460 matches
-
personalității, fapt care o face să fie impulsivă, deosebit de legătură în revendicările sale, și cu un simț al realității mult diminuat. Constructivitatea în planul comportamentului social presupune, dimpotrivă, retroacțiunea, reexaminarea propriei conduite, ca o condiție de anticipare, de perfecționare, de umanizare continuă a psihicului sistem motivațional. „Iliada” lui Homer, ne oferă un exemplu convingător privind modul în care „egocentrismul psihologic” exacerbează propriile trăiri afective, privind felul în care, de exemplu, vanitatea controlată poate perturba judecata realistă și obiectivă. Este vorba de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nenorociți și, înțelegerea durerii străine, durerea proprie se alină și se transformă. Mânia se potolește. I se prezintă gândul dreptății și al restituțiilor necesare în lume. Omul triumfă”. Iată acele memorabile cuvinte ale regelui Lear, revelatoare pentru profunda schimbare și umanizare a omului din el: „Voi, desperați și oropsiți ai sorții, Pe vremea asta unde vă-aciuați Sub lovitura ei necruțătoare, Cu capul gol și costelivi de foame, Și-mbrăcămintea numai găuri toată, Să țineți piept urgiilor furtunii? De voi puțin
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de „profesie”. Or, „sentimentul de vinovăție”, nu se poate forma decât o dată cu realizarea procesului integrării noastre treptate în sistemul axiologic al „conștiinței sociale”, al deschiderii. Eului individual spre altul, și al participării noastre la efortul general depus de societate pentru „umanizarea” omului. Integrarea morală autentică presupune interiorizarea „valorilor” și a „normelor morale” în așa fel încât să se realizeze acea unitate a „faptului moral” și a „interiorității afective”. Numai în aceste condiții, în care s-a realizat unitatea între „cuvânt” și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
reeducă de bunăvoie, ci poate chiar dorește să Își păcălească reeducatorii, totuși discursul său e unul procomunist, fiind legat și de faptul că Pandrea era și rămăsese un gânditor de stânga. De aceea, el vede În reeducarea de la Aiud o „umanizare a pușcăriei”41: deținuții primesc lenjerie de pat, nu mai sunt numiți „bandiți”, li se dau cărți, ziare, văd filme, li se vorbește politicos etc. Mărturia e din când În când pigmentată de exaltări de tipul: „Vitejia este esența omului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
complexă și permeabilă. Conceptul prezent al cyborgului nu poate fi însă definit fără abordarea unei perspective istorice, în care el însuși se integrează și fără recunoașterea faptului că tehnologizarea umanului a constituit dintotdeauna un proces reversibil, manifestat și sub forma umanizării tehnologiei. De la problematicile controlului și ale puterii la dilemele existențiale și identitare, de la echivocul raport între libertate și dominație la extensiile corporale și perceptive, cyborgul continuă relația om-mașină din toate timpurile și sub diversele ei nume. Totuși, cyborgul trebuie diferențiat
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ajung să demonizeze știința și tehnologia sub forma unei forțe care amenință și distruge individul și umanitatea însăși. Imaginile ficționale ale cyborgului nu sunt lipsite de însușiri precum violență și masculinitate, dar nici de aspirații umane sau de trăsături ale umanizării, de victimizare și de sclavie (precum numeroasele exemple din suita de literatură și cinematografie cyberpunkă. Cel de-al doilea model, al „cyborgilor printre noi”, model pentru care mașina computațională este o extensie a trupului și a minții, este exemplificat de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
om-tehnologie face parte din existență și mijlocește ființei umane situarea și acționarea în lume. Dependența de tehnologie, este, în cazul unor oameni cu deficiențe corporale, o trăsătură care nu mai pare a ține de hipertehnologizarea trupului, ci, mai degrabă, de umanizarea tehnologiei, „împrietenirea” dintre organ și proteză capătând deopotrivă sensul unei adaptări la celălalt, la „străinătatea” intruzivă, cât și al unei integrări sociale a individului protezat în lume. Însă, nu doar ființele cu deficiențe fizice intră în această paradigmă, ba, dimpotrivă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
situată sau conturată la interfață (vezi Lupton, 1995 pentru un exemplu al relației emoțional-corporale a utilizatorilor cu computereleă. Raportul uman-mașinic, din perspectiva „dorinței” cyborgice, este caracterizat prin ambivalență: pe de o parte se produce antropomorfizarea artefactului tehnologic (computerul este supus umanizării pentru ca procesul simbiozei să pară cât mai „natural”Ă, devenit un „umanoid” cu o interfață prietenoasă, iar, pe de altă parte, se realizează cibernetizarea umanului prin analogia ființei umane cu un calculator. Termenii psihologici 8 ai subiectivismului și ai iraționalității
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
