868 matches
-
formulele de adresare (cele care arată cum s-au construit canalele de comunicare dintre noi). Dacă cineva m-a apelat într-o zi cu Domnule și peste o săptămînă cu domnule sau tovarășe, e posibil să fi intervenit ceva în umoarea sa. Uneori răspunsul se găsește chiar în scrisoare, alteori trebuie căutat în altă parte. Veritabile termometre morale, scrisorile înregistrează întreg spectrul de modificări din starea de spirit și din cea fizică a unui autor. De aceea cînd în jumătate din
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Păgînizarea ortodoxiei avea 15 pagini și a trebuit să recurg la tot felul de artificii ca să ajung la varianta ce o anexez, de o lungime convenabilă, sper. Din păcate și asupra ei stăruie sabia Direcției Presei, deși avînd în vedere umorile instabile ale celor de acolo ar putea scăpa negeluită. În ceea ce privește finalul anchetei nu m-a supărat deloc modificarea pentru simplul motiv că noua variantă era mai bună și mai expresivă. Nu m-au supărat nici tăieturile din Experiența limită deși
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
orice am face, schimbarea este grea și trebuie, ca s-o ajutăm, să pornească de la ei. Nu i vorba de nici un principiu, ci doar de o tehnică de apărare într-o epocă a suspiciunii și instabilității moravurilor. Că de instabilitaea umorilor nu are rost să vorbim. Încerc să-mi păstrez libertatea de opinie, tolerată din ce în ce mai greu. O cronică la Timpul și furtunile a fost scoasă din șpalt. Alta, la cartea Ilenei Vrancea , de asemenea: „telefon de la București” mi s-a spus
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
s-a rupt brutal solidaritatea de breaslă, fiind înlocuită cu aceea de grup, iritările și susținerile vizavi de Goma s-au delimitat cert și nenuanțat, evidențiindu-se mereu același genus irritabile, deprins să accepte sau să respingă strict în funcție de dicteul umorilor și interesului. Dacă există un simptom grav al scriitorului român, de mulți acuzat, este tocmai funciara lui incapacitate de a fi solidar cu ceilalți" observația aparține lui Cristian ("Cortext", iulie 2008). Altfel spus, și cu aplicație la cazul Goma, prevalență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vreun condeier ne-agreat de tabăra adversă. N-o fi românească zicala "să moară capra vecinului!", dar ilustrează perfect conduita intelectualilor noștri, mari meșteri la pus tălpi și incapabili să practice un lobby onest pentru o cauză ce depășește net umorile propriului orgoliu. Oricum, n-aș zice că, în absența jinduitului premiu, o literatură ar fi nevolnică și nici n-am știință despre vreo autoritate culturală din afara României care să fi emis astfel de apreciere în ce ne privește. Probabil nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
școala medicală ieșeană. Am participat, firește, la câteva reuniuni conduse de el. Destul pentru a constata cât de interesant era omul, cât de inteligent aprecia "lumea", nu numai aceea academică, și pentru a intui farmecul intelectualului (calm, ușor ironic) și "umoarea" de om dăruit cu simțul superior, umorul. Am citit diferitele și foarte interesantele sale lucrări. Am colaborat de câteva ori în încercarea de a elucida impasuri profesionale în care am detectat virtuozitatea eruditului. Foarte recent, însă, am descoperit alte dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
realitatea în ceea ce are aceasta semnificativ. Nimic din ceea ce-o înconjoară nu-i este străin Elvirei Sorohan. Reacționează, empatizează, contestă, însă cu buna credință a omului de carte, ce se bizuiește numai și numai pe argumente și nu pe umori, cele care, mai ales în ținuturile feminității, întunecă uneori mințile și stârnesc furtuni nu doar în pahare cu apă. Temperament ardent. Elvira Sorohan e condusă în demersul ei cărturăresc de principiul sine ira et studio. Acest adagio o călăuzește și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de către conducătorii îndrăzneți, „bondarii”. Asemănarea acestei etape a degenerării cu o boală ne certifică faptul că, pentru Platon, cetatea este asemănată cu un organism între părțile căruia trebuie să existe echilibru, la fel cum susținea teoria hipocratică, altfel dezechilibrul dintre umori ar produce boala. Pentru a simplifica dezechilibrul care apare, Socrate împarte cetatea democratică în trei părți. Astfel, ea este compusă din „bondari”, care în democrație devin mai agresivi decât în oligarhie, cei care dețin puterea, din cei bogați, „hrana bondarilor
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
