7,238 matches
-
2010 de intenția ministerului de a modifica Legea Urbanismului, în sensul interzicerii PUZ-urilor care să introducă excepții de la PUG. Faptul că noua conducere a Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului nu acționează pentru a opri această adevărată crimă împotriva ordinii urbanistice conduce la ideea că interesul public a fost de mult abandonat”, susține fostul ministru. Elena Udrea declară că, la ministerul pe care l-a condus, succesorii ei dau dovadă de ”servilism maxim pe linie politică” în privința inițiativei de modificare a
Udrea: ”USL modifică Legea Urbanismului pentru a reintroduce avizarea bazată pe șpagă” () [Corola-journal/Journalistic/42143_a_43468]
-
se va atribui celui îndreptățit, în proprietate, terenul precum și materialele și sumele necesare pentru construirea unei locuințe de egală valoare. Dispozițiile alineatului precedent se aplică și în situația cînd imobilul ce urmează a fi restituit, a fost demolat pentru necesități urbanistice ori interese de stat, precum și în cazul în care imobilul a fost trecut în proprietatea unei unități cooperatiste sau unei organizații obștești. Nu au drept la despăgubiri proprietarii imobilelor ce urmează a fi restituite și care imobile au fost demolate
DECRET nr. 524 din 1955 privind completarea şi modificarea Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106154_a_107483]
-
urbană. Orașele Fălticeni și Pașcani aveau oficii poștale cu instalații telegrafice și telefonice mult înainte de anul 1900. Așezat la întretăierea unor importante drumuri comerciale, Fălticenii s-a dezvoltat de-a lungul anilor, atăt din punct de vedere economic, cât și urbanistic. Concomitent s-a populat destul de repede, ajungând la 9.685 de suflete, în anul 1899, iar după alipirea satelor vecine (Buciumeni, Tâmpești, Fălticenii Vechi și Oprișeni, în 1923, și Șoldănești în 1924) , la 11.146 de locuitori, în 1930. La
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fapt, sistematizarea urbană a regimul comunist dn România a însemnat distrugerea orașelor în proproție de 85 %90 % și apoi reconstruirea lor cu blocuri tip, cu rețele stradale aproape complet schimbate. În aceste orașe socialiste, în care s-au realizat ansambluri urbanistice, economice, culturale, științifice și artistice moderne, prea puține mărturii ale arhitecturii tradiționale au mai rămas în ființă. Oficial scopul sistemului era „îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă, de locuit și odihnă pentru întreaga populație”. În realitate, scopul acestui proces intens
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
mediului natural. Așadar, însușirile pozitive se asociază cu tendințele negative, efecte care influențează asupra calității vieții. Din analiza situației existente reies următoarele disfuncționalități principale: - Nu toate construcțiile realizate în ultimele decenii au avut un rol pozitiv în formarea unei imagini urbanistice închegate. La acest aspect a contribuit, pe de altă parte și stoparea până în 1989 a construirii pe acest teritoriu, în vederea sistematizării. O participare negativă o au și nenumăratele chioșcuri și construcții provizorii ce împânzesc teritoriul orașului. - O parte din instituțiile
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
manifestații în aer liberEchiparea tehnico-edilitară nu asigură în totalitate necesitățile de racordare la toate tipurile de rețele ale teritoriului. 8. 3 POSIBILITĂȚI DE DEZVOLTARE A STAȚIUNII Având în vedere situația existentă precum și disfuncționalitățile create, propunerile de dezvoltare introduse prin Planul Urbanistic Zonal și cel General, deschid largi posibilități pentru dezvoltarea și modernizarea orașului în viitor. Astfel se vor urmări: - Îmbunătățirea aspectului arhitectural-urbanistic prin amplasarea de noi instituții publice - Menținerea funcției secundare de locuire și completarea fondului existent cu noi locuințe având
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Astfel se vor urmări: - Îmbunătățirea aspectului arhitectural-urbanistic prin amplasarea de noi instituții publice - Menținerea funcției secundare de locuire și completarea fondului existent cu noi locuințe având un regim de înălțime moderat, cu aspect arhitectural care să se încadreze în specificul urbanistic al zonei. - Renovarea construcțiilor din zona protejată cu valoare ambientală specifică - Fiecărei construcții i se va asigura numărul de locuri necesare pentru parcare - Necesarul de apă pentru orașul Breaza, numai pentru populație, cu gradul de dotare tehnico-edilitară corespunzătoare este pentru
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cu împărțirea pe județe. Urmează “Harta R.P.R. din 1954“,cu împărțirea admistrativă în 18 regiuni(perioada 1952-1956). Incepând cu anul 1922 aerodromul din Bârlad a fost utilizat și pentru zborurile fotogrammetrice ale armatei. In anul 1997 s-a realizat Planul Urbanistic General al orașului,cu reglementări pentru noile cartiere de locuințe,construite în anul 1990. Municipiul Barlad se regăsește pe hărțile Europei realizate de cartografii englezi (hărți expuse la Muzeul “V.Pârvan” și la Muzeul “Castelul Bran”) și de cartografii francezi
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
