1,883 matches
-
brațe telescopice de înălțimea brațului central. Brațul central al furcii (3) se fixează în interiorul cadrului cu bile fixate în poziție de piulițe conice speciale. Între anvelopa (13) și janta (12) se fixează camera de aer care prezintă o supapă de umflare, la exterior. Anvelopa (13) și camera formează împreună un ansamblu denumit pneu. Butucul (10) prezintă un anumit număr de găuri (de regulă 36 sau 32) care fixează capătul spițelor. Acestea se fixează în găurile prevăzute în jantă cu ajutorul niturilor cu
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
petale după ce au fost decupate în dreptul ochilor. Se fixează elasticul care susține ochelarii. - Decuparea ochilor, rotund sau oval. Ochelari pentru carnaval Materiale și ustensile: Etape de lucru: baloane; , carton colorat; foarfece; lipici; hârtie glace, hârtie creponată panglică colorată sau rafie. - Umflarea balonului. de cerc cu diametrul de 8 cm. -Decorarea balonului cât mai vesel (ochi, gură, nas dintr un balon, păr din benzi de hârtie creponată care se lipesc cu schotch, coif pe cap dintr-o jumătate Pentru fixarea baloanelor se
ABILITATI PRACTICE by PAULA AXINTE, RODICA LUNGU, MANUELA IRINA LUNGU () [Corola-publishinghouse/Science/769_a_1488]
-
din 100 ml suc. Determinarea cenușii Într-o capsula de porțelan adusă la masa constantă, se introduc 25 ml suc de analizat, se evaporă până la uscare pe o baie de apă și apoi se carbonizează cu precauție. Pentru a împiedica umflarea în timpul carbonizării se adaugă câteva picături de ulei. Masă carbonizata se extrage cu apă, iar reziduul rămas se calcinează până când nu mai conține puncte negre. După răcire se introduce într-o capsula extractul, apoi se evaporă, se calcinează ușor și
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
creuzet de porțelan, capsulă sau creuzet de cuarț), calcinată în prealabil până la masă constantă, se cântăresc 5...10 g din proba de analizat, cu precizie de 0,0002 g. Capsula cu produs se încălzește încet la flacără pentru a reduce umflarea, până ce aceasta încetează, apoi se introduce într-un cuptor la 550...600°C unde se calcinează până când cenușa nu prezintă această culoare, se răcește capsula, se umectează cenușa cu câteva picături de eter de petrol sau perhidrol și după evaporarea
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
și după evaporarea acestuia pe o baie de apă, se calcinează mai departe timp de 30 minute la 500....600°C. Se repetă umectarea și calcinarea până când cenușa prezintă culoarea albă. În cadrul produselor bogate în cenușă sau care produc o umflare puternică la ardere, se recomandă adăugarea câtorva picături de ulei de măsline pur. În cazul când, după ardere, cenușa prezintă puncte negre care nu dispar, se sfărâmă punctele negre cu o baghetă mică de sticlă, se spală bagheta cu puțină
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
introduce în borcane de sticlă. Determinarea cenușii totale Într-o capsulă calcinată în prealabil până la masă constantă, se cântăresc cu precizie de 0,0002 g, 5 g de ciocolată, fin mărunțită. Se începe arderea pe o flacără mică, până încetează umflarea și substanța este carbonizată, apoi se introduce într-un cuptor reglat la 550-600șC, unde se calcinează până ce cenușa nu-și schimbă culoarea, rămânând ca o pulbere albă sau foarte slab cenușie. Calcinarea durează 3 ore. Creuzetul cu cenușă se răcește
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
folosind relația: (9) Alfrey și Lloyd /13/ au stabilit că parametrul de solubilitate polimer-solvent influențează distribuția mărimii porilor unei structuri poroase polimerice în cea mai mare măsură. Aceasta se explică astfel: condiția care trebuie îndeplinită în momentul stabilirii echilibrului de umflare este ca energia liberă totală a sistemului să fie minimă adică: (10) deci la echilibru trebuie să fie satisfacută relația: (11) în care ∆Fmix energia liberă de amestecare polimersolvent; ∆Fnet energia liberă elastică Densitate specifică, ρp , a fost determinată picnometric
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
uscată, autorii au folosit un aparat de tip Sorptomatic 1800. Porozitățile copolimerilor în starea umflată au fost determinate prin cromatografia inversă (“inverse steric exclusion chromagraphy) (ISEC) utilizând dextrani cu mase moleculare 1.5—2000 × 103 Da. S-a observat că umflarea copolimerilor reticulați atât cu DVB cât și cu TMPA produce micșorarea dimensiunilor medii ale Reținerile de solvent s-au făcut prin metoda Pepper /37/, prin centrifugare la 500 g a perlelor , după scufundarea acestora în lichidul ales, timp de 50
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
