1,952 matches
-
semnăturile unor artiști prestigioși ai scenei. „Intenționez să-l scot pe Caragiale din specificul local pentru ca spectacolul să poată fi înțeles și de un chilian și de un francez, de oricine. Am gândit personajele mai degrabă pe tipologii ca «Frumosul urbei», «Frumoasa urbei», grupul din «D’ale carnavalului» l-am numit «Cvintet de mahala». Nu am vrut să fac din Caragiale ceea ce ar face orice regizor de teatru și nici ceea ce ar face orice coregraf. Pentru că eu fac teatru coregrafic, iar
Spectacolul „D'ale noastre“ de Gigi Căciuleanu, la Chișinău și Lisabona by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/70655_a_71980]
-
artiști prestigioși ai scenei. „Intenționez să-l scot pe Caragiale din specificul local pentru ca spectacolul să poată fi înțeles și de un chilian și de un francez, de oricine. Am gândit personajele mai degrabă pe tipologii ca «Frumosul urbei», «Frumoasa urbei», grupul din «D’ale carnavalului» l-am numit «Cvintet de mahala». Nu am vrut să fac din Caragiale ceea ce ar face orice regizor de teatru și nici ceea ce ar face orice coregraf. Pentru că eu fac teatru coregrafic, iar oamenii cu
Spectacolul „D'ale noastre“ de Gigi Căciuleanu, la Chișinău și Lisabona by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/70655_a_71980]
-
Clujului vrea să facă ordine prin cimitire. Obișnuit cu tăierile din timpul guvernării, acesta încearcă să reducă înălțimea monumentelor funerare, a florilor plantate pe morminte și să interzică accesul femeilor cu fuste scurte. Emil Boc are aspirații mari cu cimitirele urbei. Printr-un regulament de organizare al acestora, care se află în dezbatere publică, edilul vrea să treacă așezămintele răposaților la un program de tip gazon. Printre prevederile noului regulament, se numără obligativitatea unei ținute decente inclusiv din partea vizitatorilor, adică fără
Emil Boc vrea ordine în cimitire, printre răposați. Vezi regulile () [Corola-journal/Journalistic/80808_a_82133]
-
Timișoara aniversează, luni, 12 noiembrie, 128 ani de când străzile au fost iluminate electric, fiind de altfel primul oraș din lume care folosea energia electrică în acest scop. La lăsarea întunericului pe străzile urbei de pe Bega au fost puse în funcțiune 731 de lămpi de iluminat electric, în lungime totală de 59 de kilometri, dându-se astfel în funcțiune Uzina Electrică. Autor: Ana-Maria Tudor În anul 1882, Primăria a încheiat un contract de concesionare
Timisoara-128 de ani de la iluminarea electrică a străzilor () [Corola-journal/Journalistic/80802_a_82127]
-
Vii cu mine la un "pepsi" și povestim... Ce naiba? Arăt mai rău decât bărbatu' matale? Păi, nu beau eu cu el cot la cot? Nu-l știu eu pe Calindrosu, adică ăla care a trecut prin toate partidele înființate în urbea noastră din '90 încoace? Nu e cel de-i linse pe toți în... scuză-mă, pentru un ciolănaș oricât de mic? Și mai face și pe moralistu'... Adică nu e el contabilu' de la pensionari, care-l învățase pe președinte tot
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
Blaga a avut parte de adversari suficient de numeroși și tenaci, care n-au ezitat a recurge la învinuiri descalificante precum cea de plagiat (lasă că o astfel de incriminare s-a repetat și în zilele noastre chiar, în mediul urbei d-lui Popa), ajungînd pînă la o pitorească provocare la... duel, din partea fugosului Dan Botta. Seria de articole semnate de G. Bogdan-Duică, în ziarul clujean Înfrățirea, cu titlul sfidător Literatura fără rost (Desigur de d. Blaga), reacțiile inamicale prilejuite de
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