cultură, cîteva nuclee de intelectuali - arhitecți, pictori, sculptori, scriitori, cercetători - s-au străduit, de-a lungul timpului, să vorbească și să aducă în centrul atenției Bucureștiul de altădată. Felul în care el a fost gîndit din punct de vedere arhitectural, urbanistic, cultural. Au fost seminarii, conferințe, dezbateri, s-au publicat importante studii, cărți, documente despre istoria și arhitectura Bucureștiului. Cred că orice efort în zona asta este o șansă pe care ne-o acordăm întru regăsirea, salvarea și redefinirea identității. Individuale
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
meticulozitate, prin adînca documentare, prin ideea însăși care stă la baza ei și o particularizează în peisajul altor apariții, prin eleganța grafică, prin delicatețea poveștii. Așa aflăm că lotizarea Parcul Ioanid este una dintre cele mai reușite formule imobiliare și urbanistice din București, neurmată, practic, de alte asemenea proiecte solide, greu de destabilizat chiar și în anii comunismului. Aici nu s-a intervenit aproape deloc. Întrebarea fundamentală a cărții - formulată tranșant de Alexandru Beldiman în postfață și sugerată pe parcursul cărții - este
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
Ion Mincu construiește în 1890 Școala Centrală de Fete, una dintre cele mai superbe arhitecturi în stil național. Desenul fiecărei case, vile, schițele, fotografii din timpul construcțiilor - emoționante - povestea discretă a familiilor, proprietarilor, fotografii de astăzi, studiul comparativ cu zone urbanistice asemănătoare de la Paris, de pildă, imagini cu detalii prezentînd elemente eclectice-lucarne, intrări principale, grilaje, sere, marchize, fotografii în sepia de atunci, din Bucureștiul dintre 1900 și 1933, toalete de epocă și interioare, toate bucură nu doar spiritul, ochiul, mintea, ci
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
sine qua non a existenței Orașului însuși. Această situație este tipică pentru spațiul românesc și, cu precădere, pentru partea de sud a țării, unde orașul este o apariție tîrzie, dezvoltată rapid, fără organicitate și, de cele mai multe ori, chiar fără reflexe urbanistice. Cum Bucureștiul intră perfect în această ecuație, el poate sluji drept material didactic în orice demonstrație care privește specificul orașului nostru. Contradicțiile și tensiunile rezolvate în Occident într-o istorie urbană îndelungată au fost preluate la noi aproape în simultaneitate
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
conștiința civică și spre marele ceremonial public. Cu excepția orașelor din zona de nord-vest a țării, care au dezvoltat o viață specific urbană cu mult înaintea secolului al XIX-lea, orașele din sud - și Bucureștiul în aceeași măsură - își leagă destinul urbanistic de modernizarea României și de palida ei ocheadă spre Occident. însă concomitent cu primenirea instituțională și cu o oarecare structurare a activităților, apar și personaje noi, cu alte exigențe, cu o altă conștiință de sine și cu un alt sentiment
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
mai banală în spațiul public, de la cea motivată individual și pînă la aceea animată de o necesitate colectivă, capătă prestanța și atributele unui ceremonial, ale unei forme noi de expresie. în acest sens, pentru a înțelege excepționala dinamică mentală și urbanistică din ultimile două sute de ani, ar trebui studiate și analizate pătrunderea și evoluția statuarului în spațiul românesc, în dubla sa ipostază; de fenomen artistic și de vehicul al unor mentalități în schimbare. Pentru că asimilarea tridimensionalului într-un orizont cultural și
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
și Vama Veche în perioada 1997-2003 1997-2003 reprezintă perioada celor mai radicale transformări din tot intervalul analizat. Cele mai dramatice transformări le va cunoaște și de data aceasta Vama Veche. Pe scurt, perioada poate fi caracterizată drept una a dezvoltării urbanistice haotice, datorată în special creșterii de la an la an a numărului de turiști. În acest context, problema spațiului locativ va deveni presantă mai ales în Vama Veche, acolo unde infrastructura construită era și cea mai săracă. În 2 Mai, deși
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
central în tot acest proces de dezvoltare. Autoritățile locale sunt cele care au distribuit mai întâi pământul, apoi au introdus o parte din suprafețele de pământ agricol în intravilanul localităților și abia după aceea au realizat și aprobat un Plan Urbanistic General care urma să confere legitimitate alegerilor făcute. Prin aprobarea planului, început încă din 1995, practic se va dubla suprafața construibilă a comunei (intravilanul) (vezi și Ioniță, 2005). Consecințele dezvoltării haotice, neplanificate de până în 2003 sunt evidențiate în studiul Analiza
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Vama Veche. Rămânând în termenii consacrați de Ostrom (2007), în Vama Veche s-a produs o dispersare a rentelor , în timp ce în 2 Mai acest lucru a fost evitat. Dispersarea rentelor în Vama Veche se face atât pe fondul absenței planificării urbanistice, cât mai ales pe baza opțiunilor individuale ale localnicilor de a vinde pământul obținut. Prin opțiunea de a vinde pământul, tot mai mulți nerezidenți vor investi în facilitățile de cazare de aici. Relația care se dezvoltă cu turiștii, de tip
