1,603 matches
-
2000. Niciodată un guvern, ulterior Legii de orientare din 1967, nu mai propusese o reformă atât de ambițioasă a politicii urbane. Proiectul valorizează rolul aglomerației urbane și introduce în legislație noțiunea de proiect urban. Teoreticianul acestei ultime formule, arhitectul și urbanistul Christian Devillers, află aici "[...] instrumentele necesare pentru ca aleșii, primarii să poată schița o viziune concretă a orașului. Vizibile și comprehensibile, proiectele urbane pot alimenta o adevărată dezbatere democratică. Înainte era dificil de discutat plecând de la procedurile și de la reglementările unui
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
politicilor care spun că ar lua mai mult în considerație aspirațiile oamenilor, plecând de la cei din cartierele sensibile 540. În general vorbind, în ciuda formulării repetate a unor asemenea critici, analiza intențiilor de acțiune din proiectele urbane arată că, pentru tehnicienii urbaniști și pentru majoritatea aleșilor, credința în influența considerabilă a formelor urbane asupra funcționării vieții sociale rămâne la fel de vie ca pe timpul urbanismului progresist. Obiectivul de ansamblu, la fel de recurent pe cât de enigmatic, de ameliorare a "lizibilității spațiului urban" reflectă persistența dorinței de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezencla-vizarea cartierelor în dificultate sau în construirea unor echipamente de mare anvergură, polivalente, pentru a favoriza fuziunea socială și pentru a conferi unui loc o identitate pozitivă pe care să se poată sprijini sentimentul de apartenență al populațiilor. În consecință, urbaniștii concep proiectele mai mult în funcție de ideea pe care și-o fac despre orașul ideal, decât inspirați de analiza situației reale a locuitorilor. Astfel, în cadrul unui proiect de recalificare a unui cartier social, Michel Bonetti relatează că, în numele dezenclavizării și al
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai mult în funcție de ideea pe care și-o fac despre orașul ideal, decât inspirați de analiza situației reale a locuitorilor. Astfel, în cadrul unui proiect de recalificare a unui cartier social, Michel Bonetti relatează că, în numele dezenclavizării și al integrării urbane, urbaniștii și-au centrat atenția pe crearea de noi căi rutiere, "în timp ce 95 % dintre locuitori se simțeau perfect legați de oraș datorită sistemului de circulație și transporturilor în comun adaptate perfect la nevoile lor". Crearea unei rețele de drumuri suplimentare nu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
grupuri sociale specifice, adesea la finalul unei perioade conflictuale născute din caracterul puțin conciliabil al practicilor unora sau ale altora. Această disoluție a socialului din mediul urban este în strânsă legătură cu digerarea acțiunii politice în comunicare. "Voința exacerbată a urbaniștilor de a marca puternic și vizibil intervenția lor pe teren, de a lăsa urme concrete ale trecerii lor"3 se leagă de concepția eroică a acțiunii politice, cea focalizată pe mari programe și monumentale realizări. Așa cum rezuma Michel Bonetti, politica
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de administrare. Vezi Jacques Rigaud și Xavier Delcros, Les institutions administratives françaises, les structures, Paris, PFNSP-Dalloz, 1984. 169 Vezi prezentarea pe care o face DATAR unuia dintre responsabilii de misiune, Serge Antoine, într-o dezbatere organizată de Societatea Franceză a Urbaniștilor asupra temei "Amenajarea teritoriului", supliment SFU, Urbanisme, nr. 96-97, "Le Bassin parisien", 1966. 170 Este o expresie a lui Philippe Lamour reluată de B. Pouyet, op. cit., 1968, p. 125. 171 Georges Pompidou, discurs în fața Adunării Naționale, 26 noiembrie 1963, citat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
28). 343 MELT, DAU, Le renouveau de la planification urbaine et territoriale, citat de Serge Wachter, La ville contre l'État?, Montpellier, GIP RECLUS, 1995, p. 34. 344 Christian Devillers, citat în Libération, 20 decembrie 1999. 345 Jacques Rey (arhitect și urbanist), "Une nouvelle manière de faire la ville?", în Jean-Yves Toussaint și Monique Zimmermann (coord.), Projet urbain, ménager les gens, aménager la ville, Bruxelles, Pierre Mardaga, 1998, p. 46. 346 SCOT trebuie să definească nevoile și orientările în termeni de habitat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
civilizată, exprimată prin valorile inerente ale cetățeniei romane care trebuiau afirmate și apărate împotriva barbarilor ce se aflau în afara limes-ului, frontierei romane. Romanii au avut capacitatea și arta de apropiere a spațiilor și etniilor (Brague, 1992, 31-33). Fiind mari urbaniști, romanii au știut să administreze și să gestioneze zone imense ale imperiului printr-o rețea de comunicații pe care au lăsat-o moștenire Europei. Dacă grecii au avut în decursul istoriei lor un anumit dispreț față de ordinea teritorială, romanii au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cea a spațiului urban ca „spațiu de tranziție” sau ca „extensie a locuințelor”. De acest lucru vrea să ne convingă și volumul coordonat de Bernard Houmont și Alain Morel și realizat de o echipă pluridisciplinară din care nu lipsesc arhitecți, urbaniști, sociologi, toți aceștia fiind etnologi probabil prin subordonarea la o perspectivă care se dorește unitară și generoasă euristic în același timp. Volumul amintit este rezultatul unui program de cercetare colectivă finanțat de către Direcția de Arhitectură și Patrimoniu din cadrul ministerului francez