face ravagii. Fotbaliștii timișoreni, rămași fără serviciu, se răspândesc în toată țara și, unde ajung, înjghebează câte o echipă. Balanța sportivă începe să încline înspre Capitală. Plecat de la Chinezul, Cornel Lazăr - administratorul financiar al județului Timiș și viitor primar al urbei are inițiativa înființării unui club profesionist, care să rivalizeze cu marile echipe ale vremii. Ședința de constituire are loc în octombrie 1928 la fosta Primărie din Piața Libertății. Inițiatorii noului club nu și-au putut, însă, pune în aplicare planul
Agenda2005-50-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284495_a_285824]
-
Cei mai buni dintre cei mai buni vor fi premiați Sala polivalentă a Centrului Regional de Afaceri al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara va găzdui sâmbătă, 10 decembrie, de la ora 19, un eveniment monden de prim rang pentru urbea de pe Bega: balul C.C.I.A.T. Pentru a da greutate acestei manifestări, organizatorii au realizat și topul pe 2004 al membrilor C.C.I.A.T. În vederea elaborării competiției s-au utilizat date din programul de membri C.C.I.A.T. , date preluate
Agenda2005-50-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/284477_a_285806]
-
la Van Graph Kafe, după care de la ora 22, prietenii anonimilor se vor muta în Lemon Club pentru o sesiune cu Seb, Seba 1394, Dudu, K-lin, Pristvi și MC Tina. Finișul va reprezenta o premieră absolută în viața clubbing a urbei, o sesiune oficială de after-hours care va începe la ora 4 dimineața la Art Cafe, în cadrul căreia vor mixa Du Base, Roli Breaker și Leizaboy. „Rămânem pe conceptul unei familii, chiar dacă ne putem mândri că anul acesta, la evenimentul 48
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
vor mixa Du Base, Roli Breaker și Leizaboy. „Rămânem pe conceptul unei familii, chiar dacă ne putem mândri că anul acesta, la evenimentul 48 de ore am avut parte de invitați străini extrem de valoroși. Am prins rădăcini în viața clubbing a urbei și rămânem fideli principiilor noastre“, ne-a declarat Dudu. În cadrul emisiunii radio aniversare, echipa va încerca să realizeze un program de all-time-hits, trecând în revistă cele mai de succes piese ale ultimilor șapte ani în stilurile muzicale promovate de ei
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
i se arate faptele”, a citat din Biblie PS episcopul Lucian Lugojanu în fața celor prezenți în 22 decembrie în sala de spectacole a Colegiului Național de Artă „Ion Vidu“, unde a avut loc ceremonia primirii și totodată a împărțirii locuitorilor urbei de pe Bega a Luminii sfinte provenite tocmai din Betleem. Acest cadou spiritual este încununarea unui efort depus de Fundația Academică Culturală Timișoara și Fundația S.U.V.O.G. Luni dimineața, o caravană condusă de președinții acestor două fundații - domnul
Agenda2005-52-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284544_a_285873]
-
legate de obiectele zburătoare neidentificate nu-i sunt câtuși de puțin străine, ba chiar le împărtășește... oarecum. Timișoreanul Adrian Bancu este unul dintre cei aproximativ 40 de membri ai unuia din cele două cluburi, „Helion” și „H. G. Wells”, din urbe. A fost prezent chiar la înființarea clubului său, „Helion”, iar de Cornel Secu, președintele grupării, îl leagă preocupări similare... firește. Așa că obiectele zburătoare neidentificate, UFO’s (Unidentified Flying Objects) sau mai simplu „farfuriile zburătoare”, și-au făcut loc de multă
Agenda2006-10-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284835_a_286164]
-
La televiziuni, în afară de Analog, care pe când eram eu copil mic avea o emisiune «Metropolis», nu sunt atenți la ceea ce se întâmplă aici. Că de la București vine totul semipreparat plin de viermișori. Ziarele sunt trup și suflet cu mișcarea muzicală a urbei. Patronii de club (clubarii șefi, cum le zic eu) sunt foarte implicați când vine Efrecția V (n.n. - Direcția 5) sau Peshtan Fănică Matador (n.n. - Ștefan Bănică Jr.). Cred că și Pepe dacă vine se așterne covorul roșu. Tot ei sunt
