292 matches
-
Între timp, declaranții trebuie să utilizeze metode corespunzătoare, recunoscute internațional, pe care le notifică autorității competente. TEST DE INHIBARE A ALGELOR 1. METODĂ 1.1. Introducere Scopul acestui test este stabilirea efectelor unei substanțe asupra creșterii speciilor de alge verzi unicelulare. Testele de durată relativ scurtă pot estima efectele asupra câtorva generații. Această metodă poate fi adaptată astfel încât să fie utilizată în cazul mai multor specii de alge unicelulare, caz în care protocolul de test trebuie însoțit de descrierea metodei. Această
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
test este stabilirea efectelor unei substanțe asupra creșterii speciilor de alge verzi unicelulare. Testele de durată relativ scurtă pot estima efectele asupra câtorva generații. Această metodă poate fi adaptată astfel încât să fie utilizată în cazul mai multor specii de alge unicelulare, caz în care protocolul de test trebuie însoțit de descrierea metodei. Această metodă este cel mai ușor de aplicat în cazul substanțelor solubile în apă, care, în condițiile de testare, prezintă o probabilitate mare de a rămâne în apă. Pentru
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
92.11 15.92.12 Alimente dietetice Clasa 15.89 Alte produse alimentare Alte produse alimentare Supe și bulionuri și preparate din acestea Ouă fără coajă și gălbenușuri proaspete sau conservate; albuș de ou Drojdii(active sau nu); alte microorganisme unicelulare moarte; praf de copt Alte produse alimentare n.î.a.p. Sucuri și extracte vegetale, substanțe peptice, mucilagii și alte produse de îngroșare Sucuri și extracte vegetale, substanțe peptice, mucilagii și alte produse de îngroșare Grupa 15.9 Băuturi Clasa 15
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
de determinare a CE50 folosind hârtie probit logaritmică Imobilizare în % C.3. TESTUL DE INHIBARE A DEZVOLTĂRII ALGELOR 1. METODĂ 1.1. INTRODUCERE Scopul acestui test este acela de a determina efectele unei substanțe asupra creșterii speciilor de alge verzi unicelulare. Testele de durată relativ scurtă (72 de ore) pot estima efectele asupra câtorva generații. Această metodă poate fi adaptată pentru a fi folosită în cazul câtorva specii de alge unicelulare, caz în care este furnizată o descriere a metodei împreună cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
determina efectele unei substanțe asupra creșterii speciilor de alge verzi unicelulare. Testele de durată relativ scurtă (72 de ore) pot estima efectele asupra câtorva generații. Această metodă poate fi adaptată pentru a fi folosită în cazul câtorva specii de alge unicelulare, caz în care este furnizată o descriere a metodei împreună cu protocolul de test. Această metodă este cel mai ușor de aplicat în cazul substanțelor solubile în apă, pentru care în condițiile de testare există probabilitatea de a rămâne în apă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
mai mare concentrație regăsită într-o cultură este în nucile de Brazilia, cu o cotă de 1%, corespunzând la 10.000 ppm (părți per milion). S-a dovedit că dependente de bariu sunt algele ornamentale (Desmidiaceae), o familie de organisme unicelulare, algele verzi (Chlorophyta) mari de 1 milimetru, care trăiesc în ape dulci, sărace în nutrienți, găsindu-se în special în mlaștini. În celulele lor se găsesc cavități, umplute cu lichide, în care se găsesc minuscule cristale de sulfat de bariu
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
la noile condiții de hrană, revoluția neozoică apare mai târziu. Dar, în mod ciudat, nu cu acestea se definește începutul Neozoicului, ci cu fapte negative: dispariția amoniților și a reptilelor gigantice. Există totuși și un criteriu pozitiv, apariția unor organisme unicelulare, foraminiferele de talie mare, numite Numulitide, ce nu vor exista decât în Paleogen, de unde și tendința de a denumi această perioadă, Numulitic. În afară de numuliți, Neozoicul este, în domeniul nevertebratelor, era necontestată a moluștelor, mai precis, a scoicilor și a melcilor
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
(științific "Euglena viridis") este un organism unicelular (protozoar) care face parte (după Georgescu, 1997) din Regnul Protista, Subregnul Protozoa (gr. "protos": primul, "zoon": animal), Încrengătura Sarcomastigophora, Subîncrengătura Flagellata (Mastigophora), Clasa Phytomastigophorea. face legătura intre regnul animal si cel vegetal. Mediul de viață al euglenei verzi este cel
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
ul ("um sp.") reprezintă cel mai evoluat gen dintre protistele animaloide. Cuprinde mai multe specii: , , Paramecium tetraurelia. Sunt unicelulare, cu lungimea de aproximativ 0,25 mm sau 50 până la 350 µm. Corp alungit, de forma unui ”pantofior„, acoperit cu numeroși cili scurți și uniformi. Pe fața ventrală a corpului prezintă o depresiune oblică numită "peristom", în capătul peristomului se
