432 matches
-
de ceară în organele cavitare, secțiunile de organe, dovedesc spirit științific și metodă, pasiunea cunoașterii complete, capacitatea interpretării și a concretizării rezultatelor în desene și note. Iată de ce Renașterea este mai mult decât o naștere a culturii greco-romane. Pentru spiritul universalist și analitico-reflexiv al acestor mai bine de două secole, Leonardo da Vinci este pilduitor. Acest spirit, ilustrat și de medicină, după cum vom vedea, a scos timpul din tiparele inerției. În umanismul medicinei se întâlnesc umanismul hipocratic și galenic cu cel
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
329 Idem, Două secole de mitologie națională, p. 16. 330 Ibidem, pp. 29-35, passim. 331 Ibid., p. 41. Orice națiune tinde spre a-și dobândi propriul stat, dar cum nu există un arbitru pentru aceasta, deși pornește "din zodia democrației universaliste", ea conține germenii autoritarismului, sacrificând oricând individul în virtutea unui presupus interes de grup, pe care îl definește tot o elită, care își apără prerogativele cu și mai multă îndârjire decât aristocrația Vechiului Regim, deoarece îi sunt mai aspru contestate. Ibid.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
acestora, propunerea anumitor modele politice de societate. Faptul că aceste modele s-au plasat, adeseori, în cadrele unui dezbateri ideologice care a cunoscut, în secolul al XX-lea, și spectrul reprobabil al violenței politice nu anulează realitatea că, în pofida misiunii universaliste pe care a anunțat-o Aufklärung-ul, particularitățile diverse ideologic ale epocii moderne au contribuit, de pe aliniamente diferite, la apariția unor tipuri specifice de cunoaștere socio-politică. Din punctul meu de vedere, cele trei ideologii politice ale modernității liberalismul, conservatorismul și socialismul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
dintre remarcabilele romane cult (vezi CULT FICTION) americane ale celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea. NADER, RALPH Unul din cei mai importanți avocați (de altminteri, Nader este de formație avocat) ai ceea ce Manfred Steger numește "protecționism universalist" (vezi UNIVERSALIST PROTECTIONISM), o formă de contestare a consecințelor aplicării doctrinei neoliberale globaliste. Dacă protecționismul particularist poate fi văzut ca o contestare a globalismului de pe poziții locale sau naționale (vezi BUCHANAN, PAT), personalități precum Ralph Nader militează pentru o relație
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
vezi), judecătorul șef al Curții Supreme în perioada Mișcării drepturilor civile, tocmai se născuse și nu putea face mare lucru, în condițiile în care notoriile Jim Crow Laws (vezi) acționau în sudul SUA. PARTICULARIST PROTECTIONISM Protecționismul particularist (vezi și protecționismul universalist, UNIVERSALIST PROTECTIONISM) este un termen folosit de teoreticieni precum Manfred Steger pentru a descrie forme de contestare a unor consecințe ale globalizării, care, contrar unor așteptări, sunt foarte vizibile și în America. Această atitudine anti-globalizare este adoptată și de grupuri
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cei ce le respectă, și arată slăbiciunea celor ce le nesocotesc (pentru a nu lungi inutil bibliografia la litera O de la sfârșitul volumului, vezi întregul discurs pe youtube la 2009 Nobel Peace Prize Lecture by Barack Obama). UNIVERSALIST PROTECTIONISM Protecționismul universalist, precum cel particularist (vezi PARTICULARIST PROTECTIONISM), este un termen ce definește atitudini de apărare împotriva unor consecințe negative ale proceselor globalizării, nu din perspectivă locală sau națională, precum protecționismul particularist, ci din perspectivele oamenilor și organizațiilor ce urmăresc rezolvarea unor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
zeitatea să printr-o relație caracterizat] prin angajament solemn și legalitate (Deut. 14.2). Chiar și dup] secolul al VI-lea î.Hr., cănd Iahve ap]rea că un zeu universal, nu doar local, evreii au reținut un particularism în expresia universalist] (Isaia 40-55). Semnul înțelegerii solemne, circumcizia, era destinat exclusiv b]rbaților, iar necircumcizia sau orice încercare de a ascunde semnul era echivalent] cu abandonarea angajamentului solemn (Macabei 1.15). Scopul legii era sedeq, interpretat de obicei prin „dreptate” sau „virtute
