338 matches
-
Sergent în rezervă Tronaru Vili Sterian Maistru militar clasa a II-a Tudor Dănuț Cosma Fruntaș în rezervă Tudose Mihai Caporal în rezervă Țăranu Constantin Ionel Sergent în rezervă Udrescu Florin Cătălin Sergent în rezervă Ungureanu Silviu Soldat în rezervă Unguroaica Marian Plutonier Ursu Frosica Căpitan Varzopov Traian Adrian Sergent în rezervă Vasile Cristian Sergent în rezervă Vasile Dragoș Soldat în rezervă Vasile Florian Plutonier-major Vezeteu Constantin Sergent în rezervă Vit Rovin Sergent în rezervă Zaharia Constantin Locotenent-major Zaharia Nicolae Locotenent-major
DECRET nr. 30 din 20 februarie 1992 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125080_a_126409]
-
Îl confruntau cu ăla, aici era, din Comitetul Central era avocatul Cohn Hilel, care stătea la Cluj tot timpul - de fapt, pentru Ardealul de Nord el răspundea cu munca de partid; erau vreo cinci oameni din secretariat: era el, o unguroaică, Szabo Iuliana din Cluj, era un muncitor din Sândominic, din Valea Oltului..., nu-i știu pe toți, mai mulți. Erau cinci care conduceau partidul. Tot timpul veneau și te confruntau. Eu nu am avut legătură, că nu ajunsesem sus cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și o categorie mai mică săsească, nemțească. Aceste societăți nu erau exclusive. Deci oamenii erau destul de amestecați Între ei, deși căsătoriile mixte erau relativ rare, indiferent din ce categorie. Rareori se Întâmpla ca un român să se căsătorească cu o unguroaică sau invers - la sași nici nu se punea problema... - Aceste politici maritale... - Nu, nu erau politici, erau niște tradiții. Repet Încă o dată - nu erau societăți exclusive, pentru că comerțul, Întreprinderile industriale se Întrepătrundeau... Deci existau legături. Legăturile de familie erau aproape
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o sumă considerabilă pentru vremea aceea) la fondul pentru bolnavii de tuberculoză de la Spitalul Colțea din București. Vezi și vol. 289, Document 558, în care îi sînt aduse mulțumiri (în ungurește) dnei Catinca pentru că obținuse un post pentru o învățătoare unguroaică, deși vorbea foarte prost românește. Autoarea scrisorii i se adresează cu "Drága Katicám!" (Draga mea Cati!) 128 Șeicaru, op. cit., p. 109 129 Imprimeria ziarului "L'Indépendance Roumanie", La vie intellectuelle des roumains en 1899, București, 1899 130 O viață de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lung până la Arad și se gândeau că după atâția ani în celule cu obloane, ochii, sigur, slăbesc, mai ales în lumina de septembrie, care-i ca vara... Cum era regimul de detenție la Miercurea Ciuc? Regimul era foarte dur. Erau gardience unguroaice și se purtau altfel de la celulă la celulă. De exemplu, după ce ne-am eliberat, unele au povestit că vara, te sufocai de căldură și ele deschideau ușa să se facă puțin curent. Dar cu noi au fost foarte dure. Și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de perete a școlii primare, ce vremuri! V.P.: Urmând firul biografiei dumneavoastră, aflăm că ați fost niște ani redactor la Informația Harghitei. Ce amintiri aveți din acea perioadă? Ce fel de articole scriați, publicați? Ați învățat maghiara, ați avut iubite unguroaice? Pentru răspunsul dat cititorilor acestui interviu, eu vă zic: köszönöm szépen! (mulțumesc foarte mult!). C.C.: Așa e, am făcut și puțină ziaristică, de prin 1968, demonul scrisului își scosese ghearele la Târgu-Mureș, unde am fost, câțiva ani, tânăr dascăl universitar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
să înțelegem și noi>>, le-am zis. Primarul a bătut cu pumnul în masă și a răspuns tăios că ei trebuie să răscumpere clădirea, dacă n-o dăm de bunăvoie. Am ieșit la miezul nopții. Ne aștepta la ușă o unguroaică, abia vorbea românește. Cu lacrimi în ochi, i-a dat flori elvețianului: <<Să nu credeți că suntem toți așa!>> Ne-a întrebat dacă avem unde dormi sau ne ia acasă la ea. Noi l-am iertat pe Bardoczy, dar justiția
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
la Podu Turcului, zonă locuită numai de români. «Am aflat abia duminică și am plecat să-l caut pe tata, își amintește Aurel. M-am dus acasă: furaseră tot. Eu nu încerc să văd lucrurile din perspectivă etnică: mama e unguroaică, dar unde au fost românii majoritari nu s-a întâmplat nimic. Nu voiau să mă lase să intru la morgă. Mă înjurau mereu. Mi-au permis cei de la primărie să-l văd pe tata: l-am recunoscut doar după păr
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
