298 matches
-
către creștinismul ortodox s-a accentuat, confirmându-se și prin botezarea sa. Lecturile sale au devenit din ce în ce mai bogate și mai specializate în domeniul patristicii și teologiei răsăritene, fără a renunța la o uluitor de vastă lectură în toate domeniile culturii umanistice și chiar științifice moderne... Atitudinea sa, la început ostilă regimului, a devenit cu timpul din ce în ce mai rezonabilă, acceptând realitățile așa cum sunt, fără a protesta sau blama situația existentă". "Alexandru" (Notă, Addenda, capitolul 1 din partea a II-a, N. Steinhardt și paradoxurile
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Miron și Un flăcău de ispravă, Înalta ținută patriotică a celor două personaje În cele două Încleștări epocale ale secolului nostru, primul și al doilea război mondial. Prin conținutul lecțiilor, istoria și citirea devin o școală de educație patriotică și umanistică, o sursă de Înțelepciune și entuziasm -subiectul actului istoric fiind omul. Actul de Învățare are efecte atât pe plan cognitiv, cât și afectiv datorită faptului că Învățătorul atribuie valoarea evenimentelor, dar ia și atitudine față de ele. Pe plan afectiv, constatăm
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
pentru patologia mamară. Am preluat această latură a practicii chirurgicale și fără să supralicitez am așezat-o pe noi baze încercând să aplicăm progresele în domeniile diagnosticului și tratamentului chirurgical. 10. Medici scriitori recventarea artelor a făcut parte din formarea umanistică a medicilor. Legăturile dintre literatură și medicină sunt vechi și statornice, aceste îmbinări ducând la o coexistență benefică în dublu sens. Între profesia medicală și creația literară există afinități semnalate din Antichitate. De-a lungul timpului ponderea celor două vocații
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
atmosfera culturală se destinsese, l-am cunoscut pe Mihai Șora, cu care am avut lungi, neuitate, convorbiri filosofice. Acestea m-au convins că metodologia strict științifică, pe cît de bine se aplică naturii, pe atît de nepotrivită este în domeniul umanistic, inclusiv în studiul sensului cuvintelor. Lingvistica structurală susținea, de pildă, că sensul lingvistic al unui cuvînt nu e nimic altceva decît rezultatul unei opoziții formale cu sensul altor cuvinte: băiat - fată, deal - vale și așa mai departe. De fapt însă
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
bucură de un meritat prestigiu în străinătate. Literatura, spre a fi cunoscută dincolo de granițe, necesită traduceri, și acestea, oricât de reușite, sunt o imitație de gradul doi față de original, spre a mă exprima în terminologie platonică. Cercetările în diferitele domenii umanistice, atâta timp cât vor fi dedicate exclusiv unor fenomene strict românești, nu vor prezenta interes decât pentru un număr foarte limitat de specialiști străini. Va trebui să ne îndreptăm atenția și să ne dovedim competența în domeniile de interes major pentru Occident
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
dar fără a anula antecedentele raționaliste, trecutul clasicizant care se vădește în stare a se adapta furtunii moderniste, de-a supraviețui acesteia printr-o remarcabilă maleabilitate: "O astfel de tradiție se dezagregă cu greu, oricît s-ar constata regresul studiilor umanistice în învățămîntul modern francez. însuși instinctul retoric al națiunii, care își trage rădăcinile din spiritul comun al galoromanilor, stă ca o garanție de durată a tradiției literare franceze. Capabilă de transformări nesfîrșite și de evoluții radicale, această tradiție clasicizantă va
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
Luminița Voina-Răuț Poet, eseist, critic unanim recunoscut, a cărui operă a fost tradusă și publicată în numeroase limbi. Inițial editor de poezie al MultiCultural Review, este deopotrivă editorul fondator al editurii Talisman. Edward Foster este șeful catedrei de Umanistică și Științe Sociale din cadrul Imperatore School of Sciences and Arts, la Stevens Institute of Technology. Totodată este visiting professor la Drew University Graduate Faculty, și a fost visiting professor la Drew University (Istanbul), precum și lector cu bursă Fulbright la Haceteppe
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
o au disciplinele spiritului pentru formarea unui medic și consideră necesar ca învățământul medical să fie completat cu cursuri din domeniul artelor! Ce părere au experții ministerului nostru? Nu este cazul să redăm, până nu este prea târziu, ponderea normală umanisticii în învățământul preuniversitar pentru a forma tineri cu o cultură generală solidă care să le dea posibilitatea de a deveni specialiști cu un larg orizont, competitivi în cel mai înalt grad în plan internațional? După ce vom restabili aceste discipline în
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
în stare să asculte Beethoven («Oda Bucuriei» de cele mai multe ori) pentru a-mi regăsi echilibrul sufletesc care-mi dă puterea să pot comunica părinților unui copil bolnav un diagnostic pe care ar dori să nu-l afle. Cred în puterea umanistică, pozitivă a cuvântului, pe care medicul este obligat uneori să-l rostească; pentru că «acela care nu cunoaște puterea cuvintelor, nu cunoaște omul». Reamintesc că de bune decenii, cea mai importantă secvență a activității mele profesionale se desfășoară în domeniul hemato-oncologiei