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faci s] accepte valorile tale, pe motiv c] valorile lor sunt la fel de valide că ale tale. Un alt r]spuns obișnuit la conflictul moral profund contrazice totuși relativismul moral în cele dou] forme majore ale sale. E vorba despre poziția universalist] sau absolutist] potrivit c]reia ambele p]rți implicate într-un conflict moral nu pot avea dreptate în aceeași m]sur] și exist] doar un singur adev]r despre subiectul în discuție. Aceast] concepție este atat de comun] încât l-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au interesul practic cel mai intens pentru ceea ce e stabilit că adev]r în el, si cu sigurant] c] acest interes d] naștere unor pasiuni care s] întunece judecată (pentru o replic] în acest sens, vezi Nagel, 1986, pp. 185-188). Universaliștii ar putea s] scoat] în evident] c] multe concepții morale aparent exotice presupun anumite concepții religioase și metafizice și c] aceste concepții explic] aparentă ciud]tenie, măi degrab] decât orice diferenț] în valorile fundamentale. S] lu]m, de exemplu, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în jurul tipurilor specifice de diferențe în concepția moral], presupunând apoi c] aceste diferențe specifice sunt cel mai bine explicate printr-o teorie care neag] existența unei singure morale adev]rate. Aceasta ar include negarea faptului c] modurile variate prin care universaliștii explic] dezacordurile etice sunt suficiente pentru a explica diferențele specifice despre care este vorba. (Pentru o alt] strategie de argumentare care se bazeaz] mai mult pe o analiz] a înțelesului judec]ților morale, vezi Harman, 1975.) O diferenț] etic] aparent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un intelectual al Evului Mediu, ci condiția de magiștri și de studenți, dedicați științelor și căutării adevărului. În afara solidarității universitare, de breaslă, cel mai important principiu spiritual unificator, care Îi călăuzea pe Învățați, era credința creștină. Acest caracter cosmopolit și universalist al primelor universități europene, care se va atenua treptat, Începând Încă din anii Evului Mediu, va fi contrazis Însă, În modul cel mai brutal, de universitățile din epoca modernă. În secolul al XIX-lea și În prima jumătate a secolului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
contemporane, situație În care modelul evaluativ al Occidentului, sistemul său de valori, ar reprezenta grila ideală de interpretare a evoluției istorice, În pofida „aroganței” pe care o presupune o asemenea perspectivă exclusivistă? Da, am fi tentați să spunem, din perspectiva moralei universaliste a liberalismului. Sau, dimpotrivă, imaginea creată de Occident cu privire la caracterul universal al civilizației sale (de unde pretenția de superioritate a acestuia) nu constituie decât un discurs ideologic destinat să Îi aducă autoritate și putere? Iar acest discurs nu are cumva ca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
geografică, dar mai ales prin „psihologia etnică” specifică acestora. În spirit iluminist, Papiu XE "Papiu" recunoaște că o asemenea tendință este proprie tuturor națiunilor. În fond, și românilor, s-ar putea adăuga. Dar această concesie, făcută, pe moment, unei viziuni universaliste (moștenită din ideologia iluministă), este retrasă imediat, pentru a lăsa loc, din nou, teoriei care pune accentul pe specificul inconfundabil al fiecărui popor. Maghiarii, crede Papiu, au Înrădăcinate În felul lor de a fi, În mod „natural”, nedreptatea și un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să- ți treci pe frunte, dimineața, gheara de urs, împreună cu fiii Marii Ursoaice, s-o săruți și s-o pui la loc în punguța de la brâu pentru ca lumea să se țină încă o zi, să reziste entropiei universale. În afară de catolică, universalistă, propaganda este și totalitară. Marile totalitarisme - fascismul, nazismul, - au folosit propaganda ca pe o superarmă, fapt care ocultează natura totalitară a propagandei înseși, indiferent de utilizator. În propagandă, orice relativizare este interzisă, orice acceptare rațională a unei alternative, de asemenea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pozitivă. În schimb, uneori se manifestă o tendință cumva obscurantistă, care preconizează să restrângă dreptul de descriere și de analiză pentru membrii "comunității" în chestiune. În același timp, este foarte evidentă o axiomă de închidere antinomică cu obiectivele comparatiste și universaliste ale antropologiei. Anumiți autori din "Sud" propun și ei o viziune despre țările din Nord, dar o puternică asimetrie între țările bogate, unde cercetarea este o ramură de activitate constituită și finanțată și țările zise "emergente", unde cercetarea este considerată
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
șase volume de studii și teoria literaturii, în Franța, Italia și Japonia (alte volume au fost traduse în limbi străine și editate în țară). Într-un astfel de studiu, un eseu cu cheie, de pseudo-comparatistică, în realitate de ideologie liberală, universalistă, cosmopolită etc., am contestat și eurocentrismul, la care vă referiți și dumneavoastră. Substratul latent polemic era contestarea, pe de o parte, a canoanelor literare impuse doar de către câteva centre culturale occidentale (în cazul românesc, parisul) sau estice (Moscova) și, pe
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
absolut și-mi ajunge. Teza se poate susține doar conform înțeleptului antic ce-și ducea toate ale sale cu sine. Cu mica observație că nu trăim totuși în Atena de acum două milenii. Spiritul timpului s-a schimbat. El este universalist, integralist, relativist, comunicativ, relaționist. Valoarea este azi, în primul rând, ceea ce este recunoscut în mod public. Cât privește relația dintre specificul național și integrarea europeană, sunt puține lucruri esențiale de spus din punctul meu de vedere. Mai întâi, integrarea nu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
