597 matches
-
cuprinde dispoziții finale ca limitele competenței Curții de Justiție, aderarea la UE și revizuirea tratatelor. Cele trei tratate instituitive CECO, CEE și EURATOM au fost modificate, iar tratatul instituind CEE se va numi Tratatul instituind Comunitatea Europeană. Se emite cetățenia unională, uniunea europeană monetară și se formulează pe termen lung o politică de apărare. În 1997 și în 1999 este semnat Tratatul de la Amsterdam. Uniunea a fost transformată și sunt impuse noi obiective privind sporirea rolului cetățeanului și consolidarea caracterului democratic
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
În ultimele decenii de existență, Uniunea Sovietică era formată din 15 Republici Sovietice Socialiste (RSS), denumite de cele mai multe ori simplu, Republici Sovietice. În interiorul URSS, republicile se mai numeau și republici unionale. Toate acestea erau republici socialiste și toate, cu excepția Rusiei, aveau propriul lor partid comunist. Toate cele 15 republici sunt acum țări independente, iar 12 dintre ele, excepție făcând țările baltice, fac parte din Comunitatea Statelor Independente. Din punct de vedere
Republicile Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/303383_a_304712]
-
republică avea un set de simboluri de stat unice: steag, stemă și, cu excepția RSFS Rusă, imn național. Republicile au jucat un rol hotărâtor în destrămarea statului sovietic. În timpul lui Mihail Gorbaciov, glasnostul și perestoika au fost gândite să revigoreze statul unional. Aceste reforme au avut o serie de efecte neașteptate, care au dus la creșterea puterii locale. La început, liberalizarea politică a permis guvernelor republicane să capete legitimitate prin invocarea democrației, naționalismului sau prin combinarea amândurora. În plus, liberalizarea a produs
Republicile Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/303383_a_304712]
-
lungul deceniului al nouălea, conducerea sovietică a încercat să găsească noi structuri care să reflecte puterile crescute ale republicilor. Aceste eforturi s-au dovedit în final niște eșecuri, iar, în 1991, Uniunea Sovietică a încetat să mai existe, iar republicile unionale și-au proclamat independența. Republicile au devenit state independente, iar guvernele postsovietice au fost formate în mare parte din personalul guvernamental din epoca sovietică. RSFS Rusă era cea mai întinsă republică sovietică și, de asemenea, republica cu cea mai numeroasă
Republicile Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/303383_a_304712]
-
02%) și la alegerile prezidențiale din anul 2000 (obținând 696.989 de voturi, adică 6,22%). Reales ca senator în legislatura 2000-2004, Frunda a îndeplinit funcțiile de președinte al Comisiei pentru drepturile omului din Senatul României (2002), președintele Consiliului Reprezentanților Unionali al U.D.M.R. (septembrie 2002) și președintele Comisiei pentru drepturile omului al Senatului (2003). În paralel, a deținut următoarele funcții în cadrul Consiliului Europei: vicepreședinte al Grupului Parlamentar al Partidului Popular European (2000), primul vicepreședinte al Comisiilor de Monitorizare (2002), raportor
György Frunda () [Corola-website/Science/305355_a_306684]
-
controlul de stat. La 27 aprilie 1990, Sovietul Suprem al RSSM aprobă tricolorul ca drapel de stat. În cadrul politicii sovietice de "Гласность" („glasnost”: transparență) și de "Перестройка" („perestroika”: reformă) inițiată Mihail Gorbaciov, sentimentele naționale locale devin, ca în celelalte republici unionale sovietice, sinonime de deschidere și de Равенсность ("ravensnost": a fi, pentru băștinași, deopotrivă, egali cu populațiile ruse sau rusofone aduse aici de URSS). Sentimentele moldovenesc și românesc, care în ciuda politicii de rusificare, dăinuiseră parțial între Prut și Nistru, determină parlamentul
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