o laudă, nici deconspirare, dar am făcut foarte mulți bani. O fi imoral, dar e moral pentru mine. Două negre pierd. Una câștigă. Asta am învățat până mi se făcea limba tirbușon în gură. Ungurii veneau grămadă să dea banii. Unguroaicele se uitau fix la cauciucuri până le țâșneau broboane de sudoare pe nas. În martie 1990, m-au expulzat. Am venit cu bani foarte mulți din Ungaria. Am mai stat o lună, mi-am făcut alt pașaport și m-am
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
secunde la masculin și 53,12 secunde la masculin. Johnny Weissmuller ar fi mirat să vadă ce echipament folosesc înotătorii de astăzi și, cu siguranță, ar fi fost imposibil să îndeplinească baremul de calificare la Jocurile Olimpice. În 1952, la Helsinki, unguroaica Eva Szekely a obținut aurul la 200 m bras cu un stil care cerea o forță considerabilă, dar care nu încălca regulamentul. La masculin, toți înotătorii au adoptat noua tehnică. La sfârșitul competiției regulamentul a fost schimbat și noul stil
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
subl. n.]. Eu pledam cauza intelectualilor disidenți din Ungaria; el - "linia justă" a PMR, întru stoparea tulburărilor de acolo. A ridicat tonul, m-a somat să-mi bag mințile în cap, dacă nu vreau să dau de belea. Soția lui, unguroaică originară din Ardeal, îi ținea isonul. Cu trecutul său de activist la conducerea organizațiilor de tineret, [V.I.] adopta poziția românească oficială. (Mult mai târziu, soția lui își va revizui public atitudinea, din păcate uitând-o pe cea inițială)"27. Fragmentele
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
În ultima zi am dus documentul Europass Mobilité, formatorii nu știau ce reprezintă, le-am povestit. Bizar mi s-a părut că numai noi, româncele, Îl aveam. Până seara au aflat cum să-l completeze... Am clasificat colegii: româncelesuper informate, unguroaicele - relativ reținute, bieloruselenesigure, grecii și spaniolii - expansivi și prietenoși. Când m-am Întors În România, zâmbeam și priveam cu Îngăduință infinită bagajul meu proaspăt distrus În timpul tranzitului, Gara de Nord, controlorul mitocan. Am plâns când mi-am revăzut copilul. Dar starea de
Caleidoscop by Anca Aparaschivei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93364]
-
gușă, părul breton vâlvoi și ochi holbați, înaltă, solidă, nemaipomenit de vitală și petrecăreață, în cele mai bune raporturi cu cei din clanul Cotuțiu - înțeleg prin asta mai ales tinerii -, fără să fi știut vreodată o boabă românească: Karola Vikol, unguroaică dintr-o familie de origine armenească cu ramură și în Vechiul Regat, unde a existat un general cu numele Vicol (nu voia nici să audă de „rudele“ scăpătate de peste munți). Bogată încă - posedând și alte case, în alte părți ale
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în salonul Cotuțeștilor, unde medicinistul, arătos ca un actor de cinema și căruia începuse să-i placă a trage la măsea, invita colegi și colege la adevărate festinuri urmate de dans, foxtroturi și charlestoane organizate cu contribuția generoasă a veselei unguroaice, prezentă și ea întotdeauna. Bătrânii nu și făceau niciodată apariția în atari ocazii, popa neavând nimic împotrivă din moment ce nu cheltuia un sfanț pe aceste „dezmățuri“. Iar generozitatea maghiară nu se mărginea doar la atât, extinzându-se și la daruri prețioase
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și chiriașii lor, toți unguri cu progenitură numeroasă: cei mai vechi prieteni de joacă, de la care am deprins să vorbesc atunci la fel de bine maghiara ca și româna și dintre care n-am mai reîntâlnit-o apoi decât pe Irma, țigancă unguroaică, mai mare ca mine cu vreo doi-trei ani, căpetenia droaiei de pueri, „amanta“ mea, inițiatoarea mea primordială în ale erosului. Ferestrele mărunte ale acestor apartamente dădeau spre canalul Someșului, care mărginea de partea asta ulița, iar de partea cealaltă direct
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mi-a spus niciodată nimic și nu am mizat niciodată pe aspectul meu fizic, ba pot spune că aceasta este epoca în care am început să mi detest imaginea în oglindă). O curioasă apariție a fost fiica unui colonel (mama unguroaică, nemțoaică, evreică ori ...poloneză?), tot elevă de liceu (habar n-am de unde am pescuit-o), înaltă, mlădioasă fără a fi exagerat de subțire la trup, blond roșcată, care mi se părea o minune de frumusețe. Româneasca ei avea un ușor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
2. care aparțin antropologiei populare; B. 1. „oacheșe”: bărbați și femei; 2. „blonde”: sunt personaje așezate, nu tocmai tulburătoare, statornice dar nu tocmai vrednice de încredere; C. grupate după criterii geografice sau pe naționalități: 1. orientale; 2. asiatice; etc.; 3. unguroaica, 4. rusoaica; etc. D. 1. umoristic; 2. comic; 3. tragic; 4. visătorul; 5. fantastul; etc.; E. după aparteneța operei la o anumită perioadă, direcție literară, etc.: 1. clasic; 2. romantic; 3. realist; etc.; F. în funcție de raportul cu o anumită realitate