o idee în acțiune. Dincolo de orice limitări și țarcuri strâmte: mai întâi naționale, apoi prin logica intrinsecă a ideii vest continentale, continentale, extracontinentale. Când formula astfel de idei, Goethe avea un roman chinez în mână. Ideea europeană are o vocație universalistă prin faptul că ea oferă un principiu, un ghid, un model de orientare și organizare globală, universală. Ea propagă toate valorile universal umane, unificatoare, cu funcție efectiv planetară. De la democrație la pluralism, de la drepturile omului la umanism. Aceste valori nu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
principiu pentru Europa, de ce el n-ar fi valabil și pentru alte literaturi și chiar pentru întreaga literatură universală? Tendința, tot mai evidentă, de a identifica în acest sens literatura europeană și cea mondială este deci firească prin însăși vocația universalistă originară și intrinsecă a literaturii europene. Dacă ea păstrează încă o determinare geografică aparent limitată, restrictivă, faptul se explică în primul rând prin localizarea în Europa a primelor teorii universaliste. Apoi, mai ales, prin considerarea implicită sau explicită a Europei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
europeană și cea mondială este deci firească prin însăși vocația universalistă originară și intrinsecă a literaturii europene. Dacă ea păstrează încă o determinare geografică aparent limitată, restrictivă, faptul se explică în primul rând prin localizarea în Europa a primelor teorii universaliste. Apoi, mai ales, prin considerarea implicită sau explicită a Europei ca simbol al întregii mondialități literare. Se pleacă totdeauna de la cunoscut la necunoscut. În orice caz și o antologie de texte și manifeste comparatiste esențiale de tipul La letteratura del
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în primul rând o schimbare de mentalitate, de paradigmă și unghi de recepție. Ierarhizarea și clasificarea tradițională a literaturilor în majore și minore, centrale și marginale, devine atunci fără sens. Astfel de scheme trebuie în orice caz abandonate. Vechiul vis universalist al cetății literelor, Republica litteraria, pe care Renașterea și Umanismul încep să le propună cu insistență Europei, capătă, în felul acesta, o nouă și puternică actualizare. Mesajul său nu privește numai libertatea și eficiența comunicațiilor literare în timp și spațiu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un fapt care mă fascinează. Ce se întâmplă aici se va petrece oriunde pe planetă în următoarele trei sau patru sute de ani. Într-o astfel de perspectivă, obiectivul final al studiilor literare comparatiste se modifică în mod necesar în sens universalist și generalizant. Dacă nu literaturile naționale izolate, ci totalitatea literaturilor formează adevăratul câmp de investigație și punere în relație, de analiză și sinteză literară, dacă există în ultimă analiză doar o singură literatură, rezultă că literatura universală se confundă cu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
unei teorii politice și termenul "moralism pluralist" - recunosc, termenul nu este unul prea inspirat - pentru argumentarea în favoarea sau împotriva unei teorii politice și pe alte temeiuri decât cele morale. În sfârșit, tot cu privire la moralism, voi utiliza, de asemenea, termenul "moralism universalist", pentru concepțiile politice moraliste considerate de autorii lor ca având "aplicabilitate" (i.e., valabilitate) universală 6, și termenul "moralism parohialist", pentru concepțiile moraliste apărate doar în cazul societăților libere, de tip democratic 7. Unul dintre obiectivele mele este acela de a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de a elabora principii morale (i.e., principii ale dreptății) care să fie "aplicate" (i.e., implementate sau utilizate în formularea unor reguli de organizare socială) fără a lua în calcul caracteristicile diverselor contexte particulare. De altfel, toți moraliștii (chiar și moraliștii universaliști) au insistat asupra ideii "aplicării" contextuale a principiilor lor. Ceea ce au înțeles și înțeleg moraliștii prin sarcina de a "ghida acțiunea politică" este, de fapt, sarcina de a elabora principii fezabile ale dreptății, principii pe baza cărora, după cum se exprima
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
altă parte, după cum se poate constata cu ușurință prin examinarea articolului său, Newey nu tratează teoriile moraliste ale "designului politic" ca teorii ideale, așa cum ele sunt și cum trebuie tratate, ci ca teorii non-ideale sau "teorii de tranziție", ca teorii (universaliste, absolutiste și non-contextualiste) despre "designul politic" dezirabil "aici și acum" sau/și în orice alte circumstanțe imaginabile. Iar acest tratament inacceptabil al teoriilor moraliste îl determină să atribuie moralismului și alte teze pe care moraliștii le-au respins în mod
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]