URSS; 1961-1964 Șef de laborator; 1964-1970 Director al Institutului de Fiziologie și Biochimie a Plantelor al AȘM. 1970-1974 Conduce Secția de Microbiologie a AȘM; 1971-1974 Academician coordonator al Secției de Științe Biologice și Chimice a AȘM; 1974-1980 Director al Institutului Unional de Cercetări Științifice în domeniul Metodelor Biologice de Protecție a Plantelor; 1980-1992 Șef al Laboratorului de Fiziologie Patologică a Plantelor al Institutului de Fiziologie a Plantelor al AȘM; 1992-1996 Director al Institutului de Protecție Biologică a Plantelor al AȘM; 1993-2003
Ion Popușoi () [Corola-website/Science/311107_a_312436]
-
primii ani a cătat să asigure un anumit grad de autonomie culturală a naționalităților neruse, cu păstrarea lor în sistemul federal al puterii, prin păstrarea puterii mololitice a Partidului Comunist. Sistemul federal oferea un statut superior naționalităților titulare ale republicilor unionale, un statu inferior inferior naționalităților titulare ale republicilor, regiunilor și okrugurilor autonome. În total, 50 de naționalități au avut republici, regiuni sau okruguri în care dețineau controlul nominal, în cadrul sistemului federal. Federalismul și asigurarea învățământului în limbile materne au asigurat
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
a unei naționalități oficiale în actele de identitate era considerată ca un factor generator de atitudini discriminatorii. Un alt factor care este posibil să fi redus presiunea rusificării etnice a fost reducerea sau chiar inversarea migrației rușilor către anumite republici unionale la sfârșitul deceniului al șaptelea. La sfârșitul deceniului al șaptelea s-a făcut simțită o migrație a rușilor dinspre Georgia și Armenia. În deceniul al nouălea s-a făcut remarcată de asemenea o migrație a rușilor dinspre republicile Asiei Centrale
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
era de așteptat), câteva poeme care se părea că îl glorificau pe Stalin, (printre care și "Odă lui Stalin"), dar, în 1937, conducerea organizațiilor scriitorilor au început să-l acuze, mai întâi la nivel local și mai apoi la nivel unional, că ar fi promotorul vederilor antisovietice. La începutul anului următor, Mandelștam și soția lui au primit un bilet de tratament la o stațiune lângă Moscova. La sosire, Mandelștam a fost imediat arestat. Patru luni mai târziu, Mandelștam a fost condamnat
Osip Mandelștam () [Corola-website/Science/301331_a_302660]
-
1996). Sergiu Rădăuțanu a pregătit 64 de doctori în științe și doctori habilitați. A ținut prelegeri la universități din Franța, Germania, SUA, Anglia, Coreea de Sud, Ungaria, India, Japonia, etc. A participat la numeroase conferințe internaționale. A organizat în Republica Moldova 7 Conferințe Unionale în domeniul Semiconductorilor precum și Conferința Internațională "Compușii ternari și multipli" (Chișinău, septembrie 1990). În 1993 a fost unul din organizatorii Congresului Internațional al Academiei Româno-Americane "Moldova: Deschideri culturale și științifice spre Vest", la Chișinău. participat activ la elaborarea programelor de
Sergiu Rădăuțanu () [Corola-website/Science/307524_a_308853]
-
regizor de teatru și film român din Republica Moldova. s-a născut la data de 1 mai 1938, în orașul Chișinău. Și-a început activitatea de creație ca poet și jurnalist. A urmat apoi facultatea de scenaristică de film la Institutul Unional de Cinematografie din Moscova - VGIK (1958-1963).Din anul 1962 este membru al Uniunii Scriitorilor și membru al Uniunii Cineaștilor. Încă din perioada studenției, a început să colaboreze la studioul cinematografic "Moldova-film", semnând în anul 1961 scenariul filmului artistic "Omul merge
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
