472 matches
-
unei legături amoroase, personajul masculin se poate dovedi și prefăcut, de o viclenie remarcabilă (IV, 2), însușiri ce sunt mai mult apanajul femeilor, dar pe care, iată, naratorii boccaccești sau chaucerieni le atribuie virilității, tot din dorința de a o umaniza, de a-i evidenția și defectele și, astfel, de a o apropia de ceea ce urmăresc vădit, reliefarea complexității sufletului feminin. Poate fi, de asemenea, corupt, vicios, concupiscent, ipocrit (fratele Alberto din Imola). Se distinge uneori și prin decrepitudine, încercând să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Cresida rămâne surdă („saudă ea nu poate”993) de-a lungul celei mai mari părți a operei.”994 Ceea ce autorul reliefează în prima carte a poemului, însingurarea femeii, pare a fi susținut și în celelalte cărți. Tot pentru a o umaniza, dar și pentru a-i face justificată trădarea de mai târziu, autorul englez insistă asupra naturii temătoare a acestui personaj, frica devine o trăsătură dominantă a caracterului ei, o individualizează astfel mult mai mult decât făcuse Boccaccio, care o portretiza
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
satisfacția acestora mai mult decât orice alt act al serviciului de relații cu clienții. Salutul este momentul magic al relațiilor cu clienții. Pe parcursul primei săptămâni de lucru a recepționerei, veți observa ceva diferit: tonul persoanelor care vă caută. Recepționera va umaniza fiecare convorbire telefonică, făcându-vă viața mai ușoară și câștigarea clienților mei eficientă. Π Pentru a face remarcabilă recepția firmei dumneavoastră, găsiți - și plătiți pentru asta - un recepționer remarcabil. Patru reguli pentru alegerea cliențilortc "Patru reguli pentru alegerea clienților" Încredeți
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
cât sceptică, o ajută să respingă formulele prestabilite credea Al. Spânu ; didacticismul ei nu are nimic pedant, căci aprecierile tranșante nu sunt niciodată tendențioase, ci invită la reflecție după Marina Vazaca; avem de a face așadar cu un clasicism care umanizează cultura prin personalizare 13. Același eseu despre Piranesi ilustrează, după Costică Brădățan, semnificația metafizică a sfârșitului, odată ce înfățișează prizonieratul drept o nesfârșită libertate, opresivă prin chiar lipsa oricărei determinări; de asemenea, anxietatea legată de starea agonică a lumii se explică
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și obiectul parodiat, întrucât "cine nu știe sau nu află ceea ce neagă un anumit erou comic nici nu-l va găsi, desigur, comic"65) e asigurată, drept urmare, de simpatia pe care cititorul o încearcă față de acesta, întrucât e un personaj umanizat în bună parte grație defectelor, nu cade pradă distanțării glaciale pe care o promovează eroicul epopeic. Trăsătura fundamentală care face dintr-un roman o parodie este deci transformarea eroului într-un erou comic (antierou, în unele cazuri), ipostază degradată a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Spun lucruri ce le-ascunse cronicarul/ Turpino 225, bănuind c-au să insulte/ viteazul conte ce-a sorbit paharul/ iubirii, sau pe cei ce-or să le-asculte"), au "omis", în prezentarea adevărului istoric, și faptele care l-ar fi umanizat pe eroul luptelor încrâncenate ("Fiindc'Amor îl birui cu harul,/ pe el, biruitor în lupte multe:/ spun de Orlando bravul, dar nu-s apte/ cuvintele..."). Parodistul ni-l înfățișează pe Carol cel Mare la Paris, în mijlocul baronilor săi, făcând ultimele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
francez, modelul cavalerismului răsturnat, parodie a curteanului din literatura de gen (și, se subînțelege, a iubirii curtenești medievale), dar o face într-o manieră complet diferită de cea a romanului cervantesc: apelând la burlesc, dar la unul care nu-și umanizează personajul, cum se întâmplă pe alocuri în Don Quijote, ci îl vulgarizează. Astfel, dacă autorul romanului se înscrie într-o generație de prozatori agresivă, după expresia lui Jean Rousset, lui alăturându-i-se nume precum Scarron sau Furetière, antieroul său face
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
gânditorii umaniști"271, Rabelais se dovedește un maestru al răsturnărilor neașteptate de situație, chiar un creator de antiutopie: desolidarizându-se de model și narativizând proiecția filozofică, idealizantă, bucurându-se, până la el, de un atât de generos prestigiu, "abstrăgătorul de chintesență" umanizează, pe alocuri chiar vulgarizează ideea de perfecțiune intangibilă vehiculată de acest tip de literatură care va face carieră și în perioada imediat următoare lui, prin Cetatea soarelui (1620) a lui Tommaso Campanella sau Noua Atlantidă (1621) a lui Bacon. În
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
