474 matches
-
diverse funcțiuni publice, cunoaște foarte bine țara sa, are un spirit practic și conciliator și, mai presus de toate, este un om de treabă, un om cinstit. Merci de atestatul de bună purtare! Asupra culturei întinse și variate care caracterizează universalismul breslei advocaților am avea însă de observat că există oarecari Cartagini delende și oarecari "acusativum cum infinitivum " care ne-au făcut a nu prea regreta lipsa acestui surogat al adevăratei științe. Când timpul, nu diplomele, a fost însărcinat a constata
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mult sau mai puțin fortuită s-a ajuns la o transformare relațională orientată către eficiență economică, de fapt către profit, pe care-l urmărește și sistemul medical În raport cu societatea și medicul În raport cu pacientul. După Parsons aceste principii abandonate ar fi: universalismul practicii medicale, care presupune că medicul este la dispoziția bolnavilor, fără excepție, fără legături afective sau interese personale. Vă rog să priviți cu atenție sistemul asistenței primare pentru edificare, unde relația medic pacient este Îngrădită de cutume birocratice. Nu cred
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
culturile locale au fost teoretizate prin două modele cunoscute: cel al lui Hofstede (1991) și cel al lui Trompenaars și Hampden-Turner (1997). Făcând o sinteză a celor două modele, cele mai importante aspecte care diferențiază culturile naționale par să fie: - universalism (relații bazate pe reguli) versus relații personale; - individualism versus colectivism (apartenența la grup); - dimensiunea temporală: culturi orientate către trecut (apreciază stabilitatea) sau culturi orientate către viitor (apreciază schimbarea). • Structura de conducere a corporației. Tipul primar de organizare este cel funcțional
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
spirituală a unui Ianus bifrons, privind cu un ochi spre tradiția Bisericii iar cu altul spre provocările modernității, știind să le împace "transmodernist". Testamentul său e o ultimă confirmare și din el rezultă, între altele, că a știut să împace universalismul Bisericii cu polonitatea trăită până în clipa morții 239. Dar m-a interesat să văd dacă ethosul transmodernității a pătruns în limbajul teologic al occidentalilor. Surpriza nu a fost mică. Dacă teologia răsăriteană este transmodernistă fără asumare terminologică, cea occidentală a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ecumenice între bisericile creștine 261. Au urmat istoricile deschideri, de după 1989, odată cu prima vizită a Papei într-o țară ortodoxă, găsind în Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist o deschidere dialogică transmodernă. Asemenea "sacrificii" din diverse direcții arată intrarea într-un alt universalism, cu adevărat global, acel unus animus (un singur suflet) din care se împărtășesc diversitățile individuale și colective, întotdeauna cu rest (Noica). Atrag atenția, în mod deosebit, că transmodernismul nu înseamnă și nu trebuie să însemne renunțarea la identitate, ci sporirea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nu pot avea dreptate în aceeași m]sur] și exist] doar un singur adev]r despre subiectul în discuție. Aceast] concepție este atat de comun] încât l-a determinat pe William James s] ne numeasc] „absolutiști din instinct” (1948). Termenul „universalism” va fi folosit în cele ce urmeaz] deoarece „absolutism” este folosit nu doar pentru a se face referire la negarea relativismului moral, dar și la concepția c] unele reguli sau datorii morale sunt absolute f]r] excepție. îi. Relativism metaetic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ce urmeaz] deoarece „absolutism” este folosit nu doar pentru a se face referire la negarea relativismului moral, dar și la concepția c] unele reguli sau datorii morale sunt absolute f]r] excepție. îi. Relativism metaetic Disputa dintre relativismul moral și universalism ocup] un loc semnificativ al reflecției filosofice în etic]. În Grecia antic] cel putin unii dintre „sofiști” au ap]rât o versiune a relativismului moral pe care Platon a încercat s] o nege. Platon îi atribuie lui Protagoras, primul mare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și În prima jumătate a secolului XX, Universitatea europeană va deveni una dintre principalele instituții chemate să făurească, să apere și să consolideze națiunea. Ea trebuia să pună În evidență, cu putere, caracterul specific, particular, diferit, al fiecărei culturi naționale. Universalismul simbolizat de cultura latină va fi abandonat acum În favoarea particularismelor naționale. Desigur, și În această perioadă, generațiile succesive de studenți și profesori vor căuta În continuare adevărul, dedicându-se slujirii artelor și științelor și sporind cunoașterea umană, la cote nebănuite
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Baolian Qin-Hilliard , op.cit., p.38 footnote> Perioada 18501875 este caracterizată de un puternic curent naționalist, apariția statelor-națiune, dezvoltarea diplomației formale, apar convenții legale internaționale dar un lucru foarte important în privința globalizării, în această etapă apar primele idei despre internaționalism și universalism. Urmează o etapă de decolare cuprinsă între 1875 și 1925 în care se pun bazele societății internaționale, se accentuează fenomenul de migrație, se dezvoltă comerțul între state. Între 1925 și 1969 apar organizațiile internaționale precum: Liga Națiunilor apoi predecesoarea sa