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
toată țara a domnit doi ani, cu aprobarea lui Ladislau Cumanul. Pentru a le răsplăti faptele de vitejie, regele a acordat românilor vechi ortodocși „pământ în Maramureș între râurile Mureș și Tisa, locul numit Criș”, unde ei luându-și femei unguroaice din legea latină, trăiesc „până în ziua de azi”. În temeiul celor scrise destul de nebulos în această cronică, că românii vechi ortodocși au fost trimiși în ajutor de către Romanovicii din Roma Veche și românii noi de împăratul și papa de la Roma
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fetei când se mărită. Mama nu a făcut excepție. Grijulie și harnică, tot anul avea în vedere să ne completeze lada (cu zestre). Încă de când eram mici, a început pregătirea. Țineam multe oi și din lâna lor (toarsă și vopsită) unguroaicele de la Măneuți ne-au țesut câteva scoarțe cu trandafiri. Erau lungi de câte vreo 5 m și late de 1,50 m. Ele împodobeau camerele țărănești. Au fost primele ce-au ocupat loc de cinste în lada mare și înflorată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Mircea, Ileana, Varvara și Maria). Masa o aranjam în casa cea mare, unde aveam o mobilă adecvată pentru asemenea ocazii (aniversări, hram, botez, nuntă etc.). Aici, aveam pe pereți, de jur împrejur scoarțe de lână în trandafiri, țesute de priceputele unguroaice de la Măneuți. Pe o comodă era așezată cu grijă zestrea noastră (a fetelor): lăicere, covoare, sumani, plapome, chilote, perne mari și mici (cu fluturi). Pe grindar, era atârnat, cât e camera de lungă, un scorțăraș (mai îngust ca celelalte scoarțe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
totale a artificialului. Păcat că nu era și îngrijit; poate că era puțin circulat, atacat de ploi și de scurgerile de apă de pe munți. Primul popas l-am făcut la o stână, de fapt o baracă în stânga drumului, unde niște unguroaice, datorită felului de a fi a lui Mircea, ne-au dat lapte și caș. În sens opus, într-un autocar, treceau actorii unui teatru național. Peste drum dăinuiau niște cazemate din beton, rămășițe ale războiului, dovadă că pe acolo, odată
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
proprietarul Almanahului și „Cum iubesc diferite femei: Românca - Din toată inima, Italianca - Cu foc, Engleza - Igienic, Spaniola - cu pasiune, Germana - cu senzualitate, Rusoaica - cu patimă, Americanca - cu socoteală, Evreica cu interes, Franceza din curiozitate, Polona - după întâmplare, Țiganca - în continuu, Unguroaica - iute, Sârboaica - din când în când și vecinic cântând, Elinela (din Grecia) - Nu pot iubi.” * Împrumutând cronologia datelor istorice din „Calendarul poporului bucovinean” pe anul ordinariu 1906, realizat de Eugeniu Nesciuc, Cernăuți, 1905, Almanahul poporului, ilustrat, pe anul 1931, realizat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
făcând parte din specia „pișcotarilor”, indivizii cu vagi preocupări literare, care nu ratează nici o agapă în branșă. A apărut și la Chișinău specia asta. Aceleași mutre, pe care le vezi peste tot. O altă întâlnire-surpriză, la Trakai, este o tânără unguroaică născută în România și stabilită la Vilnius (soțul său e lituanian) după 1989. O cheamă, dacă am reținut bine, Ildiko Rimas. Lucrează ca translatoare din maghiară, mai face uneori traduceri din limba română, însă relația ei cu țara de origine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
schimb de informații privind genealogia familiei noastre. Din partea mamei e mai greu de urmărit; totuși ajung la un ofițer polonez care în secolul al XVIII-lea conducea un batalion sau o companie maghiară ca mercenar. Prin căsătoria acestuia cu o unguroaică s-a născut familia Katczovsky (numele de naștere a bunicii mele din Ungaria). Bunicul meu de origine austriacă a fost profesor de limbă și literatura germană pe nume Jeremia Engel a cărui proveniență pare a fi pe undeva prin Cehia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
secol al curvelor, al sutelor de curve de pe maidanul și din hotelul Duca, de pe străzile Belvedere, Brezoianu, Câmpineanu, Domnița Anastasia și intrarea dr. Marcovici, găzduite, dichisite și dădăcite de patroanele, de „țațele“ lor, șchioapa, Pica, tanti Berta, ovreica, madam Gonda, unguroaica, și țiganca Măndica, pro tejate de eroii inimii lor, Iancu Chelbosu, Mitică Buzatu, Gonea și de eroul Între toți eroii bordelurilor, Victor Talianu, pe care l-am văzut mort În furgonul Morgii, ucis În bătaie de un birjar cu cheia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]