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
erau Îndeajuns de reduse ca Întindere Încât să nu schimbe caracterul dominant al periferiei - zonă de fabrici, antrepozite și cartiere muncitorești - contrastul apărut din alăturarea celor trei tipuri de țesut este evident. Zone destructurate stau alături de parcelări coerente Închipuite de urbaniștii perioadei, cartiere unitare ca imagine stau alături de zone pestrițe și pline de „culoare―, caracterizate drept pitorești de străinii occidentali, obișnuiți cu rigoarea dezvoltării urbane moderne. Confortul stă alături deinsalubritate și mizerie, țesutul minor caracteristic locuințelor individuale se Învecinează cu figurile
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
Trebuie menționat faptul că acest amalgam de locuri cu specific diferit se alăturau, de cele mai multe ori, fără reguli vizibile Într-un oraș a cărui societate dorea o modernizare, care, În mod cert, se traducea și prin zonificarea funcțională pe care urbaniștii perioadei o doreau. Cincinat Sfințescu, În studiile premergătoare Planului Director de Sistematizare a capitalei, afirma: „Desigur că și zonificarea urbanistică, ca specialitate funcțională, nu poate fi privită decât ca mijloc de perfecționare a orașului. Așa fiind, nu mai este cazul
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
existat un răspuns adecvat problemelor ridicate prin tema concursului: dimensiune prea mare, insuficiența rețelelor stradale și hidrosanitare, lipsa de monumente și de piețe (Cina 2010: 202). Planul de sistematizare din 1921 Înaintea Primului Război Mondial, Serviciul Tehnic al Comunei sub coordonarea inginerului urbanist Cincinat Sfințescu 1 a elaborat un Plan de Sistematizare, ca rezultat al unei serii de studii aduse În fața Comisiei Tehnice de pe lângă Consiliul Comunal, În ședințe din perioada 1914-1916, pe care apoi lau Îmbunătățit după modificarea Constituției din 1917 (Sfințescu 1919
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
3 este făcută de G.M. Cantacuzino În interviul acordat revistei „Gazeta Municipală― (Gazeta Municipală oct 1934: 2). Prof. Duiliu Marcu are o „viziune estetică clară și personală În discuție―. Arh. Ion Davidescu este apreciat ca „strălucit urmaș al tatălui său urbanist―, director al Direcției pentru controlul lucrărilor publice, conferențiar Școala Politehnică, unde ținea cursul de urbanism pe care l-a și publicat În seria „Noțiuni de urbanism― În Revista Urbanismul.5 Arh. Roger Bolomey „cunoaște Bucureștiul ca nimeni altul―, este directorul
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
Traian Rădulescu cu „lunga pregătire În domeniu și intense cunoștințe În urbanism, format la școli occidentale, coordonează și pune la punct toate lucrările, conducând și biroul tehnic al cadastrului ca director, are cel mai greu rol al acestui comitet―, este urbanist, subdirector al Direcției Cadastru la data numirii În Comitetul de Lucru, ulterior devenind director al Direcției Cadastru.6 Are o prodigioasă activitate publicistică În revista Urbanismul 1932, 1933, 1934 abordând teme variate: parcuri și grădini, locuințe, mediu dar și teoria
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
are ca scop ultim organizarea vieții sociale― (Marcu et alli 1935: 8), a organiza Înseamnă a armoniza, orașul este Într-o mare și rapidă transformare, această transformare trebuie condusă. Autorii Își știu foarte clar limitele și responsabilitățile, de altfel rolul urbanistului este foarte clar delimitat Încă de la Început. Declarativ , discursul memoriului este ambițios și Înălțător , Însă principiile după care se ghidează autorii În felul În care fac urbanism În acest plan , sunt gentile și sunt formulate cu mare respect față de oraș
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
artificială, ci trebuie să aibă un grad de elasticitate menită să adapteze planul de sistematizare eventualelor schimbări viitoare În caracterul evoluției orașului.― (Marcu et alli 1935: 24) Un element surprinzător al acestui plan este tocmai delimitarea foarte clară a rolului urbanistului În oraș , acesta creează cadrul ce susține munca arhitectului , urbanistul nu impune, ci oferă posibilități de punere În valoare, nu dirijează o anume dezvoltare arbitrar aleasă , ci Încurajează dezvoltarea corectă a unei tendințe care deja se manifestă . Planul aduce o
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
să adapteze planul de sistematizare eventualelor schimbări viitoare În caracterul evoluției orașului.― (Marcu et alli 1935: 24) Un element surprinzător al acestui plan este tocmai delimitarea foarte clară a rolului urbanistului În oraș , acesta creează cadrul ce susține munca arhitectului , urbanistul nu impune, ci oferă posibilități de punere În valoare, nu dirijează o anume dezvoltare arbitrar aleasă , ci Încurajează dezvoltarea corectă a unei tendințe care deja se manifestă . Planul aduce o seamă de abordări urbanistice complet noi În gândirea orașului. De
