anexă) Avînd, - după cum notează, - și o ascendentă armeana și germană, amestec exploziv, clujeanul N. Balotă m-a impresionat încă de la început, în anii ^50, cu intelectul sau colosal. Un umanist frenetic și-un catolic fervent, oarecum pedant, care, pe mine, ca regățean și ortodox, drept să spun mă calcă pe nervi uneori... Îl cunoscusem prin amicii mei bucurestenizati de la Cercul din Sibiu,... Negoitescu, Doinaș, I.D. Sarbu,... În foarte scurt timp
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
iad în care intrăm cu toții după purtări? (cu exclamația aceea în mine, ironică, "Ce-s copil?!") - la care Balotă, senin, îmi răspundea: Bineînțeles că da!" Avem printre noi, la acest sfîrșit de secol, un nou prozator, nu numai un mare umanist. Un alt mărturisitor de texte, opunînd răului, nu răzbunarea pătimașa, opunîndu-i, ca unui analfabet agresiv neștiind ce face, textul, reflecția, gîndirea, constiinta creștină europeană, care, alăturate, izbăvesc... Cîți autori care au facut închisoare nu se aruncă în descrieri care mai
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
nici un fel de politică". N-aș fi crezut. Că eu fusesem în stare de un asemenea lucru. Probabil, de frică. Îi mulțumesc confratelui Paleologu pentru cuvintele lui generoase de dupa, si, - de ce nu aș spune? - pentru împăcarea avută. Dar Balotă, catolicul, umanistul profund, naratorul cel nou, rămîne în ochii mei cel mai important dizident.
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
Omul dezrădăcinat - v-a făcut mai atent față de "relația cu celălalt". Cum comentați această etapă a biografiei Dv. umane și intelectuale? - Ceea ce s-a petrecut este faptul că, de la un moment dat încolo, mi s-a părut, ca în științele umaniste, în istorie chiar, problemele muncii noastre nu mai puteau fi tratate în mod cu totul izolat față de existență ființei care sîntem fiecare dintre noi. Mi s-a părut că dacă am ridică acest zid, aceasta barieră de netrecut între existența
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
face dovada umanismului politicii pe care o promovează și a interesului lor mult trâmbițat, cu privire la respectarea drepturilor omului și la asigurarea condițiilor decente pentru ceea ce ei numeau, la momentul respectiv, drept oropsiții Europei. Întreb, astăzi, dacă respectivii ziariști și pretinși umaniști din presa occidentală nu consideră că există motive pentru a sancționa categoric manifestările scelerate, de-a dreptul fasciste, întâlnite în politica oficială și de stat a propriilor lor țări. Ce vă oprește, azi, domnilor ziariști, să nu fiți la fel de bătăioși
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
e cel dintâi lovit. Tot așa cum în fața palatului Correr ce adăpostește Institutului român de la Veneția nu se găsește doar biserica Santa Fosca, pe care atât de emoționant o invocă în chip de ultim salvator al bursierilor români, ci și statuia umanistului înjunghiat Paolo Sarpi...