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
trăiesc în lumenul intestinului subțire al gazdei. Femela depune aici numeroase ouă (aproximativ 240.000/zi). În absența masculului, femela depune ouă nefecundate, care nu au capacitate infestantă. Ouăle rezultate din înmulțirea sexuată conțin o singură celulă ou, nedivizată (sunt unicelulare, neembrionate). Au un înveliș protector rezistent. Sunt eliminate în mediu odată cu excrementele gazdei. Sunt foarte rezistente în mediul extern, putând rămâne viabile pe sol mai mult de 1 an. Nu sunt infestante dacă sunt ingerate în stadiul de ouă neembrionate
Limbric () [Corola-website/Science/310433_a_311762]
-
fiind depus într-un alt loc unde se formează roci sau depozite noi de calcar. In această categorie se pot diferenția calcare formate din depuneri rezultate din acțiunea microorganismelor (numiți în general microbi, virusuri, bacterii, ciuperci microscopice, alge sau organisme unicelulare) sau calcare formate din depunerile scheletelor de corali (organisme marine din clasa Anthozoa ce trăiesc în general în mările calde tropicale) O altă sursă de calcar biogen sunt scheletele unor animale marine moluște (Mollusca) ca: melci (Gastropode), scoici (Bivalva) sau
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
este tot mai răspândită. O metodă considerată eficientă este combaterea înțepăturilor de țânțari prin aplicarea pe haine a substanței dietiltoluamid. Malaria este o boală infecțioasă transmisă de țânțar la oameni și animale, cauzată de protozoare parazitare (un tip de microorganism) unicelular de tipul "Plasmodium". Malaria cauzează simptome ce includ, de obicei febră, oboseală, stări de vomă și dureri de cap. În cazuri grave, aceasta poate cauza piele îngălbenită, convulsii, comă sau deces. Aceste simptome apar, de obicei, la un interval de
Malarie () [Corola-website/Science/304737_a_306066]
-
Pe stigmatul florilor ei germinează, formând un filament care poartă numele de „filament de infecțiune”. Acest filament pătrunde până în ovar. În interiorul ovarului, din miceliu se diferențiază conidiofori scurți. Pe acești conidiofori scurți se formează conidii ovale. Aceste formațiuni sunt ovoide, unicelulare și hialine. Această formă poartă denumirea de "Sphacelia segetum". Conidiile descrise mai sus sunt învelite într-un suc zaharat, foarte căutat de insecte. Insectele în căutarea sucurilor dulci iau pe corpul lor aceste conidii, ajutând la propagarea ciupercii. Conidiile pot
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
de gerontologie. S-a stins din viață în 1916 la 71 de ani (destul de mult fata de speranța de viață a acelei epoci). Descoperirea fagocitozei i-a adus, în 1908, Premiul Nobel pentru Medicină. De asemenea, cercetările sale în domeniul unicelularelor i-au adus o mare notorietate. Studiile privind bacteriile acidului lactic au fost continuate de savantul japonez Minoru Shirota. Acesta, pornind de la cercetările lui Mecinikov, și-a dedicat întreaga viață studierii efectului pozitiv al acestor microorganisme asupra tranzitului intestinal și
Ilia Ilici Mecinikov () [Corola-website/Science/313150_a_314479]
-
fungal. Polimerul de chitină de origine biologică este sintetizat prin activitate enzimatică numită sinteza chitinei. În Saccharomyces cerevisiae au loc mai multe activități de sinteză a chitinei în locații diferite intracelular și la anumite etape ale înmugurire a acestei ciuperci unicelulare. Acest component organic este în general bine suportat de către țesuturile biologice, și este utilizat în cosmetică sau în tratamentul arsurilor. În chirurgie este utilizat ca fir chirurgical, datorită rezistenței, flexibilității și faptului că este biodegradabil, resorbindu-se pe măsură ce rana se
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
rolul cel mai important în respirație, la nivelul lor are loc "respirația pulmonară", schimbul gazos între organism și mediu realizându-se la nivelul alveolelor pulmonare. Structura aparatului respirator este adaptată modului de viață al animalului și tipului de respirație. Ființele unicelulare nu au un aparat respirator, ele fiind ușor pătrunse de gaze și de lichidele care le înconjură. Nu același lucru se petrece la ființele pluricelulare, unde absorbția oxigenului de către lichidul circulant (sângele) și eliminarea bioxidului de carbon are loc la
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
alături de alte materiale inutile organismului, care trebuie eliminate. Acesta este un proces esențial pentru toate formele de viață existente. Excreția reprezintă un proces total opus secreției, prin care substanțele secretate pot avea sarcini specifice după ce au părăsit celula. La organismele unicelulare substanțele rezultate în urma procesului de descompunere se elimină direct de pe suprafața celulei. Organismele pluricelulare posedă un aparat excretor mult mai complex. Plantele superioare elimină gazele prin intermediul stomatei sau a porilor de pe suprafața frunzelor. Animalele au organe speciale de excreție. La