Agenda2006-11-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284861_a_286190]
-
Lupta cu focul are la Timișoara o tradiție triseculară După 70 de ani, pompierii se pregătesc să urce milităria înapoi în pod Pe 1 iunie se împlinesc șapte decenii de când, la cererea profesorului Augustin Coman, primarul din epocă al urbei, și a doctorului Nicolae Table, secretar general, se înființa la Timișoara Compania Pompierilor Militari renunțându-se la „profesioniști”. Peste două săptămâni, procesul de înlocuire va fi repetat, dar în sens invers. Sirena unei mașini de pompieri în plină viteză nu
Agenda2006-20-06-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/284962_a_286291]
-
de bombardamentul armatei de asediu, fiind refăcută după 1850. La sfârșitul Primului Război Mondial, în 1919, când Timișoara ajunge sub stăpânire românească, „edificiul Primăriei era într-o stare cât se poate de slabă”, consemnează d-rul Nicolae Ilieșiu în monografia sa istorică dedicată urbei. În anul 1935 sunt executate lucrări de refacere a fațadei, „așa că puțin a mai rămas din aspectul vechiului edificiu”. Oricum ar fi, Primăria Veche își păstrează și astăzi caracteristicile inconfundabile ale gustului arhitectonic al veacului al XVIII-lea, ornamentația barocă
Agenda2006-21-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284987_a_286316]
-
arme inegale împotriva prejudecăților De Ziua Internațională a Discriminării (21 martie), la Timișoara a fost organizată o campanie scurtă și de impact: tineri reprezentanți ai etniei rome s-au strâns și au șters mesajele rasiste de pe o clădire din apropierea centrului urbei, mai exact din Piața Maria. A fost o inițiativă a Asociației Parudimos, a Institututlui Intercultural și a Trustului de Presă Agenda. Săptămâna trecută, orașul a fost gazda a două campanii împotriva discriminării și a prejudecăților. Simbrie mică, muncă multă Suporteri
Agenda2006-22-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/285013_a_286342]
-
timișorean La cei 74 de ani ai săi, inginerul dr. Gheorghe Bihoi rememorează vremurile care l-au consacrat ca inventator cu cele mai multe brevete cu soluții tehnice performante, înglobate într-un singur obiectiv: tramvaiul timișorean, legendarul mijloc de transport al locuitorilor urbei de pe Bega, acolo unde s-au născut povestioarele acestor locuri. Ele sunt indisolubil legate de carul de pe șine, mai cu seamă cel cu numărul 6, cu cel mai vechi vatman, „tramvaist” de când e lumea, și cea mai... voinică taxatoare, de
Agenda2006-03-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284648_a_285977]
-
bănățenilor, a întregii familii. Anii au început să treacă. Poate prea repede. De un timp, chiar extrem de repede. Pe piață au rămas tot mai puține ziare și reviste. Însă rețeta editorială a „Agendei“ s-a dovedit perfect viabilă. Dacă în urbe mai erau cozi, atunci acestea se formau sâmbăta, la punctele noastre de difuzare. Puține lucruri s-au întâmplat, îndeosebi în Timișoara, fără să fie consemnate în paginile săptămânalului. De 16 ani am rămas fideli așteptărilor dumneavoastră, cititorii noștri. Fiindcă fără
Agenda2006-06-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284716_a_286045]
-
brusc, Țăndărei mi-a devenit simpatic, dacă nu chiar drag (așa, din gară, timp de zece minute, cît se schimbă locomotiva; nu i-am cercetat, încă, lăuntrul), pentru că, după lectura romanelor lui Paul Georgescu (născut, acolo, la 7 noiembrie 1923), urbea pierdută în orizontul Bărăganului s-a transformat într-o sursă a plăcerilor pe care nu le pot oferi decît reveriile livrești: Țăndărei, sub numele de Huzurei, constituie miezul romanelor Mai mult ca perfectul (1984), Natura lucrurilor (1986), Pontice (1987), Geamlîc