iraționalității (conotate diacronic cu feminitateaă sunt implicați în procesele de seducție și de plăcere, neputând fi în totalitate opuși fenomenelor de depersonalizare și de raționalitate (asociate de-a lungul istoriei cu masculinitatea și chestionate de studiile de gender din cyberfeminismă. Umanizarea ordinatorului se leagă de dorința subiectului uman de a reduce anxietatea, frica sau frustrarea resimțite în procesul utilizării tehnologiilor comunicaționale, iar însăși analogia uman-tehnologic se evidențiază în ambiguitatea formulării sale: deși computerul, în sens tehnic, neagă corporalitatea umană, umanul atribuie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al filosofului este pe deplin legitimat. Pretențiile inteligenței artificiale de a concura cu inteligența umană, ca una dintre ipostazierile transumanismului, sunt de asemenea criticate, în special prin remarcarea, din perspectivă psihologică, a posibilelor consecințe negative ale unui anumit grad de „umanizare” mașinică sau de „mașinizare” umană a percepției. Filosoful se ocupă cu precădere de semnalarea implicațiilor tehnologiei computaționale asupra percepției umane, fără a neglija ironicele raportări ale utilizării tehnologiei înseși, învestite cu percepție, la vulnerabila percepție umană. Întâi de toate, eseistul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fie ajustat cibernetic, biotehnologic sau genetic printr-o „cuplare” protezică sau interfațată care fie generează, fie degenerează producerea unei identități virtuale postumane. Conceperea cyborgului, a individului transgenic sau a avatarului operează ideologic și practic pe două planuri: tehnicizarea umanului și umanizarea tehnologiei. Ideologia postumană, ca orice ideologie, nu este neutră sau inocentă, ci pledează pentru hipertehnologism în același timp în care își ambiguizează subversiv perspectiva prin recursul la umanism: umanismul nu își poate desfășura obiectivele (fie „umanizarea” mașinii, fie cibernetizarea umanului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
planuri: tehnicizarea umanului și umanizarea tehnologiei. Ideologia postumană, ca orice ideologie, nu este neutră sau inocentă, ci pledează pentru hipertehnologism în același timp în care își ambiguizează subversiv perspectiva prin recursul la umanism: umanismul nu își poate desfășura obiectivele (fie „umanizarea” mașinii, fie cibernetizarea umanului, în scopuri medicale mai alesă decât prin apelul la tehnologie. Această contradicție poate fi depășită prin abordarea postumanistă temperată. Totuși, este echivoc să afirmi în ce termeni mai poate fi formulat umanismul astăzi datorită impactului tehnologic
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
parte, reprezentarea cyborgului feminin este masculinizată, ca în exemplul personajului Sarah Connor, „femeia falică” din filmul „Terminator”. Pe de altă parte, cibernetizarea umanului este contradictorie întrucât, deși problema genului se presupune a dispărea, reprezentarea umană este mai evidentă fie prin umanizarea cyborgilor, fie prin preocuparea față de problemele specific-umane ale dorinței și ale sexualității. Prin urmare, dacă pe de o parte, cyborgul feminist are o înfățișare militarizată, feminitatea pierzând teren în favoarea masculinității, pe de altă parte, cyborgul își definește mașinitatea prin recursul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
produce sufletul individului sub influența vieții sociale. Tot ce ajută la intensificarea și continuitatea acestei vieți este și un element de cultură” (Rădulescu-Motru, 1923). Cultura se identifică aproape cu viața socială, dar, mai ales, „cultura înseamnă creștere, adică ridicare sufletească, umanizare. Nu este cultură decât acolo unde se constată această creștere”. Iar „problema culturii” este să creeze condiții care să întrețină în om „râvna” dezvoltării, a creației și muncii productive. Prin cultură se urmărește creșterea, umanizarea, ridicarea sufletească, evoluția, întreținerea unor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
înseamnă creștere, adică ridicare sufletească, umanizare. Nu este cultură decât acolo unde se constată această creștere”. Iar „problema culturii” este să creeze condiții care să întrețină în om „râvna” dezvoltării, a creației și muncii productive. Prin cultură se urmărește creșterea, umanizarea, ridicarea sufletească, evoluția, întreținerea unor relații de solidaritate, asigurarea continuității în muncă a generațiilor. Profesorul de geografie Simion Mehedinți (1869-1962) a manifestat un interes deosebit pentru problemele educației, interes derivând din concepția sa despre etnografie, pe care o considera „pedagogia
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în a fi la unison cu chemările idealului nostru național” (Pavelcu, 1930). Vasile Pavelcu, căruia îi aparține opinia de mai sus, absolvent al Seminarului și apoi profesor de psihologie aici și-a format încă din acea perioadă concepția sa despre „umanizarea științei”, despre arta de „a face să se înțeleagă realitatea”, premisă a dezvoltării „tendințelor superioare” în „sufletul elevului”. În școală, credea viitorul academician, știința nu este un scop în sine, ci un mijloc de a pune în contact pe elev
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