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
dumneavoastră de naștere să vă urăm sănătate, viață lungă și împlinirea tuturor idealurilor, spre gloria și fericirea poporului român. Și, fiindcă în memorabila dumneavoastră cuvîntare pronunțată la plenara Comitetului Central din 3-5 noiembrie 1971 l-ați citat pe marele scriitor umanist Anatole France, dați-ne voie să asociem urărilor noastre fierbinți un mic dar simbolic: o pagină de manuscris semnată de Anatole France. Ne folosim de același prilej ca să transmitem scumpei tovarășe Elena Ceaușescu urări de bine, de sănătate, de deplină
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
ceea ce a însemnat cenzura în istoria culturii. Cartea care a rezultat, bazată pe o vastă documentație, construită riguros și redactată într-un stil sobru, servește foarte bine unui asemenea scop. în plus, ea prezintă interes pentru toți intelectualii de formație umanistă, punându-le la dispoziție informații greu de găsit pe cont propriu și provocându-i intelectual printr-o primă propunere de sistematizare a lor. Capitolul întâi - Cenzori, cenzuri, cenzurați - cuprinde câteva considerații teoretice. Autorul se pune de acord cu cititorii săi
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
nicăieri, superstiții moștenite cu secole în urmă. Un efort de igienizare a filozofiei contemporane, mai degrabă decît o contribuție directă sau originală în sensul obișnuit al termenului. Se pare că asemenea momente de reflecție meta-teoretică, de contemplație disciplinară, definesc lumea umaniștilor (și ceea ce unii s-ar grăbi să numească "criză") în perioada actuală. Deși nu mă îndoiesc de celebritatea lui Putnam chiar și în cercurile intelectuale din România (unde filozofia de import anglo-saxonă nu e încă prizată cu același entuziasm, precum
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
de "realism" sau chiar de "pragmatism". Asociat îndeobște unor nume la fel dacă nu mai celebre, precum John Dewey, William James, Peirce, J.L. Austin și Wittgenstein, autorul volumului pe care îl prezint este în momentul de față, pentru mulți dintre umaniști, campionul absolut al relativismului moderat și consolidat pe premise filozofice (ca alternativă serioasă la anumite bazaconii postmoderniste). În tabăra adversă (pentru că întotdeauna există o tabără adversă, nu?), întîlnim persoane nu mai puțin onorabile precum Jerry Fodor și John Searle, ai
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
din Bihor care se vedea repartizat la Vaslui sau la Bârlad. Vor exista, firește, meserii privilegiate și meserii de prisos. Marii câștigători vor fi informaticienii (dar și micii meseriași: de la vopsitori la gunoieri, de la deratizatori la pădurari), marii perdanți intelectualii "umaniști", juriștii și economiștii. Germania - până mai ieri țara ingeniozității tehnice absolute -, incapabilă azi să facă saltul în era internetului, se află într-o vânătoare masivă de creiere. Centrați aproape exclusiv pe integrarea est-germanilor și pe regândirea spațiului european (ei rămân
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
finalitate și ierarhii, scriitorul așa cum îl definesc adepții compoziției este fundamentalmente modernist în descendență romantică. Și atunci cum se poate răstălmăci o concluzie atît de aparent evidentă în tocmai contrariul ei, care returnează compoziția sub patronajul recunoscut de celelalte discipline umaniste? Simplificînd mult, dar numai de dragul argumentului și fără a aluneca în trivializare, Faigley propune o filtrare atentă a mai multor straturi teoretice, conceptuale și metodologice din cadrul compoziției, ajungînd pînă la urmă la cel care îi convine: așa-numita comunicare în
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
al Annettei Kolodny, Failing the Future. A Dean Looks at Higher Education, sînt esențiale. Categoria din care face parte e oarecum specială, aș numi-o a memorialisticii-reportaj, căci Failing the Future înregistrează experiența autoarei ca decan al departamentului de științe umaniste de la universitatea din Arizona în perioada 1990-1995. Kolodny își notează scrupulos reflecțiile pe tema învățămîntului superior american, făcute din perspectiva cuiva care privește lucrurile, prin forța circumstanțelor, din interior. În această privință volumul ei este un detaliat reportaj, chiar un
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
