275 matches
-
reușește să demonstreze că viața a apărut succesiv pe Terra, recunoaște finalitatea ca notă distinctivă a lumii viețuitoare în raport cu materia brută, dar nu ca una voită, ci fortuită (ca rezultat al întâmplării), iar varietatea speciilor ce populează astăzi pământul, de la unicelulare la ființe superioare, ar fi rezultatul transformării progresive în timp a unor specii în altele prin variabilitate, ereditate și selecție naturală. Cu toate limitele ei această teorie a fost îmbrățișată imediat de materialiști și de lumea științifică. Primii, pentru că înlătura
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
căreia au apărut; - proba timpului, invocată de darwiniști pentru susținerea teoriei lor, cade dacă se are în vedere pentru organismele superioare faptul că de-a lungul a mii de ani nu s-a observat apariția nici unei specii noi, iar pentru unicelulare (a căror viteză de înmulțire este extrem de mare) exemplul cu mucor mucedo (o mucidee) la care dacă se schimbă mediul de cultură ia aspectul de levură cu prețul însă a diminuării capacității de reproducere (fecunditatea) până la dispariția acesteia, este suficient
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
embriologie, evocate sau argumentate, nu rezistă nici ele în fața analizei și logicii științifice. De altfel Paulescu o denumea ultima punte darwinistă pentru salvarea doctrinei. Într-adevăr studiul straturilor profunde ale scoarței terestre arată prezența vieții sub forma cea mai simplă (unicelulară - bacterii) încă de acum 3,5 miliarde ani. Pe măsură ce ne apropiem de straturile mai noi se întâlnesc fosile ale formelor de viață din ce în ce mai evoluate: plante, animale inferioare, animale superioare. Aceste observații arată că viața a apărut succesiv pe pământ, ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
față. În lungul epicotilului (foto 51), conturul secțiunii transversale devine pătratic-hexagonal, cu coaste atenuate. Epiderma se menține cu celule izodiametrice, din loc în loc fiind vizibili perii tectori și peri secretori; aceștia din urmă sunt scurți, de tip Mentha, cu baza unicelulară, ovat-piriformă, cu pedicelul unicelular, foarte scurt, cu glanda octocelulară, acoperită de o cuticulă comună. În coastele principale, 1-2 straturi corticale hipodermice au celule de tip colenchimatic, iar în parenchimul cortical extern se observă două cavități aerifere alungite tangențial. Între cele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
foto 51), conturul secțiunii transversale devine pătratic-hexagonal, cu coaste atenuate. Epiderma se menține cu celule izodiametrice, din loc în loc fiind vizibili perii tectori și peri secretori; aceștia din urmă sunt scurți, de tip Mentha, cu baza unicelulară, ovat-piriformă, cu pedicelul unicelular, foarte scurt, cu glanda octocelulară, acoperită de o cuticulă comună. În coastele principale, 1-2 straturi corticale hipodermice au celule de tip colenchimatic, iar în parenchimul cortical extern se observă două cavități aerifere alungite tangențial. Între cele două inele de țesut
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
aproape în totalitate cutinizat, realizând un relief sinuos, crenelat. Din loc în loc se observă peri tectori foarte lungi, pluricelulari, cu celula terminală flexuoasă, alungită și ascuțită la vârf; pereții celulari sunt foarte groși. Perii secretori sunt formați dintr-o bază unicelulară, un pedicel unicelular și o glandă octocelulară, acoperită de o cuticulă comună, puternic bombată. De asemenea, se observă stomate vizibil proeminente deasupra epidermei. Scoarța este diferențiată în țesut colenchimatic tangențial spre exterior și țesut clorenchimatic spre interior. Colenchimul este mai
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cutinizat, realizând un relief sinuos, crenelat. Din loc în loc se observă peri tectori foarte lungi, pluricelulari, cu celula terminală flexuoasă, alungită și ascuțită la vârf; pereții celulari sunt foarte groși. Perii secretori sunt formați dintr-o bază unicelulară, un pedicel unicelular și o glandă octocelulară, acoperită de o cuticulă comună, puternic bombată. De asemenea, se observă stomate vizibil proeminente deasupra epidermei. Scoarța este diferențiată în țesut colenchimatic tangențial spre exterior și țesut clorenchimatic spre interior. Colenchimul este mai gros în coaste
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
încă din 1901 de către Hérail; el precizează că peri tectori sunt mai adesea bicelulari, cu celula terminală având extremitatea subțire și alungită. Perii secretori sunt, de asemenea, lungi, cu celula bazală a pedicelului având peretele extrem de gros, iar glanda este unicelulară; acest tip de peri amintește de cei ai primulaceelor și geraniaceelor. În poziție hipodermică se află țesut colenchimatic pluristratificat la cele două fețe și în aripile latero-adaxiale, fiind mai adesea de tip tangențial, mai rar de tip angular, ca în