proteinelor aflate în cantitate mare în plasmă. Un component adițional al LEC, de dimensiuni reduse dar important din punct de vedere fiziologic este lichidul transcelular (LTC), care variază de la 1 la 3% din greutatea corporală. Lichidele transcelulare includ lichidul cefalo-rahidian, umoarea apoasă a ochiului, secrețiile din tubul digestiv și ale organelor asociate, lichidul sinovial și altele. Lichidele transcelulare au compoziție ionică modificată și sunt lipsite de proteine. Măsurarea compartimentelor lichidiene Măsurarea volumului total de apă se realizează prin metoda diluțiilor, folosind
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Moscova, În urmă cu câteva luni, și a fost primit cu răceală tocmai din cauza acestei ferme poziții prooccidentale și proamericane a României. De aceea, cred că e greu pentru un politician occidental să Întrețină relații cu România. Există ceva din umoarea noastră tradițională care trece și În discursul public. Să nu ne mirăm că și În oglindă, În replică, există nuanțări În ce ne privește. Atunci când Senatul SUA a votat În unanimitate pentru intrarea României În NATO, s-au pus totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
iar oglinda mătușii (în golul căreia apare, din când în când, "fața gălbuie, șireată, a bătrânului Su Cio", sosia lui) îl umple de o "teroare" cu greu refulată. Ca întotdeauna conștiința repetiției se însoțește - cum am mai spus - de o umoare particulară. Genericul ei ar putea să fie melancolia. Fața cratilistă a existentului și a creatului îl molipsește pe Antipa de neliniște (o neliniște mascată câteodată de maliție, de ironie, de umorul negru). Între lumea care se iscă din golul amețitor
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
detașat. Umorul și ironia răstălmăcind clișeele culturale premerg uneori gesticulația lirică din poezia lui Marin Sorescu. Pentru A., poezia reprezenta o detașare explozivă, înrudită cu patosul pe care l-a avut „unul Serghei Esenin” - ideal de gratuitate irumptivă provocată de umorile adolescenței, ce nu pot fi înțelese și apreciate decât prin delimitare de lasciva interiorizare a versurilor Mariei Banuș. SCRIERI: Zilele babii, cu desene de Milița Petrașcu, București, 1942. Repere bibliografice: C. V. [Constantin Virgil Gheorghiu], „Pisici contradictorii”, „Timpul”, 1940, 1204; Gherghinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285361_a_286690]
-
pentru ca toți ceilalți să sufere împreună cu el, atunci un singur Anticrist este de ajuns pentru a dezbina întreaga Biserică. Această obiecție nu este însă valabilă. Desfășurând metafora sa, Augustin spune că anticriștii nu sunt părți/mădulare ale trupului bisericesc, ci „umori maligne”, străine de trup: sic sunt in corpore Christi, quomodo humores mali. Quomodo euomuntur, tunc releuatur corpus: sic et mali quando exeunt, tunc Ecclesia releuatur („Ei sunt în trupul lui Cristos asemenea unor umori maligne. Atunci când sunt îndepărtate, trupul este
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
părți/mădulare ale trupului bisericesc, ci „umori maligne”, străine de trup: sic sunt in corpore Christi, quomodo humores mali. Quomodo euomuntur, tunc releuatur corpus: sic et mali quando exeunt, tunc Ecclesia releuatur („Ei sunt în trupul lui Cristos asemenea unor umori maligne. Atunci când sunt îndepărtate, trupul este eliberat; tot astfel și atunci când cei răi părăsesc Biserica, aceasta este eliberată”) [3, 4]. Aceste „umori” ies din trup așa cum spune Ioan în epistolă, dar nu fac parte din acesta: Non de carne mea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
releuatur corpus: sic et mali quando exeunt, tunc Ecclesia releuatur („Ei sunt în trupul lui Cristos asemenea unor umori maligne. Atunci când sunt îndepărtate, trupul este eliberat; tot astfel și atunci când cei răi părăsesc Biserica, aceasta este eliberată”) [3, 4]. Aceste „umori” ies din trup așa cum spune Ioan în epistolă, dar nu fac parte din acesta: Non de carne mea paecisi sunt, sed pectus mihi premebant cum inessent („Ele nu au fost tăiate din carnea mea; mă apăsau atunci când erau în mine
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
după un moment de rătăcire se întorc în sânul Bisericii nu pot fi numiți „anticriști”; faptul că s‑au întors în trupul originar dovedește că nu l‑au părăsit niciodată. Un mădular al trupului nu poate fi „extirpat” asemenea unei „umori maligne” (3, 4): Qui non sunt antichristi, non potest fieri ut remaneant foris. Sed de uoluntate sua quisque aut antichristus, aut in Christo est. Aut in membris sumus, aut in humoribus malis. Qui se in melius commutat, in corpore membrum
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
qui autem in malitia permanit, humor malus est. Este cu neputință ca cei ce nu sunt anticriști să stea în afară. Căci prin voință fiecare este fie împotriva lui Cristos, fie în Cristos. Fie suntem printre mădulare, fie suntem printre umorile rele. Cel care se schimbă făcându‑se mai bun este mădular al trupului; cel care stăruie în rău este umoare rea. Fără îndoială, fragmentul îi vizează pe donatiștii care făceau parte din auditoriu. Ei se află printre catolici, lasă să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