la bază sudată o sită de sârmă cu 1600 ochiuri/cm2. Tuburile cu probe se introduc în exicatorul ce conține lichidul de reținut și se lasă o perioadă de timp stabilită prin încercări, în vederea atingerii maximului de reținere a solventului. Umflarea la echilibru Literatura de specialitate oferă numeroase date privind studiul umflării sistemelor reticulate macromoleculare în diferiți solvenți /26, 38-46/. Studiul teoretic al umflării la rețelele macromoleculare reticulate a fost extins de Flory /47,48/, ținând cont de faptul că umflarea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Tuburile cu probe se introduc în exicatorul ce conține lichidul de reținut și se lasă o perioadă de timp stabilită prin încercări, în vederea atingerii maximului de reținere a solventului. Umflarea la echilibru Literatura de specialitate oferă numeroase date privind studiul umflării sistemelor reticulate macromoleculare în diferiți solvenți /26, 38-46/. Studiul teoretic al umflării la rețelele macromoleculare reticulate a fost extins de Flory /47,48/, ținând cont de faptul că umflarea în solvenți buni descrește cu creșterea gradului de reticulare și cu
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
și se lasă o perioadă de timp stabilită prin încercări, în vederea atingerii maximului de reținere a solventului. Umflarea la echilibru Literatura de specialitate oferă numeroase date privind studiul umflării sistemelor reticulate macromoleculare în diferiți solvenți /26, 38-46/. Studiul teoretic al umflării la rețelele macromoleculare reticulate a fost extins de Flory /47,48/, ținând cont de faptul că umflarea în solvenți buni descrește cu creșterea gradului de reticulare și cu creșterea moleculei primare.(Co)polimerii reticulați care sunt puși în contact cu
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Umflarea la echilibru Literatura de specialitate oferă numeroase date privind studiul umflării sistemelor reticulate macromoleculare în diferiți solvenți /26, 38-46/. Studiul teoretic al umflării la rețelele macromoleculare reticulate a fost extins de Flory /47,48/, ținând cont de faptul că umflarea în solvenți buni descrește cu creșterea gradului de reticulare și cu creșterea moleculei primare.(Co)polimerii reticulați care sunt puși în contact cu solvenți, adsorb o mare cantitate de lichid. Umflarea are loc în aceleași condiții în care are loc
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de Flory /47,48/, ținând cont de faptul că umflarea în solvenți buni descrește cu creșterea gradului de reticulare și cu creșterea moleculei primare.(Co)polimerii reticulați care sunt puși în contact cu solvenți, adsorb o mare cantitate de lichid. Umflarea are loc în aceleași condiții în care are loc amestecarea polimerilor liniari cu solvenții. Tendința aceasta de amestecare, exprimată ca entropie de diluție, poate să crească (χ1 > 0) sau să scadă (χ1 < 0) prin creșterea diluției. La o rețea umflată
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
χ1 > 0) sau să scadă (χ1 < 0) prin creșterea diluției. La o rețea umflată, prin adsorbție de solvent, catenele dintre joncțiunile rețelei trec în configurații alungite, permițând dezvoltarea unei forțe asemănătoare cu cea elastic retractivă care se opune procesului de umflare. În procesele de umflare, aceste forțe cresc, iar forțele de diluție descresc. În final, echilibrul de umflare se stabilește când cele două forțe sunt în balanță. Energia liberă ∆ F, implicată în amestecul solventului pur cu rețeaua polimeră inițială, este considerată
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
scadă (χ1 < 0) prin creșterea diluției. La o rețea umflată, prin adsorbție de solvent, catenele dintre joncțiunile rețelei trec în configurații alungite, permițând dezvoltarea unei forțe asemănătoare cu cea elastic retractivă care se opune procesului de umflare. În procesele de umflare, aceste forțe cresc, iar forțele de diluție descresc. În final, echilibrul de umflare se stabilește când cele două forțe sunt în balanță. Energia liberă ∆ F, implicată în amestecul solventului pur cu rețeaua polimeră inițială, este considerată ca fiind alcătuită din
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
solvent, catenele dintre joncțiunile rețelei trec în configurații alungite, permițând dezvoltarea unei forțe asemănătoare cu cea elastic retractivă care se opune procesului de umflare. În procesele de umflare, aceste forțe cresc, iar forțele de diluție descresc. În final, echilibrul de umflare se stabilește când cele două forțe sunt în balanță. Energia liberă ∆ F, implicată în amestecul solventului pur cu rețeaua polimeră inițială, este considerată ca fiind alcătuită din două părți: energia liberă de amestecare ∆FM și energia liberă elastică ∆Fel, /48
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