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de diferite tipuri și numeroși peri tectori; stomatele sunt prezente în ambele epiderme, deci limbul este amfistomatic (fig. 11 -A). Perii tectori sunt asemănători cu cei menționați la pețiol. Perii secretori sunt de două categorii: unii relativ scurți, cu glanda unicelulară, iar alții cu un pedicel unicelular foarte scurt, aproape sesili, cu glanda foarte mare, formată din 8 celule secretoare, acoperite de o cuticulă comună. Mezofilul este în cea mai mare parte de tip palisadic, format din 2-3 straturi de celule
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
tectori; stomatele sunt prezente în ambele epiderme, deci limbul este amfistomatic (fig. 11 -A). Perii tectori sunt asemănători cu cei menționați la pețiol. Perii secretori sunt de două categorii: unii relativ scurți, cu glanda unicelulară, iar alții cu un pedicel unicelular foarte scurt, aproape sesili, cu glanda foarte mare, formată din 8 celule secretoare, acoperite de o cuticulă comună. Mezofilul este în cea mai mare parte de tip palisadic, format din 2-3 straturi de celule înalte; doar 2-3 straturi de la fața
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
aer, conferă frunzelor tinere o culoare argintie și un aspect catifelat. Pe tulpină, perii tectori se găsesc de la bază (unde sunt singurii prezenți) până la vârf (unde predomina cei secretori). Perii secretori sunt de trei categorii: • peri mai lungi, cu bază unicelulară, pedicel unicelular lung și glandă unicelulară; se întâlnesc îndeosebi pe pețiol; • peri cu glandă bicelulară și cu pedicel unicelular lung; • peri cu glanda octocelulară, pedicel scurt, unicelular și baza unicelulară; sunt cei mai frecvenți și se întâlnesc atât pe tulpină
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
frunzelor tinere o culoare argintie și un aspect catifelat. Pe tulpină, perii tectori se găsesc de la bază (unde sunt singurii prezenți) până la vârf (unde predomina cei secretori). Perii secretori sunt de trei categorii: • peri mai lungi, cu bază unicelulară, pedicel unicelular lung și glandă unicelulară; se întâlnesc îndeosebi pe pețiol; • peri cu glandă bicelulară și cu pedicel unicelular lung; • peri cu glanda octocelulară, pedicel scurt, unicelular și baza unicelulară; sunt cei mai frecvenți și se întâlnesc atât pe tulpină cât și
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
argintie și un aspect catifelat. Pe tulpină, perii tectori se găsesc de la bază (unde sunt singurii prezenți) până la vârf (unde predomina cei secretori). Perii secretori sunt de trei categorii: • peri mai lungi, cu bază unicelulară, pedicel unicelular lung și glandă unicelulară; se întâlnesc îndeosebi pe pețiol; • peri cu glandă bicelulară și cu pedicel unicelular lung; • peri cu glanda octocelulară, pedicel scurt, unicelular și baza unicelulară; sunt cei mai frecvenți și se întâlnesc atât pe tulpină cât și pe frunze, fiind întotdeauna
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
unde sunt singurii prezenți) până la vârf (unde predomina cei secretori). Perii secretori sunt de trei categorii: • peri mai lungi, cu bază unicelulară, pedicel unicelular lung și glandă unicelulară; se întâlnesc îndeosebi pe pețiol; • peri cu glandă bicelulară și cu pedicel unicelular lung; • peri cu glanda octocelulară, pedicel scurt, unicelular și baza unicelulară; sunt cei mai frecvenți și se întâlnesc atât pe tulpină cât și pe frunze, fiind întotdeauna în număr mai mare pe organele tinere. La nivelul primordiilor foliare și a
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cei secretori). Perii secretori sunt de trei categorii: • peri mai lungi, cu bază unicelulară, pedicel unicelular lung și glandă unicelulară; se întâlnesc îndeosebi pe pețiol; • peri cu glandă bicelulară și cu pedicel unicelular lung; • peri cu glanda octocelulară, pedicel scurt, unicelular și baza unicelulară; sunt cei mai frecvenți și se întâlnesc atât pe tulpină cât și pe frunze, fiind întotdeauna în număr mai mare pe organele tinere. La nivelul primordiilor foliare și a internodurilor terminale ale tulpinii se observă diferite stadii
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
secretori sunt de trei categorii: • peri mai lungi, cu bază unicelulară, pedicel unicelular lung și glandă unicelulară; se întâlnesc îndeosebi pe pețiol; • peri cu glandă bicelulară și cu pedicel unicelular lung; • peri cu glanda octocelulară, pedicel scurt, unicelular și baza unicelulară; sunt cei mai frecvenți și se întâlnesc atât pe tulpină cât și pe frunze, fiind întotdeauna în număr mai mare pe organele tinere. La nivelul primordiilor foliare și a internodurilor terminale ale tulpinii se observă diferite stadii de diferențiere a
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
stabilită definitiv, dar se pare că viața pe Pământ a început după câteva sute de milioane de ani de la formarea Pământului. Până acum circa 600 de milioane de ani toate formele de viață erau compuse din bacterii și alte organisme unicelulare. Istoria biodiversității din ultimii aproximativ 540 de milioane de ani a fost marcată de o creștere rapidă a organismelor multicelulare, iar în ultimii 400 de milioane de ani, biodiversitatea mondială a cunoscut o tendință periodică de dispariții masive de specii