Excreție () [Corola-website/Science/318985_a_320314]
-
Un calculator personal actual (2008) poate cuprinde în memoria sa rapidă de lucru cantități de informație de ordinul câtorva gigabaiți (miliarde de baiți). Prin informație genetică se înțelege informația codificată în materialul genetic cu care este înzestrat orice organism viu, (unicelular sau pluricelular) de pe planeta noastră. Totalitatea informației genetice dintr-un organism se numește genotip. Informația genetică este stocată în structura macromoleculară complexă a acidului dezoxiribonucleic (ADN), care este prezent atât în nucleul fiecărei celule (ADN nuclear care are rolul principal
Informație () [Corola-website/Science/296885_a_298214]
-
plante și cea mai mare parte a biomasei organismelor multicelulare. Etajul sublitoral cuprinde porțiunea de fund marin permanent imersată, situată între limita inundării permanente și adâncimea care permite existența organismelor fotosintetizante. Etajul elitoral se situează de la limita inferioară a algelor unicelulare sau pluricelulare (60 m) până la marginea platformei continentale. În Marea Neagră, din cauza euxinismului, nu există etajele batial, abisal și hadal, apele adânci fiind anoxice. De la o anumită adâncime, apa mării nu mai conține oxigen decât în cantități neglijabile. Există totuși microorganisme
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
anumite microorganisme, de obicei prin cataliza enzimelor ce conțin fier sau nichel. Cu ajutorul acestor enzime, numite hidrogenaze, se obține hidrogen în urma procesului de fotosinteză. Gena introdusă ajută frunza să descompună molecula de apă în elementele componente. Algele folosite sunt plante unicelulare care produc, în mod natural, cantități mici de hidrogen în timp ce își extrag energia necesară din lumina Soarelui. David Tiede, unul dintre inventatorii acestei metode, afirmă că algele produc hidrogen ca să se apere de radicalii liberi rezultați în urma fotosintezei, care altfel
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
mare în țara noastră sunt nesemnificative sunt răspândite în Marea Neagră . Importanța algelor în natură și în viața omului este enormă , deoarece acestea creează mai multe biomasă decât plantele terestre . Celula - prezentă unitatea structurală de bază a corpului algelor ,sunt forme unicelulare sau multicelulare. Grup foarte unic le constă algele sifonale: thalli nu sunt împărțite în celule, în ciclul de dezvoltare este un stadiu unicelular . Este evident că celula și aici își păstrează valoarea ca element central , dezvoltare și diferențiere care duce
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
mai multe biomasă decât plantele terestre . Celula - prezentă unitatea structurală de bază a corpului algelor ,sunt forme unicelulare sau multicelulare. Grup foarte unic le constă algele sifonale: thalli nu sunt împărțite în celule, în ciclul de dezvoltare este un stadiu unicelular . Este evident că celula și aici își păstrează valoarea ca element central , dezvoltare și diferențiere care duce în thallus e neobișnuită . Algele roșii (Rhodophyta ) grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină și aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi, numiți ficobelizomi, iar clorofila este de tip a. Forme multicelulare au apărut după ce celula a parcurs un drum lung și dificil de dezvoltare ca un organism independent . Trecerea de la stratul unicelular la stat multicelular este însoțită de pierderea de individualitate și schimbările legate de structura și funcția de celule. Odată cu apariția și diferențierea legată de specializarea multicelulară a Thallului , trebue văzută ca primul pas spre evoluția în țesut ( histogeneză ) și organe
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
a.m.d.), la unii taxoni cu ambele generații egale ca existență, iar la alții cu predominarea generației sporofitice față de generația gametofitică și invers. Filogenetic, se pare că algele își au originea în grupa euglenofitelor astotrofe, din care au apărut volvocalele unicelulare. De la această treaptă clorococalele și ulotricalele, ultimele generand încrengăturile briofite și pteridofite. Acrochaetium savianum (Auduinella saviana) Este o algă roșie cu tal simplu, cu aspect de tufă, de tip heterotrih. Carpogonul fără pedicele, se dezvoltă prin transformarea unei celule a
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
le sunt unele din cele mai comune tipuri de fitoplancton. Majoritatea sunt unicelulare, deși pot trăi în colonii sub formă de filament sau funde. Ele sunt producătorii lanțului trofic. O trăsătură aparte a celulei diatomeei constă în aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid de siliciu hidratat. Acesta se
Diatomee () [Corola-website/Science/316077_a_317406]