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
celor două procese în peisajul global a fost numit plastic, prin trunchierea și alipirea celor doi termeni, glocalizare (Robertson, 1992), iar relația lor antinomială a fost etichetată și studiată variat, în funcție de diferitele ei aspecte: cosmopolitanism versus comunitarianism, transnaționalism versus etnonaționalism, universalism versus culturalism, federalism versus separatism, modernitate (modernism) versus rezistență (tradiționalism) etc. Diferențele specifice ale unor astfel de perechi opozante rezidă în faptul că ele se adresează, fiecare în parte, unei/unor dimensiuni ale binomului globalizare-localizare. În acest context, abordarea defalcată
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
războaie mondiale care să țină cont, pe cât posibil, de observațiile prezentate în acest capitol. Una dintre cele mai convenabile definiții este oferită de Charles Kegley Jr. și Eugene Wittkopf. Program de cercetare construit pe convingerea că aplicarea raționalismului și a universalismului etic în domeniul Relațiilor Internaționale poate conduce la crearea unei lumi mai cooperante, caracterizată prin ordine și principii etice, în care anarhia internațională și războiul pot fi controlate prin intermediul organizațiilor internaționale și alte reforme instituționale ce asigură domnia legii. Se
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
naturii, un interes susținut pentru ordonarea lumii, taxinomii, interacțiuni sociale, procese cognitive. Faptul de a studia producții culturale sau reprezentări ca pe niște sisteme de cunoaștere sau ca pe niște sisteme de dispoziții mentale a relansat dezbaterea dintre particularism și universalism. Ceea ce în engleză se numește postcolonial studies și critica masivă a esențialismului cultural (faptul de a atribui proprietăți fixe unei culturi) au stimulat o nouă formă de funcționalism, care interpretează comportamentele sociale în funcție de contexte, în termeni de alegere, strategie, negociere
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
o dezvoltare personală, sistematizată, opera și ideile comparatistului francez Etiemble, luate doar ca punct de plecare. pentru ce militează comparatismul militant? Tabla de materii a acestui eseu o spune cu claritate: relații Est-Vest, antinaționalism, antieurocentrism, antiimperialism și anticolonialism, internaționalism, cosmopolitism, universalism, relații, schimburi, cooperare, comunicații libere, pentru un nou umanism, pentru un nou comparatism. Deci, tot atâtea teme care contestau, direct sau indirect, ideologia culturală oficială comunistă. Amintim acest episod doar ca simplu document ilustrativ al noului spirit comparatist care s-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
comerciale între Atlantic și Oceanul Indian." Perioada 18501875 este caracterizată de un puternic curent naționalist, apariția statelor națiune, dezvoltarea diplomației formale, apar convenții legale internaționale dar un lucru foarte important în privința globalizării, în această etapă apar primele idei despre internaționalism și universalism. Urmează o etapă de decolare cuprinsă între 1875 și 1925 în care se pun bazele societății internaționale, se accentuează fenomenul de migrație, se dezvoltă comerțul între state. Între 1925 și 1969 apar organizațiile internaționale precum: Liga Națiunilor apoi predecesoarea sa
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
însă umanitatea printre neocomuniști: aceștia nu sunt încă pregătiți să renunțe la beneficiile identitare ale unei personificări a „dușmanului”. ANTIRASISM Primo Levi scria că, spre deosebire de infernul nazist, infernul comunist era un „masacru între egali”. și într-adevăr, deși revendică un „universalism” care ierarhizează omenirea în două clase antagoniste, comuniștii nu plasează „rasa” în centrul discursurilor lor. Dacă Marx* admiră lucrările lui Charles Darwin asupra selecției naturale, publicate în 1859, el aplică acest principiu nu raselor ci claselor inaugurând un darvinism care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu cât autorul cărții admite conceptul de totalitarism și consideră legitimă apropierea între cele două regimuri. El introduce, totuși, o ierarhizare. în primul rând, ar trebui să fim atenți la diferența dintre proiecte: de o parte, „particularismul rasei”, de cealaltă, „universalismul clasei”; nazismul pare să fi fost pe deplin conform cu principiul său ideologic, în timp ce stalinismul s-ar fi abătut de la aspirația emancipatoare ce se afla în miezul comunismului. în al doilea rând, ar trebui, de asemenea, distins între lagărul nazist și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