faci nu mai pare interesant." (Flavia Balaș) "Da, pentru că pune întrebări și explică totul. Programa școlară e făcută pentru a învăța și a uita a doua zi totul. Transdisciplinaritatea deschide curiozitatea elevului." (Bogdan Pintea) Da, e timpul pentru o schimbare. Umanizarea este primul pas." (Andrei Neguț) "Da, pentru că o astfel de abordare ne deschide mintea și ne ajută să descoperim altfel lumea, dar nu știu cum ar putea fi introdusă în programă, aceasta fiind oricum mult prea încărcată." (Tulia Savulov) "La modul ideal
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
avem despre acesta. Astfel, dacă Jean-François Boissel dezaproba folosirea expresiei de "creier electronic", pe care o considera un abuz lingvistic, credea totuși că multe din performanțele intelectuale ale omului fuseseră mecanizate: "Trebuie bine înțeles că nu e vorba aici de umanizarea mașinilor, ci de mecanizarea gîndirii, și cred că e foarte important ca atunci cînd reflectăm la informatică să avem o imagine nouă despre noi înșine. Ne dăm seama că există o dimensiune mecanică în ceea ce credeam că e specific omului
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mâncare/ Dar viul ou, la vârf cu plod/ Făcute să-l privim la soare!" (Oul dogmatic); 4. Conflictul dramatic al ființei umane între contemplația apolinică și trăirea dionisiacă se rezolvă prin armonizarea lor; ideea devine "muzică a formei în zbor" (Umanizare); 5. Lumea pitorească, de inspirație balcanică sau autohtonă în poezia Nastratin Hogea la Isarlâk, meditație asupra stării de solitudine, în cetatea Isarlâk, simbol al unei lumi mai drepte; 6. Povestea unei iubiri pătimașe a unei tragicomice domnișoare care-și cheamă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este dialogul dintre Harap-Alb și celelalte personaje. Este sensibil în relație cu Sfânta Duminică, are însușiri miraculoase, între care și aceea de a înțelege graiul animalelor și al insectelor. El se sfătuiește cu calul, care-l scapă de multe necazuri. Umanizarea personajului se face prin arta narațiunii, caracterizată de umor și oralitate, prin cuvinte și expresii populare, regionalisme: "se vede că mi s-a apropiat funia de par", zicători, proverbe și fraze rimate: "să-l văd când mi-oi vedea ceafa
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
avansa în cunoașterea dobitoacelor, depășind granițele omenescului în spatele cărora ne întemnițează rațiunea, azi mai mult ca niciodată. Ea ne desparte de alte ființe vii, ne rupe de o lume din care, totuși, facem parte. Rațiunea ne înșală. Ne înșală enorm. Umanizarea generală a lumii e în plină desfășurare, "umanitatea devastatoare", stigmatizată de Claude Lévi-Strauss, se află în continuă expansiune. Peisajul, spațiul exterior și cel interior, timpul, privirea, curentele de gândire, credințele, visul: puține sunt domeniile care nu s-au lăsat contaminate
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
scrisă de Luc Ferry, cu titlul Omul-Dumnezeu sau sensul vieții (1996). Lucrarea își propune nici mai mult nici mai puțin decît divinizarea omului, o autodivinizare desigur, specifică societăților moderne secularizate. Ar fi vorba, de fapt, de un dublu proces, de umanizare a divinului, asimilat tot mai mult conștiinței individuale și de divinizare a omului, prin iubire și sacrificiu. "Homo homini deus", cum spunea Feuerbach. Stăpînit de o morală, de o etică orizontală, omul a pierdut verticalitatea divină, ajun-gînd să-și sacralizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
o abordare diferită a raporturilor între pacient și personalul medical, în sensul reconfigurării actului medical mai cu seamă în jurul pacientului și în strânsă legătură cu acesta, și nu doar în legătură cu boala de care suferă 1. Se încearcă astfel o (re)umanizare a actului medical în fața perfecționării, tradusă printr-o continuă tehnicizare și rigidizare a acestuia. Este cu atât mai importantă această încercare, cu cât s-a înregistrat o degradare consistentă a imaginii personalului medical precum și a instituțiilor medicale, în general, pe
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
o delicatesă căpătată în dar de la un consângean de-al ei din complex, ceea ce n-o împiedică să se lase copleșită de frumusețea lumii enorme care i se dezvăluia între cer și pământ, între cer și Marea Nordului. Aceste simptome de umanizare sunt considerate de cei din Noile State o monstruoasă disidență subumană, dar nu și de Amlis Wess, din aceeași rasă cu Isserley și sosit cu o navă la fermă, în calitate de reprezentant al celei mai mari Corporații din lume. Amlis este
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
integral pe tiparul inițierii, al iluminării. Frânturile de povești relatate în ele configurează trepte ale rătăcirii, ale căutării halucinante prin spații labirintice, ascunse în alte spații labirintice, în care obiectele și spațiile însele se convertesc, printr-un bizar proces de umanizare, în forme ce reiterează perpetuu același tipar al orbecăirii. Seara, toate sufletele ies de la Second-Hand, în biserică sfinții din icoane se rotesc cu capul în jos, iar un Fluture cap-de-mort scheaună, jalnic, peste orașul acoperit de "pânza neagră, croncănitoare" a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]