modern al formelor. Punctul de pornire l-a reprezentat forma interpretată de olar pentru realizarea ancestralelor obiecte pe care le numim „oale”, „boluri”, „chiupuri”, „blide”, „străchini”. Ioan Antonică, preluând aceste forme, le-a investit cu noi valențe de expresivitate plastică, umanizându-le. El le-a transformat în personaje care semnifică tipologii ale vârstelor omenești și reprezentări ale unor caractere vii și accesibile percepției privitorului, cu umor și bună dispoziție. Amintim din această categorie câteva titluri ale unor lucrări din colecția Muzeului
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
adevărată a talentului sculptorului Ioan Antonică, credem, este evidentă mai ales prin lucrările de compoziție în ceramică și sculptură, îndeosebi cele realizate în lemn. Concepția plastică este definită prin simțul ritmului și al formei decorative, intuiția stilizărilor expresive îmbinate armonios, umanizând rigiditatea și răceala unor materiale. O evaluare a întregii sale creații, cu timpul, va fi necesară printr-o selecție atentă a lucrărilor într-o retrospectivă amplă. Ar fi un prim pas către estomparea nemeritatei uitări a cărei aripă umbrește la
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
uzuale, fiind o prelungire sau o hiperbolă a funcționalismului. Regăsim amplificată de o emoție nouă, de o idee adeseori năstrușnică, frumusețea simplă a vaselor care suferă metamorfoze, se apropie de chipul creatorilor, vorbesc în numele lor. Cu alte cuvinte, lutul este umanizat. Cu totul remarcabile ne par tocmai aceste vase ornamentale, înrudite cu sculptura, expresive, pline de tâlcuri. În ele abstracția ideală devine sensibilă, mesajul se transmite în expresii simple. Radu Negru, 1966 Alți tineri sculptori ieșeni, printre eiă Ion Antonică, își
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
care au intrat deja în istorie prin operele lor, portretele fiind realizate "cu alte mijloace, de pitoresc anecdotic și psihologic, și numai în limitele experienței proprii"2. Care va să zică, memorialistica lovinesciană se recomandă, pe de o parte, ca "îndreptar" menit să "umanizeze" critica propriu-zisă și să-i atribuie o finalitate morală, iar pe de altă parte, ea se ipostaziază ca operă de imaginație, lăsând spiritul să zburde în voie și oferind în dar scriitorilor o nouă viață, de "personaje" fictive, evident, într-
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mijloace de pedeapsă și moralizatoare". Spiritul etic al autorului reiese și din concepția sa cu privire la responsabilitatea medico-legală a alienaților care, în cazul iresponsabilității penale, nu vor trebui reprimați în spital într-un spirit de disciplină rigidă, ci tratați medical și umanizați prin metode medico-pedagogice. Credem că studiul lui Lukaszewski exprimă un moment important pentru istoria medicinii și psihiatriei românești. El are semnificația unei etape evoluate, înscriindu-se în cadrul eforturilor de rezolvare a problemelor legate, atunci, de "soarta nebunilor". Este probabil că
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
limba poate da cel mult indicii asupra gîndirii care a direcționat-o. Aceasta nu înseamnă însă că între realitatea obiectivă și realitatea redată prin limbă nu există nici o legătură, fiindcă, în ultimă instanță, limba are tocmai acest rol de a umaniza realitatea obiectivă. Dar, întrucît între această realitate și cea redată există o mediere realizată de gîndire, relația dintre limbă și lumea realiilor este anizomorfă, fără ca acest lucru să însemne lipsa corespondențelor dintre ele. În mod efectiv, lumea redată prin limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și voința în direcția atingerii performanțelor caracteristice speciei umane. Limba produce însă și umanizarea societății, în sensul că o face aptă realizării individului uman în cadrul ei, contribuind la aceasta îndeosebi prin funcția comunicativă caracterizată prin dimensiunea alterității. În sfîrșit, limba umanizează natura, mediul cosmic, care, din element extern omului, devine interior lui, ca glosocosmos din sfera antropocosmosului, în spațiul căruia acoperă o suprafață foarte extinsă. Se exercită în acest caz, în primul rînd, funcția denominativă a limbii și se desăvîrșește o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de gânduri și fapte pe care le cuprinde. Mulți cititori se vor întreba, probabil, de ce am intitulat acest volum Lumina educației? Pentru că numai ea, educația, îl scoate pe om din întunericul necunoașterii și din atavica animalitate, îl socializează și îl umanizează. Heraclit considera educația drept al doilea soare pentru cei care o au. AUTORUL ȘCOALA ȘI EDUCAȚIA ȘCOLARĂ ȘCOALA ȘI FORMAREA ATITUDINII POZITIVE FAȚĂ DE ÎNVĂȚĂTURĂ LA ELEVI Asemenea șlefuitorului de diamante, educatorul modelează cu migală și măiestrie multiplele fațete ale personalității
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
echilibru în-tre rațional și spiritual" (din La pensée trans-disciplinaire et le réel). Școala de la Frankfurt și Institutul său de Cercetări Sociale reunesc un grup de filosofi, sociologi, economiști, psihanaliști ș. a., protestatari, foarte critici față de ordinea socială și care încearcă să umanizeze schema marxistă, să o adapteze la cerințele miezului secolului al XX-lea sau chiar, cum e cazul lui Erich Fromm, să introducă și teoria psihanalitică a lui Freud în tiparul marxist. Școala critică și-a epuizat resursele acum vreo treizeci