Agenda2004-8-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282084_a_283413]
-
asemenea experiență trăită de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, trecută în rîndul maicilor de la Mănăstirea Văratec, cu numele Benedicta. Bibliografia impresionantă - Ion Creangă, Mihai Eminescu (1963), Surorile Bronte (1967), Sofocle și condiția umană (1974), Renașterea, iluminismul și destinul artelor (1975), Valori și echivalențe umanistice (1973), Portrete (2002) -, cariera universitară, de academician, activitățile din spațiul public, cu rubrici permanente la radio și televiziune nu lăsau să se vadă gîndul de a trece în monahism. De altfel, cartea în care Grigore Ilisei adună interviuri și dialoguri
Literatura română și monahismul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2572_a_3897]
-
profesoarei s-au acumulat în ritm trepidant. Erau printre ele și culegeri de studii, tentative de "popularizare", uneori sclipitoare, dar și sinteze impresionante, pe care alții nu le-ar fi putut scrie. Tratatele intitulate Renașterea (1971) ori Valori și echivalențe umanistice (1973) mustesc de erudiție reală, împărtășită însă cu grație, parcă pentru a nu stîrni în cititor legitimele complexe de inferioritate. Eminescu și romantismul german (1986), poate ultima mare carte a autoarei, punea în fine o ordine clară în domeniul unde
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
fi, ca structură, un primitiv, ci un orășean care mimează rusticitatea. Accentul e pus (cred cam în exces) pe sufletul lui de civilizat. Criticul remarcă foarte bine spectacolul autorului, autorul ca personaj, înrudirea lui cu Odobescu: peisagist pasionat, spirit cultivat umanistic, frecventele aluzii mitologice și greco-latine, umorul livresc, dar și ca efect al amestecului de naturism și erudiție. Putem să nu fim de acord cu Vladimir Streinu atunci când afirmă poate prea tranșant lipsa de vocație scriitoricească a lui Hogaș, care nu
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
și la indignarea că, la ora prînzului, nu i-a găsit acolo decît pe director, pe Andrei Cornea și pe turcologul Renata Tatomir, iar "de muncit, nu se muncea" (ce înseamnă în capul bietului ziarist munca unui cercetător din domenii umanistice dă exact măsura competenței lui în temă). l Abia citind ADEV|RUL LITERAR & ARTISTIC de sîmbătă 15 iulie s-a lămurit Cronicarul de unde i s-ar trage ziaristului vehemența demolatoare și a fost mulțumit că lucrurile sînt puse la punct
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
lingvistică, stilistica literară, limbajul ca atare și limbajul poetic, care își instituie în mod autarhic calitatea de limbaj absolut. Concepțiile savantului român originar din Basarabia sunt analizate și dezvoltate de colaboratori ai facultății de filologie: Anatol Gavrilov Fondul epistemologic și umanistic al conceptului de lingvistică generală; Aliona Zgardan Interferența dimensiunilor universale ale limbajului uman. Tezele savantului sunt redate, comentate sau dezvoltate în articole semnate de Olga Corovan, Tatiana Cartaleanu, Mihail Dolgan etc. CARTEA MEMORIEI Volum editat de Muzeul Național de Istorie
Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
și inima deschise. Fusese aleasă drept președintă a Asociației Culturale Italo-Române Alba-Iulia Nord Est, pentru înființarea căreia depusese atâta pasiune. În cadrul acestei asociații, în colaborare cu Universitatea din Udine, cu parohiile românești și cu Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția, organiza an de an "Întâlnirile de primăvară și de toamnă" ale culturii românești la Udine. În cadrul acestora, se derulau conferințe, mese rotunde, prezentări de cărți, recitaluri muzicale, expoziții, cu personalități din România și din Italia, dar și cu
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
în care trăim. Institutul de informare științifică ("Institute of Scientific Information" - I.S.I.) din Philadelphia, Pennsylvania, U.S.A. monitorizează în acest fel literatura științifică internațională și publică faimosul "Science Citation Index (S.C.I.)", organizat pe trei serii: științele naturii, științele sociale și umanistica (în sensul englezescului "humanities"). Gradul de prezență a unui autor în această enciclopedie, care înregistrează lunar noile ramuri adăugate arborelui citărilor, arată cât de mult este "băgat în seamă" autorul respectiv, deci cam care este valoarea sa. Pe această bază
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
relațiile bilaterale în domeniile literatură, traduceri și politici editoriale. Se urmărește stimularea interesului editorilor și traducătorilor pentru literatura română și păstrarea legăturii comunității românești cu valorile culturale ale țării de origine. Manifestările organizate de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția vor aduce în fața vizitatorilor peste 30 de invitați, printre care: scriitori români, reprezentanți ai unor edituri italiene, jurnaliști, istorici și filosofi.