Internațional de filme de la Helsinki (1961); Laureat al Premiului Național pentru tineret "Boris Glăvan" (1967), Premiul Marele chihlimbar pentru cel mai bun film la Festivalul regional de filme din Chișinău (1967) și Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul unional de filme de la Leningrad (1968) pentru filmul "Gustul pâinii"; Premiul pentru nuvela Tulburel la Festivalul Internațional de Filme din Edinburg (1970) pentru "Zece ierni pe-o vară"; Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul unional de filme de la Alma-Ata
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
bun scenariu la Festivalul unional de filme de la Leningrad (1968) pentru filmul "Gustul pâinii"; Premiul pentru nuvela Tulburel la Festivalul Internațional de Filme din Edinburg (1970) pentru "Zece ierni pe-o vară"; Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul unional de filme de la Alma-Ata (1973, ediția VI-a) și Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din Kazahstan (Alma-Ata, 1973) pentru filmul "Ultimul haiduc"; Diploma specială la Festivalul unional de filme (ediția VIII-a, Chișinău, 1975) pentru "Durata zilei"; Diploma juriului la
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
Zece ierni pe-o vară"; Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul unional de filme de la Alma-Ata (1973, ediția VI-a) și Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din Kazahstan (Alma-Ata, 1973) pentru filmul "Ultimul haiduc"; Diploma specială la Festivalul unional de filme (ediția VIII-a, Chișinău, 1975) pentru "Durata zilei"; Diploma juriului la Festivalul unional de filme de la Vilnius (ediția XIV-a, 1981) pentru filmul " Unde ești, dragoste?"; Premiul juriului pentru cel mai bun rol femenin la Festivalul unional de
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
filme de la Alma-Ata (1973, ediția VI-a) și Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din Kazahstan (Alma-Ata, 1973) pentru filmul "Ultimul haiduc"; Diploma specială la Festivalul unional de filme (ediția VIII-a, Chișinău, 1975) pentru "Durata zilei"; Diploma juriului la Festivalul unional de filme de la Vilnius (ediția XIV-a, 1981) pentru filmul " Unde ești, dragoste?"; Premiul juriului pentru cel mai bun rol femenin la Festivalul unional de filme din Tveri(1989) pentru filmul "Corbii prada n-o impart"; Diploma juriului pentru cel
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
Festivalul unional de filme (ediția VIII-a, Chișinău, 1975) pentru "Durata zilei"; Diploma juriului la Festivalul unional de filme de la Vilnius (ediția XIV-a, 1981) pentru filmul " Unde ești, dragoste?"; Premiul juriului pentru cel mai bun rol femenin la Festivalul unional de filme din Tveri(1989) pentru filmul "Corbii prada n-o impart"; Diploma juriului pentru cel mai bun documentar la Festivalul Internațional de film DaKino din București (1997) și Mențiune pentru înalta valoare artistică și umanism la Festivalul de film
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
(în ; n. 19 octombrie 1948, Strășeni, RSS Moldovenească, URSS, actualmente în Republica Moldova) este un regizor de film și scenarist moldovean, membru al Academiei Euroasiatice de Televiziune și Radio. Este laureat al multor festivaluri internaționale și unionale de film, primind Premiul Comsomolului din Moldova - „Boris Glavan”. s-a născut la data de 19 octombrie 1948, în orașul Strășeni din RSS Moldovenească (pe atunci în URSS, actualmente în Republica Moldova). Membru ULCT (1965-1978). A studiat la Facultatea de regie
Valeriu Jereghi () [Corola-website/Science/312152_a_313481]
-
Moldovenească (pe atunci în URSS, actualmente în Republica Moldova). Membru ULCT (1965-1978). A studiat la Facultatea de regie teatru dramatic a Institutului de Arte din Chișinău (1967-1970), la clasa lui Gh.I.Revo și, în paralel, la Facultatea de Regie a Institutului Unional de Cinematografie - VGIK (1969-1975), la clasa regizorului A.Zguridi. Începând din anul 1975, după absolvirea VGIK, a fost angajat ca regizor la studioul cinematografic „Moldova-film”. A colaborat cu studiouri din Iugoslavia, România, Austria, Ungaria, Germania, Franța și Rusia. Din anul