afară. Căci prin voință fiecare este fie împotriva lui Cristos, fie în Cristos. Fie suntem printre mădulare, fie suntem printre umorile rele. Cel care se schimbă făcându‑se mai bun este mădular al trupului; cel care stăruie în rău este umoare rea. Fără îndoială, fragmentul îi vizează pe donatiștii care făceau parte din auditoriu. Ei se află printre catolici, lasă să se înțeleagă Augustin, tocmai pentru că nu au părăsit niciodată cu adevărat Biserica și nu au părăsit‑o pentru că nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și, prin urmare, public aceste poziții de partizanat. Or, virtutea dialogului matur ține de capacitatea omului educat de a articula o poziție teoretică cu argumente la vedere. În cazul Bisericii, noțiunea de sinodalitate invită la această practică deschisă, imună față de umorile pasagere și idiosincraziile personale. Semi-clandestinitatea comentariului de chibiț nu ar trebui să aibă efecte mai puternice decât dezbaterea transparentă. Din păcate, la noi, „spațiul public rămâne inevitabil contaminat de falsitate, de ipocrizie și de ritualurile prin care viața noastră intelectuală
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
apa în stare lichidă este prezentă în toate părțile componente. Cea mai mare cantitate de apă se afla în vacuole (75% din toată apa celulară). b) Din punct de vedere al distribuției in tesuturi, apa poate fi: • tisulară • extratisulară (cavitară): umorile apoase, sângele. c) Din punct de vedere al interacției cu macromoleculele biologice: • apă liberă • apa legată (fixă, structurată) d) Dupa proveniența sa apa este: • exogenă (introdusă din exterior) • endogenă (rezultată în urma reacțiilor biochimice) Observație Cu cât un organ sau țesut
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sistem optic centrat, rezultând din medii optice cu indici de refracție diferiți, delimitați de dioptri cu centri de curbură situați pe aceeași dreaptă. Sistemul optic centrat conține în principal patru componente: ♦ cornea (corneea are indicele de refracție n=1,377) ♦ umoarea apoasă (n= 1,336); ♦ cristalinul (n=1,424); cristalinul care este o lentilă propriu-zisă, a cărui convexitate poate fi modificată de mușchiul ciliar, modificându-se astfel distanța focală; ♦ umoarea vitroasă, cu n=1,336. Ca urmare există trei dioptri ce
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
patru componente: ♦ cornea (corneea are indicele de refracție n=1,377) ♦ umoarea apoasă (n= 1,336); ♦ cristalinul (n=1,424); cristalinul care este o lentilă propriu-zisă, a cărui convexitate poate fi modificată de mușchiul ciliar, modificându-se astfel distanța focală; ♦ umoarea vitroasă, cu n=1,336. Ca urmare există trei dioptri ce formează sistemul optic centrat (deci lumina suferă fenomenul de refracție în trei locuri). Acești dioptri sunt următorii: 1) Dioptrul corneean (suprafața de separație este corneea, refracția are loc la
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sunt următorii: 1) Dioptrul corneean (suprafața de separație este corneea, refracția are loc la trecerea luminii din aer în cornee) 2) Dioptrul cristalinian anterior (suprafața de separație este fața anterioară a cristalinului deci refracția are loc la trecerea luminii de la umoarea apoasă la cristalin); 3) Dioptrul cristalinian posterior (refracția are loc în partea posterioară a cristalinului, la trecerea din cristalin la umoarea vitroasă) Acest sistem de dioptri proiectează o imagine a obiectelor din mediul înconjurător, imagine care se obține pe retină
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Dioptrul cristalinian anterior (suprafața de separație este fața anterioară a cristalinului deci refracția are loc la trecerea luminii de la umoarea apoasă la cristalin); 3) Dioptrul cristalinian posterior (refracția are loc în partea posterioară a cristalinului, la trecerea din cristalin la umoarea vitroasă) Acest sistem de dioptri proiectează o imagine a obiectelor din mediul înconjurător, imagine care se obține pe retină. Parametrii ochiului pot fi caracterizați tratând toate mediile optice ale ochiului ca și cum ar forma o lentilă convergentă. Acest model reprezintă ochiul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Dacă se consideră că semnalul minim care produce senzația vizuală are o energie W de circa 2.10-17J și cum energia fotonilor este: deci la cornee vin: fotoni. Dacă se presupune că există un randament de absorbție de 50% în umoarea apoasă și un randament de absorbție de 20% la nivelul celulelor senzitive, randamentul total va fi : Deci la retină senzația vizuală este produsă de circa 5 fotoni. Măsurătorile au arătat că numărul de fotoni necesar pentru a produce o senzație
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]