are (mult) mai multe de spus decît o serie de constatări sprijinite de statistice, ori de preziceri inspirate de starea de fapt actuală. Apelînd la termeni foucaldieni, ceea ce întreprinde autoarea acestui volum este o analiză a unei formațiuni disciplinare - științele umaniste - cu protagoniștii ei, pîrghii de putere, instituții, paradigme, concepte, habitudini. De asemenea, afiliațiile feministe ale Annettei Kolodny stau, probabil, la originea stilului argumentativ al textului ei: accentuat, dar nu agresivă ori trivial intimist, personalizat în abordare și adresare. Începînd cu
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
feministă. Numele ei este prezent în cele mai importante antologii de feminism, Kolodny fiind totodată semnatara unor contribuții la critică și teorie literară bine primite peste ocean. În anul 1990, cînd a acceptat postul de decan al departamentului de științe umaniste al universității din Arizona, Kolodny nutrea, după propria ei mărturisire (parțial cel puțin), două mari ambiții: aceea de a marca un nou teritoriu (dacă nu mă înșel a fost prima femeie numită într-un asemenea post într-o universitate de
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
cînd ca rezultat al indeciziei unui autor tentat, pe rînd, de diferite domenii nu prea apropiate, cînd ca fantezie a unui profesor interesat mai degrabă de teoretizări decît de cercetarea concretă, încercarea lui Caracostea de a subsuma toate investigațiile spațiului umanist unui principiu unic n-a mai părut nimănui pînă acum drept partea cea mai importantă a unei activități creatoare în care n-au lipsit, totuși, atîtea realizări importante. Este meritul Ioanei Bot de a fi construit teza (și cartea) sa
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
însuși; și în acest sens poate că adăuga o nuanță în plus și planul bibliografiei pe care o propune el prin 1947-'48 Bibliotecii Academiei, de oarecare importanță pentru că arată unde este sprijinul adevărat al tuturor noilor perspective, în științele umaniste cel puțin: în cunoașterea temeinică a trecutului. Cartea Ioanei Bot este o foarte bună pledoarie în favoarea rejudecării acestui proces, prea devreme închis și uitat. 1) Ioana Bot, D. Caracostea, teoretician si critic literar, Bucuresti, Ed. Minerva, 1999, V+241 p.
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
ceea ce era, cum au făcut naziștii. În al doilea rînd, ideologia comunistă care se revendică de la idealismul filozofic hegelian, utopiștii sec. 19 și teoriile lui Marx, nu numai că nu era criminală ca atare, ci pornea inițial de la principii nobile, umaniste și progresiste, care au fost pervertite ulterior în practica socială, pe cîtă vreme nazismul nu putea invoca nici o tradiție filozofică respectabilă, exterminarea rasială devenind pentru el o tehnologie și un scop în sine, cu justificări incomprehensibile dincolo de ura furibundă și
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
lui Lipovetsky constă în credința lui că lumea e menită să fie condusă de persoane dornice să domine, nu să se apropie de ceilalți, ori să-i înțeleagă. Un antropolog poate m-ar convinge că așa stau lucrurile, un filozof umanist, însă, nu. Gilles Lipovetsky, A treia femeie, traducere de Radu Sergiu Ruba și Manuela Vrabie, Editura Univers, București 2000, 246 pagini, preț nemenționat.
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
funcția lor sau să se adapteze. Făcea carieră pe atunci o sintagmă - "Încremenirea în proiect" - lansată de dl. Gabriel Liiceanu, dar a cărei putere de pătrundere era dusă la ultimele ei consecințe în lumea dezbaterilor de idei, populată îndeobște de umaniști, nu și în lumea economiștilor și a tehnicienilor, susținută de politicienii puterii. În aceasta din urmă se discuta despre modele, despre necesitatea păstrării și salvării sistemului economic în care vechiul centralism era înlocuit de noul etatism. Tinerii de atunci au
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]
-
dl. Costin Georgescu ar fi trebuit să știe cine s-a aflat în spatele acestui primejdios scandal care era pe punctul să arunce România în haos financiar. * Ziarul ZIUA a început un serial consacrat omului de afaceri Dan Voiculescu, președintele Partidului Umanist Român și patron al postului de televiziune Antena 1. Acesta e acuzat de folosirea conturilor lui Ceaușescu și de alte operațiuni, ilegale, potrivit cotidianului citat. Omul de afaceri Dan Voiculescu a făcut obiectul unui serial apărut cu ani în urmă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]