balanței puterii 238 Inadecvarea balanței puterii 243 Partea a V-a Limitările puterii naționale. Moralitatea și opinia publică internațională 15. Moralitatea, moravurile și dreptul ca limitări ale puterii 253 16. Moralitatea internațională 258 Protecția vieții umane 259 Moralitatea universală versus universalismul naționalist 269 17. Opinia publică internațională 287 Unitatea psihologică a lumii 289 Ambiguitatea unificării tehnologice 290 Bariera naționalismului 292 Partea a VI-a Limitările puterii naționale. Dreptul internațional 18. Principalele probleme ale dreptului internațional 299 Natura generală a dreptului internațional
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Natura generală a suveranității 332 Sinonime ale suveranității: independența, egalitatea, unanimitatea 334 Ce nu este suveranitatea 336 Cum se pierde suveranitatea 337 Este suveranitatea divizibilă? 344 Partea a VII-a Politica internațională în lumea contemporană 20. Noua forță morală a universalismului naționalist 353 Naționalismul vechi și nou 353 Lupta pentru conștiințele oamenilor 355 Trei principii ale propagandei 357 21. Noua balanță a puterii 363 Caracterul inflexibil al noii balanțe a puterii 363 Dispariția elementului de echilibru al balanței puterii 367 Dispariția
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de putere ale națiunilor individuale o conștiință curată și o fervoare religioasă... și le inspiră setea și forța pentru dominația universală”37. Atât din cauza consecințelor (mai multe conflicte, ceea ce înseamnă mai multă suferință umană), cât și din cauza hubris-ului său, triumful universalismului naționalist a fost o tragedie morală. Într-un asemenea climat intelectual și moral, interesul național restrâns sau rațional - o practică posibilă în vechea societate internațională - devine depășit. Tocmai în momentul în care optimiștii proclamau aplicarea fără precedent a analizei raționale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Scylla sinuciderii naționale, amenințare tot timpul prezentă când accentul este pus pe principii morale, neglijându-se interesele naționale, este posibil să se lovească de Charybda spiritului cruciat, un mare distrugător al moralității între națiuni”45. Critica și alternativele propuse față de universalismul naționalist au indicat o cale de a scăpa și de Scylla, și de Charybda. Raționalitatea și restrângerile care limitează definiția operațională a interesului național, pentru decident, la obiectivele strict necesare pentru asigurarea securității naționale l-ar ajuta să evite spiritul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
militar și dacă ar întâlni ideea actuală de stat pe câmpul de luptă. Este posibil ca atunci să vedem în război o dezordine egală cu cea pe care anarhismul ne-o arată pe timp de pace!8 Moralitatea universală versus universalismul naționalisttc "Moralitatea universală versus universalismul naționalist" Deteriorarea moralității internaționale care s-a petrecut în ultimii ani în ceea ce privește protejarea vieții este doar un caz special al unei disoluții generale și, pentru scopul acestei discuții, mult mai importante a unui sistem etic
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ideea actuală de stat pe câmpul de luptă. Este posibil ca atunci să vedem în război o dezordine egală cu cea pe care anarhismul ne-o arată pe timp de pace!8 Moralitatea universală versus universalismul naționalisttc "Moralitatea universală versus universalismul naționalist" Deteriorarea moralității internaționale care s-a petrecut în ultimii ani în ceea ce privește protejarea vieții este doar un caz special al unei disoluții generale și, pentru scopul acestei discuții, mult mai importante a unui sistem etic ce a impus în trecut
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care întreaga omenire va trăi în cele din urmă împreună în dreptate și pace. În timp ce, în anii ’20, această ultimă pretenție era susținută cu o putere insuficientă și, de aceea, era nu cu mult mai mult decât un postulat teoretic, universalismul democratic s-a retras de pe scena politicii active, iar izolaționismul i-a luat locul. Conflictul dintre cele două universalisme s-a făcut simțit în acel timp pe tărâmul politicii internaționale doar în provocarea teoretică pe care propovăduitorii noului universalism marxist
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ultimă pretenție era susținută cu o putere insuficientă și, de aceea, era nu cu mult mai mult decât un postulat teoretic, universalismul democratic s-a retras de pe scena politicii active, iar izolaționismul i-a luat locul. Conflictul dintre cele două universalisme s-a făcut simțit în acel timp pe tărâmul politicii internaționale doar în provocarea teoretică pe care propovăduitorii noului universalism marxist o adresau lumii democratice și în ostracizarea morală, politică și economică cu care cea de-a doua întâmpina provocarea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
teoretic, universalismul democratic s-a retras de pe scena politicii active, iar izolaționismul i-a luat locul. Conflictul dintre cele două universalisme s-a făcut simțit în acel timp pe tărâmul politicii internaționale doar în provocarea teoretică pe care propovăduitorii noului universalism marxist o adresau lumii democratice și în ostracizarea morală, politică și economică cu care cea de-a doua întâmpina provocarea. În anii ’30, filosofia național-socialismului, crescută pe pământul unei națiuni anume, a fost proclamată drept noul cod moral care ar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]