părți: energia liberă de amestecare ∆FM și energia liberă elastică ∆Fel, /48/, astfel încât: (19) Pornind de la ecuația : (20) pentru o singură moleculă din rețeaua structurală (n2 â 0), se poate scrie (21) Prin analogie cu deformarea cauciucoasă, procesul deformării în timpul umflării în solvent, considerat separat de procesul de amestecare cu solvent, are loc fără o schimbare apreciabilă a energiei interne a structurii rețelei. Deci ∆Fel poate fi egalat cuT∆Sel, unde ∆Sel reprezintă entropia asociată schimbării configurației rețelei dată de relația
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
a obținut /48/: (27) Activitatea a1 a solventului este specificată în ecuația (9) prin intermediul relației: (28) Gelul umflat va fi în echilibru cu solventul pur, atunci când activitatea este egală cu unitatea sau µ1 â µ01, aceasta fiind de fapt condiția umflării la echilibru. Înlocuind această condiție în ecuația (27) ce definește diferența de potențial diferența de potențial µ1µ01 și egalând-o cu zero, se obține: (29) unde: v2m reprezintă concentrația gelului la echilibru. Înlocuind în relația (29) νe prin relația )/21
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
M) trebuie recalculat, exprimând corecția pentru cazul rețelelor imperfecte rezultate din lanțurile terminale. Pentru o rețea perfectă (M â ∞), factorul se reduce la unitate și masa moleculară între reticulări, Mc va fi dată de relația: (31) Pentru evaluarea gradului de umflare, q, de obicei, se folosește raportul dintre volumele structurii umflate și neumflate V/V0, astfel, q â 1/v2. La echilibru de umflare putem înlocui 1/v2m prin qm, m indică maximul de umflare la echilibru. La grade mici de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
unitate și masa moleculară între reticulări, Mc va fi dată de relația: (31) Pentru evaluarea gradului de umflare, q, de obicei, se folosește raportul dintre volumele structurii umflate și neumflate V/V0, astfel, q â 1/v2. La echilibru de umflare putem înlocui 1/v2m prin qm, m indică maximul de umflare la echilibru. La grade mici de reticulare și la valori mari ale lui Mc (de 10.000 sau mai mult), gradul de umflare, qm într-un solvent bun poate
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
relația: (31) Pentru evaluarea gradului de umflare, q, de obicei, se folosește raportul dintre volumele structurii umflate și neumflate V/V0, astfel, q â 1/v2. La echilibru de umflare putem înlocui 1/v2m prin qm, m indică maximul de umflare la echilibru. La grade mici de reticulare și la valori mari ale lui Mc (de 10.000 sau mai mult), gradul de umflare, qm într-un solvent bun poate fi mai mare ca 10. Prin urmare, 3/12mv este considerabil
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
â 1/v2. La echilibru de umflare putem înlocui 1/v2m prin qm, m indică maximul de umflare la echilibru. La grade mici de reticulare și la valori mari ale lui Mc (de 10.000 sau mai mult), gradul de umflare, qm într-un solvent bun poate fi mai mare ca 10. Prin urmare, 3/12mv este considerabil mai mare decât v2m/2, și se face o primă aproximație neglijând ultimul termen comparativ cu primul. O aproximație similară s-a făcut
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
urmare, 3/12mv este considerabil mai mare decât v2m/2, și se face o primă aproximație neglijând ultimul termen comparativ cu primul. O aproximație similară s-a făcut și pentru termenii din membrul stâng al ecuației (31). Ecuația echilibrului de umflare poate fi astfel rezolvată pentru v2mâ1/qm, obținându-se în final ecuația: (32) sau (33) Aceste relații simplificate oferă informații despre dependența gradului de umflare la echilibru, qm, de calitatea solventului prin intermediul lui χ1 și într-o anumită măsură de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
s-a făcut și pentru termenii din membrul stâng al ecuației (31). Ecuația echilibrului de umflare poate fi astfel rezolvată pentru v2mâ1/qm, obținându-se în final ecuația: (32) sau (33) Aceste relații simplificate oferă informații despre dependența gradului de umflare la echilibru, qm, de calitatea solventului prin intermediul lui χ1 și într-o anumită măsură de gradul de reticulare. Din cauza naturii aproximărilor introduse pentru obținerea ecuațiilor (32) și (33) utilizarea expresiilor pentru 57 calcule cantitative trebuie limitată la rețele cu grade
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
și într-o anumită măsură de gradul de reticulare. Din cauza naturii aproximărilor introduse pentru obținerea ecuațiilor (32) și (33) utilizarea expresiilor pentru 57 calcule cantitative trebuie limitată la rețele cu grade de reticulare foarte mici în solvenți buni. Gradul de umflare a rețelei în diferiți solvenți furnizează indicii asupra puterii de solvatare a solventului pentru polimerii cu structură chimică dată. Factorul structural νe/V0 (ec.29) este același pentru o serie de măsurători, iar gradul de umflare qmâ1/v2m depinde nu
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]