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3896_a_5221]
-
opri să se ducă în Marea Britanie. Există elemente criminale de care românii vor să scape - și odată ce vor avea pașapoarte, vor deveni problema Marii Britanii”. Miezul prozei lui Paul Georgescu este, iată, miezul problemei traficului de minori din Londra, întru gloria urbei ialomițene ai cărei locuitori - unii, e drept - au schimbat vipia și tihna siestei din Huzurei cu ploile și ceața din Londra. Viața bate cartea? Da, pentru o zi-două, pentru că Țăndărei tot Huzurei (de la „huzurit”, nu-i așa?) rămîne: acolo, în
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3896_a_5221]
-
Ioana Revnic Viena văzută de sus - din Donauturm, din roata mare a parcului de distracții, de la ferestre de palate, de pe colinele din preajma urbei, din turle de biserici și de domuri. Dantelăria așezămintelor gotice, proiectată pe cer în zvâcnet ascuțit de turle. Piatra lăcașurilor, înnegrită de ani. Palate. Sobrietate imperială. Eleganță austeră. Muzici: în saloane cu candelabre din cristaluri zornăitoare, ori în biserici, ori
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
de perioada octombrie 2009, atunci când Klaus Iohannis venea la București pentru a face obiectul ”lucrăturii” numită Grivco, manevrată de Dan Voiculescu și Sorin Ovidiu Vântu. ”Dar, mă rog! varianta cu Klaus Iohannis premier mi se părea posibilă. Un administrator de urbe e oricum mai bun ca administrator al țării decît un administrator de palavre”, își amintește Cristoiu impresiile sale din acea perioadă. Înainte ca CCR să se pronunțe cu privire la rezultatul alegerilor din turul al II-lea Klaus Iohannis hotărăște să se
Cristoiu: Iohannis e folosit pe post de bulan împotriva lui Tăriceanu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39230_a_40555]
-
autor român. Iar asta, cred eu, deoarece Caragiale a fost cel mai muzical. Arta este formă pură. Rezistă cel mai bine cea mai puțin poluată de conținut. Radu Sergiu Ruba: „Dacă n-ar fi fost ăsta, declară un cetățean al urbei, azi ne-am numi tot Haimanale.” Există importanță și există valoare. Ce a modificat scriitorul în literatura locului, ce este el. Perspectivă istorică, perspectivă critică. Necesară, perspectiva istorică este rece. Vede în scriitor un jucător de șah. Și încă ceva
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4271_a_5596]
-
lor nu izvorăște doar dintr-o logodnă anume a stihiilor; intră în ea, inseparabil, materia sufletească a unei istorii care înseamnă destin asumat laolaltă, convergență morală. Fecior al unor pămînturi rezemate în soclul aceluiași podiș moldav, nu prea departe de urbea lui Ilie Boca, onorat de admiratori inimoși printr- un muzeu ad hoc, George Apostu se împărtășește, deopotrivă, din plămada gingașă, statornică totuși, a unei atare sinteze, îngemănînd fără emfază natură și istorie. Un proiect de monument, care să nemurească fapta
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
răturile sale. În piață îl știam toți: englezul cu bască și umbrela după el. Nea Mitică aflase de la fiica unor vecini, studentă la București, care se conversase cu el la coadă la plătit telefonul, că englezul venise la ei în urbe să își scrie doctoratul. De la nea Mitică acum aflase și standul de brân zeturi, care a transmis și măcelăriei, de unde am aflat apoi și eu. Însă toți am fi vrut să știm mai multe, dacă de pildă e căsătorit, dacă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]