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
luni de zile, cu episoade succesive de infecție cu clone diferite ale parazitului, distincte serologic, la fiecare 7-10 zile, în fiecare episod o altă clonă a parazitului cu un alt tip de antigen variant ce este expus pe suprafața parazitului unicelular, antigen simbolizată VSA (de la Variant Surface Antigen) sau VAT (de la Variant Antigen Type). În consecință, în fiecare episod al infecției, un alt tip serologic de Trypanosoma continuă infecția inițială (fig. 15.1). Infecția poate fi stopată finalmente la animalele sălbatice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
propriu-zise) și Archebacteriile. B. Supraregnul EUCARIOTA, cu 4 regnuri: 1. PROTISTE - cu 30 de Încrengături (inclusiv protozoare și fungi inferiori), din care 8 cuprind alge: diatomee, aurii, brune, roșii, verzi ș.a., ale căror dimensiuni variază de la 2-3 micrometri (unele alge unicelulare) până la peste 50 m (unele alge brune, cum ar fi Macrocystis). 2. FUNGI - cu 3 Încrengături de ciuperci superioare (zigomicete, ascomicete, bazidiomicete). 3. PLANTE - cu 12 Încrengături din grupele: briofite (mușchi), pteridofite (ferigi) și spermafite: gimnosperme (pinofite) și angiosperme (magnoliofite
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
prea specializate, algele brune nu s-au instalat În mediul aerian, nu au putut da alte grupe de plante. După păreri mai noi, cucerirea mediului aerian s-ar fi făcut prin intermediul algelor verzi, mai simple ca organizare, mai puțin specializate (unicelulare sau pluricelulare, cu tal unistratificat sau pluristratificat), care au: echipament pigmentar mai simplu (clorofila a, clorofila b, carotenoizi), ceea ce permite dezvoltarea acestor vegetale În straturile superficiale ale apei, deci acolo unde pătrund fotonii radiațiilor roșii și albastre; perete celular predominat
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
care nu sunt comune s] dobândeasc] diferite grade de important] moral]. (Pentru o aprofundare a eticii drepturilor animalelor vezi capitolul 30, „Animalele”) 3) Etică vieții Clasa viet]ților cuprinde nu doar ființe umane și animale, ci și plante, alge, organisme unicelulare, poate chiar și viruși, conform unor teorii, ecositeme și chiar întreaga biosfer]. (Vezi Attfleid, 1983; Goodpaster, 1987 și Taylor, 1986.) Complexitatea eticii vieții este dat] de r]spunsul la întrebarea: „Ce este viu?”. Indiferent de modul în care este l
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noastră se situează în rândul marilor țări viticole din ierarhia mondială ocupând locul șapte pe glob și șase în Europa după țări ca: Spania, Italia, Franța, etc. 2 2. PROCESE METABOLICE ALE LEVURILOR UTILIZATE ÎN VINIFICAȚIE Drojdiile (levurile) sunt microorganisme unicelulare eucariote care se reproduc prin înmugurire. Aceste trăsături sunt caracteristice pentru majoritatea drojdiilor dar sunt și excepții. Există și specii care dau formațiuni micelare, altele cu un ciclu de diviziune prin fisiune și genuri care poartă conidii și sterigme. Lodder
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
fapt este utilizată în fabricarea brânzeturilor, la coagularea laptelui. Catepsinele se găsesc în toate țesuturile, în interiorul celulei și anume în lizozomi; acționează la un pH de 5-7 și hidrolizează proteinele intracelulare până la faza de aminoacizi. La o serie de organisme unicelulare catepsinele intervin în procesul de autoliză și autodigerare. Exopeptidazele sunt metaloproteine care conțin ioni de Mg2+, Mn2+ sau Zn2+, secretate de mucoasa intestinală; sunt insolubile în apă și în soluții saline. Exopeptidazele au fost împărțite la rândul lor în *-aminopeptidaze
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
apele epurate și de la detergenți. Îndiguirile nu mai permit acestor nutrienți să rămână în lunca inundabilă; în aceste condiții Dunărea s-a transformat într-o "conductă" care dirijează rapid nutrienții în mare, în cantități mari. În mare apar numeroase organisme unicelulare, iar consumarea lor de către bacteriile aerobe epuizează oxigenul dizolvat în apă. Scoicile sunt cele mai afectate, murind în masă. Prezența lor este mult mai frecventă pe plaje decât altădată, atrăgând muște generatoare de disconfort, și emanând mirosuri neplăcute. - Digurile de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
în toate punctele arheologice de pe vetrele vechilor așezări menționate în prima parte a lucrării de față, atestă și ele interesul oamenilor din vechime pentru creșterea animalelor domestice, fie că această îndeletnicire deservea marea familie gentilică, fie pe aceea din gospodăriile unicelulare de mai târziu. Căci ocupațiile din domeniul agricol în zona de câmpie se întrepătrund atât ca necesități și posibilități, cât și prin foloase în vederea valorificării tuturor resurselor oferite de natura înconjurătoare. Nu există călător străin, care a avut ocazia să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]