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nu insistă asupra drepturilor universale ale omului și a despăgubirilor oferite de stat celor ale căror drepturi au fost încălcate de acesta. Este un discurs care a existat în Japonia încă din perioada feudală, când oameni luminați au vrut să „umanizeze” ordinea socială patriarhală printr-o insistență religioasă/morală asupra carității, compasiunii și grijii față de membrii nevoiași ai comunității, fără referire la drepturile și îndreptățirile lor intrinsece (Hanochixe "Hanochi, Seiko", 1997, 1998). Opoziția dintre aceste două discursuri, caracteristică tuturor țărilor neoccidentale
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
plăceri triviale, ține de bună seamă de o înțelegere greșită, vizibil orchestrată de dușmanii și de adversarii săi: ea datează din acea perioadă. Neînțelegerea dăinuie. Pentru că nici al doilea epicurism, așa cum n-a făcut-o nici primul, pe care-l umanizează și-l rafinează, nu revendică desfrâul, plăcerea dincolo de orice măsură, indexarea oricărei practici conform satisfacției grosiere a animalelor. Campanienii recuză asceza austeră și dificilă a Magistrului în aceeași măsură în care refuză lăsarea în seama plăcerilor facile. Excesul le convine
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în „lumina conștiinței”: posibilitatea oamenilor de a se regenera sub raport moral este strâns legată de „patosul recuceririi sensului înalt și pur al vieții”; numai sub zbaterile chinuitoare ale „conștiinței” asaltate de „remușcare”, patimile cele mai încordate slăbesc, omul se umanizează, trăind ideea reconstrucției morale a propriei personalități. Că este așa o demonstrează nu numai existențele zbuciumate ale lui Mitea Karamazov, sau Raskolnikov, dar și strigătul de durere al lui Richard al III-lea în noaptea bătăliei de la Bosworth, când el
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Început ca toată lumea, mi se pare: martor privilegiat al istoriei, primejdie și aventură. Tinerețe. Diferența e că cea mai mare parte dintre fotografiile de război pe care le-am văzut au descoperit o ideologie a posteriori. Cu timpul, s-au umanizat, ori s-au prefăcut că se umanizau. Markovic a arătat spre albumul de pe masă. - Eu n-aș zice că pozele dumitale sunt „umanitare”. - Păi, vorba „umanitare” Îl dă gata pe fotograf. Îl face conștient de sine, și așa nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
privilegiat al istoriei, primejdie și aventură. Tinerețe. Diferența e că cea mai mare parte dintre fotografiile de război pe care le-am văzut au descoperit o ideologie a posteriori. Cu timpul, s-au umanizat, ori s-au prefăcut că se umanizau. Markovic a arătat spre albumul de pe masă. - Eu n-aș zice că pozele dumitale sunt „umanitare”. - Păi, vorba „umanitare” Îl dă gata pe fotograf. Îl face conștient de sine, și așa nu mai vede lumea exterioară prin obiectiv. Termină prin
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
determinării lor spațio-temporale precise. Ovidiu Papadima remarca: tendința rurală specifică de a înțelege și a înfățișa lumea în forme concrete. Chiar și pe aceea a revelațiilor transcendentale, fără a o nega, prin această convertire a liniilor ei imateriale, ci doar umanizând-o într-atât încât să apară mai aproape (Papadima, 1936-1938/1995, p. 34). Sau: E interesant de subliniat același veșnic amestec specific de concret și abstracție, de tragic și de liniște măruntă - în credințele noastre (Ibidem, p. 94). Autorul își
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o pâine sau o lege, o afacere sau un copil, o casă etc. Și eu cred că nu există un alt criteriu mai valoros și mai înălțător socialuman ca bucuria lucrului bine făcut de ființa omenească, aceasta fiind cea care umanizează principiul raționalității din economie, și nu numai, îl privește mereu din perspectiva „sănătății întregului viu comun” în afara căruia nimic nu are sens! Să credem și să sperăm, dragi prieteni, că odată învățată bucuria lucrului bine făcut și economiștii din administrația
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
țărănești în județul Dolj, a desfășurat o bogată activitate social-culturală și o intensă propagandă pedagogică prin conferințe. Contribuția sa la dezvoltarea pedagogiei sociale rămâne însă lucrarea Pedagogia comunităților de muncă, inspirată de ideile și practica școlii active. Propunându-și să „umanizeze învățământul”, cultivând la școlari „spiritul colectiv, hotărârea de a lupta pentru binele comun, simțul răspunderii, iubirea desinteresată și altruismul”, autorul găsește soluția transformării clasei școlare într-o „comunitate” (în spiritul ideilor lui Peter Petersen, autorul așa-numitului Plan Jena), folosind
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]