Valeriu Jereghi () [Corola-website/Science/312152_a_313481]
-
Populare „Struguraș” activează din 1946. De-a lungul existenței sale a întreprins turnee în Ucraina, Bulgaria, Grecia, Belarus, Armenia, Coreea de Sud ,Țările Baltice, România, China, Egipt, Grecia, Irak, Germania, fiind apreciat cu mențiuni și diplome. Este medaliat cu aur la Festivalul Unional de Folclor (în cadrul URSS), ediția I. La Ungheni se editează două ziare locale. Ziarul „Unghiul” a fost fondat în 1997 de patru jurnaliști. În anul 2001, „Unghiul” a fost singurul ziar din Republica Moldova care, din veniturile proprii, și-a procurat
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
un inginer de sunet român, care a realizat coloana sonoră la un număr mare de filme. S-a născut la 12 martie 1932, în orașul Bazargic din județul Caliacra (pe atunci în România, iar astăzi în Bulgaria). A absolvit Institutul Unional de Tehnică Cinematografică din Leningrad, devenind inginer de sunet. A contribuit la realizarea coloanei sonore la un număr mare de filme printre care "S-a furat o bombă" (1962), "Pădurea spânzuraților" (1964), "Străinul" (1964), "Dacii" (1967), "Columna" (1968), "Mihai Viteazul
Anușavan Salamanian () [Corola-website/Science/313281_a_314610]
-
Organizare Științifică a Muncii și Conducerea Producției al Ministerului Industriei Alimentare din RSS Moldovenească. Pleacă din nou la Moscova în 1975, lucrând ca lector la Centrul pentru probleme administrative al Universității de Stat "Lomonosov" și cercetător științific la secția Institutului Unional de Cercetare Tehnico-economică și Informație în Electrotehnică - "Informelectro" (1975-1977), apoi ca șef al sectorului cercetare al Centralei Economice "Mosstroiplastmass" din Moscova și redactor științific la Institutul Central de Cercetare Tehnico-economică și Informație pentru Industria Alimentară din Moscova (1977-1981). În paralel
Mircea Druc () [Corola-website/Science/305055_a_306384]
-
remarcat că anumite republici sovietice au ignorat în mod voit orice restricție prevăzută de legea cooperativelor. În Estonia, autoritățile au permis cooperativelor să asigure aprovizionarea vizitatorilor străini și au luat inițiativa înființării de întreprinderi mixte cu companiile străine. Marile întreprinderi unionale au început să fie restructurate. Aeroflot, de exemplu, a fost divizat în mai multe întreprinderi independente, dintre care unele au devenit nucleele viitoarelor linii aeriene independente. Noile organizații economice au fost încurajate să caute investitori străini. În iunie 1988, la
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
a lansat reforme radicale, care să reducă controlul partidului asupra aparatului guvernamental. El a propus un nou executiv, de forma sistemului prezidențial, ca și un nou element legislativ - Congresul Sovietelor.. Alegerile pentru Congresul Sovietelor au fost ținute în toate republicile unionale în martie și aprilie 1989. Pe 15 martie 1990, a fost ales și primul Președinte executiv al URSS în persoana lui Mihail Gorbaciov. Cu 59% din voturile deputaților, Gorbaciov a fost ales, e adevărat, fiind candidat unic. Congresul s-a
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
Comunist al Uniunii Sovietice și chiar a poziției lui Gorbaciov. Relaxarea cenzurii și încercarea de deschidere politică au avut efectul secundar neașteptat al redeschiderii conflictelor naționale, nerezolvate mult prea multă vreme, dar și a redeșteptării atitudinilor antiruse în toate republicile unionale. Cererile pentru un mai mare grad de independență au devenit mult mai puternice, în special în țările baltice - Estonia, Letonia și Lituania - care fuseseră anexate de URSS în vremea lui Stalin (1940). Sentimentele naționaliste au început să se manifeste cu
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]