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
realizat de un colectiv din care majoritatea erau arhitecti - exceptia era ing.T. Radulescu. Este fără Îndoială cert că G.M.C. a redactat Memoriul PDS, integrând În acesta idei de ale sale. Până atunci, urbanismul bucureștean fusese legat numai de figura inginerului urbanist Cincinat Sfințescu , autorul Planului de Sistematizare din 1921, ce era În vigoare la data elaborării PDS. Este relevantă și o privire comparativă a autorilor teorie urbanistice cuprinse În aceste planuri, acum după prezentarea comparativă a memoriilor celor două planuri. Teoria
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
care, de altfel, l-au schimbat deja prin planurile lor urbanistice. Sfințescu scria mult, dorind parcă să epuizeze toate aspectele posibile ale urbanismului. Scrierile sale sunt manuale de proiectare și gândire a orașului, sunt Îndrumare și compendii tehnice pentru specialistul urbanist. Aceste sunt izvorâte parcă din dorința de a statua odată pentru totdeauna meseria de urbanist În România. Sfințescu era modernul tradiționalist. Pe de altă parte, G.M. Cantacuzino, liberal În gândire, scrialucrări de reflecție despre artă, arhitectură și oraș și căuta
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
parcă să epuizeze toate aspectele posibile ale urbanismului. Scrierile sale sunt manuale de proiectare și gândire a orașului, sunt Îndrumare și compendii tehnice pentru specialistul urbanist. Aceste sunt izvorâte parcă din dorința de a statua odată pentru totdeauna meseria de urbanist În România. Sfințescu era modernul tradiționalist. Pe de altă parte, G.M. Cantacuzino, liberal În gândire, scrialucrări de reflecție despre artă, arhitectură și oraș și căuta În permanență sensul real, definind și redefinind termeni, concepte, idei. Explicându-și arta și opțiunile
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
modernist? Doctrina arhitectural? ?i urbanistic? modernist? care se elaboreaz? �n Europa �n cursul anilor �20 este progresist?. Ea prive?te teme artistice, aspecte tehnice, orient?ri estetice, dar aceste precepte trebuie puse �n practic? cu ?eluri sociale. �ntr-adev?r, arhitectul, urbanistul, inginerul care-?i exercit? profesiunea �n s�nul unei societ??i democratice au o responsabilitate deosebit? �n elaborarea am-bientului cet??enilor. Dezvoltarea tehnic? ?i economic? a societ??îi industriale se legitimeaz? prin progresul social, bun?starea mereu �n progres a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dar ridică și un mare semn de Întrebare. Teoretic metropola tinde să devină o reflexie perfectă a dorințelor omului, dar cum poate ajunge aici când materializarea arhitecturală a dorințelor este făcută de o mână restrânsă de indivizi, de arhitecți și urbaniști ale căror opere vor influența În moduri nebănuite inconștientul comunității, dar care nu răspund uneori decât parțial nevoilor psihologice ale individului. Propun, prin studiul hărților mentale ale spațiului public, să Încercăm să analizăm câteva posibile efecte ale volumului de arhitectură
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
urmare incoerența - aleatorul, mai precis - este structura de bază a carierelor tuturor arhitecților. [...] Arhitectura este, prin definiție, o aventură haotică.― (Koolhaas 1996: 210) În continuare vom analiza dacă studiul percepției afective poate fi o modalitate de apropiere a arhitecților și urbaniștilor de utilizatorii spațiului public. „Privilegierea imaginii Înseși este aceea care erodează forța socială și politică a arhitecturii. Dar mai important, ea produce o potențială distanțare a arhitecților de utilizatorii clădirilor pe care le proiectează... ― (Leach 1999: 10) Deși discursul din
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
creștere, realitatea urbană a secolului al XXI-lea este constituită radical din doi poli: insule de dezvoltare accelerată și spații În declin. Cele din urmă pot atrage decrepitudinea a regiuni și orașe Întregi. Această polarizare Îi Împovărează pe arhitecți și urbaniști cu o nouă responsabilitate, Întrucât planificarea urbană se află nepregătită pentru noile cerințe asociate declinului urban: nu este Înzestrată nici cu experiența ori viziunea potrivită, nici cu metodele sau instrumentele de lucru adaptate noilor problematici, ele Însele neclare. 1 Def
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
a controla procesele inverse, de scădere, contracție, decădere, e nevoie de conturareaunei noi viziuni, care să permită o intervenție eficientă, cunoi instrumente, Încă de la Început. dispersiaurbană Termenul dispersie urbană este consemnat Încă din 1937 de către Earle Draper, unul dintre primii urbaniști din sudul Statelor Unite (Black 1996: 52-53), iar temele care Îl circumscriu - subiecte de dezbatere până În ziua de azi - urmează să fie descrise de F. J. Osborn În anii 1940. (1946 [1965]). Suburbanizare. Suburbii O temă centrală, socotită a fi una
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]