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
și Mihăilescu, 2005), prin care antreprenorul încearcă să extragă cât mai mult din fluxul de turiști în beneficiul propriu, va afecta localnicii, care pierd competiția în fața celor nou-veniți. Dacă mai ținem cont și de faptul că pe fondul slabelor constrângeri urbanistice nerezidenții investesc în unități de primire și cazare de tip hotelier cu un număr mare de camere, în scopul exploatării cât mai eficiente a spațiului, sunt întrunite toate condițiile ca balanța în privința beneficiilor să încline către nerezidenți. La 2 Mai
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
omogenă în care continuă să predomine relațiile bazate pe încredere. Sintetizând într-un mod comparativ contextul instituțional și strategiile adoptate de cele două comunități analizate, constatăm următoarele: • în 2 Mai: creșterea fluxului de turiști („turism de curte”) permite liberalizarea reglementărilor urbanistice; modernizarea gospodăriilor, care va ține cont de cererile turiștilor; extinderea antreprenoriatului în rândul localnicilor, dar în mică măsură și în rândul nerezidenților; apariția construcțiilor noi în contrast cu specificul local; câștiguri suplimentare din turism, în special pentru localnici; • în Vama Veche: creșterea
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
turiștilor; extinderea antreprenoriatului în rândul localnicilor, dar în mică măsură și în rândul nerezidenților; apariția construcțiilor noi în contrast cu specificul local; câștiguri suplimentare din turism, în special pentru localnici; • în Vama Veche: creșterea fluxului de turiști a condus la liberalizarea reglementărilor urbanistice; investiții masive din rândul nerezidenților în achiziția de terenuri și construcții; reducerea câștigurilor din turism în rândul localnicilor; construcțiile noi predomină și distrug practic imaginea localității; câștiguri din turism pentru nerezidenți (Tașcu Stavre, 2011,pp. 193-194). 5.3.4. 2
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
se ceartă pe turiști și prețuri. Așa e rasa de găgăuzi” (localnic, paznic la una dintre terase) (pp. 97-98). După ce am văzut ce consecințe are faptul că dezvoltarea Vămii Vechi s-a făcut fără niciun plan, merită accentuat rolul planificării urbanistice. O concluzie ar fi aceea că orice reglementare urbană are rolul de a stabili regulile după care o entitate publică sau privată poate utiliza spațiul în așa fel încât să nu afecteze negativ interesele altora (vecini, comunitate, public) și să
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
să suporte ani mulți de inimaginabile nevoi și suferințe. La o primă impresie, din păcate reconfirmată, capitala țării care s-a întors oficial în Europa e un oraș cam ponosit, într-o pronunțată stare de paragină, neglijență edilitară și haos urbanistic. [...] Progresul, cât este, se vede, dar mi se pare încă timid și, mai ales, dezorganizat. Neonul colorat și strălucitor nu ascunde eficient zidurile cenușii, murdare și coșcovite ale majorității clădirilor, blocurilor și caselor particulare, tencuiala peticită, igrasia canceroasă a fațadelor
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
poștale, a celebrului turn al cetății. Revin în forță marile corporații din Germania. Pentru a recupera, pentru a restaura biserica din deal, casele cele vechi, încărcate de istorie. Partea cea veche, medievală, a orașului se constituie într-un unic nucleu urbanistic, străzi, case locuite în continuare de sute de ani. încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, muzicienii locali au călătorit în toată Europa. Andreas Schenker, violonist și compozitor originar de prin părțile locului, a activat atât la curtea
Academia muzicală de la Sighișoara by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9432_a_10757]
-
pur și simplu, o condiție a existenței Orașului însuși. Cu atît mai mult în spațiul românesc, și cu atît mai mult în Sud, unde Orașul este o apariție tîrzie, dezvoltată rapid, fără organicitate și, de cele mai multe ori, chiar fără reflexe urbanistice. Contradicțiile și tensiunile rezolvate în Occident într-o istorie urbană îndelungată au fost preluate aici aproape în simultaneitate și ele au determinat direct configurația spațiului, dezvoltarea lui, viața sa cotidiană și chiar aspirațiile asunse. Cel care, în final, i-a
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
curtea din spatele Casei Eliad a fost construit un mic amfiteatru, în care pot fi organizate evenimente artistice. Potrivit lui Marius Gălbenușă, în zona în care a fost realizat amfiteatrul, în anii 1960 funcționa un cinematograf în aer liber. Imobilul deține calitățile urbanistice ale construcțiilor specifice celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, care reprezintă repere arhitecturale și stilistice semnificative pentru București. Clădirea, așa cum se prezintă astăzi, a fost realizată în etape, începând din secolul
Casa Eliad a reintrat în circuitul bucureștean by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/81862_a_83187]