România, prezentă la Salonul de Carte de la Torino by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79500_a_80825]
-
aplicat și reaplicat primelor două volume ale tetralogiei), o cheie de lectură a acestor scrieri trebuie căutată în direcții inovatoare de interpretare: teoria fractalilor, teoria haosului, discursurile indeterminării, complexității sau perspectivismului. Acestea înlocuiesc astăzi, atât în știință, cât și în umanistică, discursurile cauzalității, legii, ordinii sau obiectivității, deopotrivă pe plan ontologic-cognitiv și pe plan artistic-literar (spre exemplu, estetica informațională sau practicile artei combinatorii). De la paradigmele moderne ale mecanicii, pozitivismului, determinismului, reducționismului până la raportul dintre ordine și turbulență, rețea și feedback, autoorganizare
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
cea a business-ului. Societatea occidentală a putut să atingă într-un timp relativ scurt (câteva decenii) un nivel de civilizație și prosperitate fără precedent tocmai pentru că stătea pe solul solid al unei viziuni care sintetiza câteva secole de exercițiu umanistic. Proiectul social occidental n-ar fi fost posibil fără acumularea tezaurului de gândire și reflecție din domeniul „umanioarelor”, care a impulsionat și cercetarea științifică. Nu trebuie să te fi hrănit cu scepticismul lui Cioran ori să fii adeptul teoriilor catastrofiste
Autostrada care nu duce nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5446_a_6771]
-
mai puțin, pe prozatorul care s-a afirmat prin romanele onirice ale unui început de ciclu și un jurnal de vise bine primit la vremea apariției. Cercetarea comparatistului pune și problema limitelor tradiționale ale demersurilor de natură științifică din câmpul umanisticii. Mai corespund oare vechile parcelări ale disciplinelor cunoașterii intersecțiilor la care ne aduc întrebările formulate astăzi? Nu cumva, în plină epocă a împrumuturilor metodologice și a colaborărilor dintre științe, suntem în preajma unei regândiri radicale a uneltelor? Le paradis interdit au
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
o manieră de a aborda realului, dar, mai presus de orice, o formulă existențială. Zilele trecute, Leon Wieseltier a primit Premiul Dan David, decernat de Universitatea din Tel Aviv. Premiul e acordat unor personalități cu o contribuție remarcabilă în domeniul umanistic. Ca o paranteză, premiul valorează un milion de dolari și a fost instituit de un faimos om de afaceri israelian născut în România în 1929, care a părăsit țara în 1960 și a făcut o avere fabuloasă în domeniul fotografiei
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]
-
excepție, avându-le curătoare pe devotată Marielle Tabart de la Centrul Pompidou și pe Paola Molă, cea mai valoroasă specialista în Brâncuși din Italia, va continua până pe 22 mai 2005. În jurul mostrei brâncușiene de la Guggenheim, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistica din Veneția și-a propus să organizeze o masă rotundă dedicată personalității și posterității operei sculptorului român. Menționam apoi că, numai după 2000, în întreaga lume au apărut zeci de lucrări și studii dedicate lui Constantin Brâncuși. Amintim aici câteva
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
doctelor cărți pe care nu le răsfoiește nimeni, nici măcar comisia de promovare academică, el solicită revenirea la limpezimea, expresivitatea și frumusețea eseului: „Trebuie să ne temperăm puțin și să ne aducem aminte că eseul a fost principala formă a discursului umanistic. Cartea aparține unei alte sfere. Multe dintre scrierile care au schimbat direcția în care mărșăluia comunitatea academică au fost eseuri. Gândiți-vă la «Abecedarium Culturae» al lui Edward Said sau la «The Rhetoric of Temporality» al lui Paul de Man
America literară (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6133_a_7458]
-
pășind spre pragul preoției, studioși ce îmbrățișau Construcțiile, dar și alții, armonizînd parcă metodic doxă filosofică și teologie. Unul purta această vocație în chiar dubla înrădăcinare a identității sale: Andrei, prenume de mare sfînt creștin, și Temistocle, extras de pe versantul umanisticii plutarhiene. Tot ce era conivență simbolică își afla locul în acea după-amiază, ca la semnalul unui timp unanim, neștiutor de precare opreliști. Cum, transmise de la Putna, în serile următoare, îmi parveneau momente care contopeau ferice tăria vocală a maturilor și
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
schimbi opul după cine știe ce păreri... Da, uneori lucrarea riscă să devină până la urmă mai conformistă, mai asemănătoare cu celelalte cărți: fatalmente, evaluatorii îl împing pe autor spre idei mai răspîndite, mai ușor de acceptat. în Franța, în schimb, în domeniul umanistic, editorul decide de unul singur. Din această cauză, în Franța autorul își poate permite să fie mai original, mai personal. Nu știu dacă lucrarea mea Mirajul lingvistic, în care criticam o serie de autori foarte la modă în anii 1970-1980
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]