466 matches
-
Nicolae Romanciuc - Colonel (r) Constantin Carol Constantinescu - Colonel (r) Gheorghe Alexandru Fulga - Colonel (r) Ion Toma Mocanu - Colonel (r) Constantin Ion Simion Serviciul Român de Informații - Colonel (r) Gheorghe Petre Banuleasa - Colonel (r) Ion Ion Stoica - Colonel (r) Marian Vasile Ureche Serviciul de Informații Externe - Colonel (r) Ion Gheorghe Manea - Colonel (r) Virgiliu Ion Panturu.
DECRET nr. 990 din 29 noiembrie 2001 privind acordarea gradului de general de brigada şi general de flotila aeriană unor colonei şi comandori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138436_a_139765]
-
9, județul Timiș. 198. Erdos Georgeta, născută la 24 septembrie 1953 în București, România, fiica lui Koti Ioan și Valeria, cu domiciliul actual în Germania, 82383 Hohenpeissenberg, Hauptstr. 68/B, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Grigore Ureche bl. Q4/A, ap. 11, județul Bihor. 199. Grigoreanu Silvia, născută la 3 decembrie 1960 în localitatea Margau, județul Cluj, România, fiica lui Cus Teodor și Susana, cu domiciliul actual în Germania, 94094 Rotthalmunster, Passauerstr. 1, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 619 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143048_a_144377]
-
65. Mocanu Mihai 66. Păun Eugen 67. Muntean Maria-Cristina 68. Roșca Ovidiu-Emanuel 69. Păduraru Camelus 70. Bulcu Ramona-Daniela 71. Baloi Daniela 72. Cismasiu Leontina 73. Georgescu Cerasela 74. Stoian Mirela-Andreia 75. Gavadia Florentina 76. Ulianov Lucian 77. Ciolca Marinela-Iuliana 78. Ureche Darius 79. Nastase Ioana-Adina 80. Popa-Badea Livia 81. Crișu Ștefan 82. Oana Emilia 83. Girlea Ștefan 84. Stoian Gheorghe 85. Nedelcu Monica 86. Avram Gheorghe 87. Sandu Antoaneta-Elena 88. Nuțu Doina 89. Lescae Hariton 90. Ducă Paul 91. Banescu Liliana
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
Tancuta 7. Olteanu Tudor 8. Tănase Mihai 9. Toma Ion. Tribunalul Teleorman 1. Cristian Clementa 2. Gârbaci Crăciun 3. Grigorescu Gheorghe 4. Ionescu Petra 5. Ivanescu Emilian 6. Popa Ioana 7. Potâng Râdă 8. Rizea Petre 9. Sofonea Gheorghe 10. Ureche Gheorghe 11. Zănoaga Gheorghe 12. Zglimbea Luminița Livia. VIII. Curtea de Apel Cluj Tribunalul Cluj 1. Baras Ioan 2. Cristea Lucian 3. Crișan Viorica 4. Georgiu Ioan 5. Groza Gavrilă 6. Grunea Vasile Gheorghe 7. Haltek Zoltan 8. Ilut Adriana
DECRET Nr. 374 din 27 noiembrie 1995 privind punerea în funcţie a unor magistraţi la tribunale şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]
-
diferitelor informații pe care le transmit creierului care le prelucrează. Sistemul nervos central selectează informațiile și dă semnale de “alarmă“ care sunt de cele mai multe ori benefice și utile vieții, dar și respinge informațiile dăunătoare. Din categoria analizatorilor, fac parte: ochiul urechea nasul limba Cei doi ochi au rolul de a percepe senzațiile luminoase și a ajuta omul să descopere obiectele din jur, din punct de vedere al formei, culorii și distanței. Analizatorul vizual este alcătuit dintr-un segment central (nervul optic
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
geocites.com/Athens/Forum/2597/grelatbe. html pot fi consultate vedetele corecte pentru acești autori PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Dante Aligheri Leonardo da Vinci Michelangelo Buonarrotti Sandro Botticelli Erasmus din Rotterdam sau Erasm Cartesius (1596-1650) Axinte Uricariul Pîrvu Mutul Grigore Ureche Chretien de Troyes Francois Villon Jan van Eyck DANTE ALIGHERI LEONARDO DA VINCI MICHELANGELO, Buonarrotti BOTTICELLI, Sandro ERASMUS ROTTERDAMUS, Desiderius DESCARTES AXINTE URICARIUL PÎRVU MUTUL URECHE, Grigore CHRETIEN DE TROYES VILLON, Francois EYCK, Jan van Observație: Se fac fișe de
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
forțele fizice, cît și mintea și pregătește pentru moralitate. Omul care muncește se convinge singur de marea însemnătate a muncii. El își sprijinea teza pe ideea că însuși organismul uman e făcut pentru a lucra: că "ochiul vrea să privească, urechea să audă, piciorul să meargă". De aici derivă concluzia îmbinării învățămîntului cu munca. La școlile sale de la Neuhof și Yverdon, în afara activităților din clasă, se făceau și lucrări agricole și se deprindeau unele meșteșuguri. Băieții făceau lucru manual și grădinărie
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
așează în palmă cum o gîză stiloul umplut în zori cu sînge navigabil zidurile au devenit străvezii pur și simplu din neatenție malul fluviului e încartiruit într-o cazarmă angoasa înroșește merele-n pom cînd se lasă seara pe brînci urechea cea mai ageră aprinde lucrurile. DANGĂT DE CLOPOT Dangăt de clopot meșteri care făureau un Dumnezeu fluid scînteietor din dangătul clopotului și către seară îl dizolvau gînditori în Dumnezeul cel adevărat. SEMN DE CARTE Suflarea oglinzii cum stinge o lumînare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pârâului Dobrovăț, unde bătrânul, bunul și înțeleptul Ștefan vodă a rânduit ca înaintea trecerii sale în lumea drepților să se zidească o biserică. Împlinirea dorinței iubitului domn s a făcut între anii 1503-1504. Despre marele voievod, canonizat în 1992, Grigore Ureche spune că poporul îl trecuse în rândul celor sfinți îndată după moartea sa: „pentru lucrurile lui cele vitejești, carile niminea din domni, nici mai înainte, nici după aceea l-au ajuns”. Intrarea în curtea mănăstirii este străjuită de un turn
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cu altul, și Ștefan Vodă tocmise puțini oameni, despre lunca Bârladului ca să-i amăgească cu bucine și cu trâmbițe dând semne de ră zboi” . Fie că i-a scăpat din vedre, fie dintr-o cunoaștere mai de aproape a evenimentelor, Ureche Vornicul nu vorbește de rolul țărănimii în victoria memorabilă de la Vaslui, așa cum fac autorii contemporani: „au întâlnit rezistența țăranilor moldoveni care deși se aflau în luna ianuarie, cu mânecile suflecate băteau cu nădejde în oastea învălmășită a lui Solyman Pașa
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Klidész, ajungând lângă mine, mi-a tras una peste ceafă, însă nu prea tare, așa că am crezut că scăpasem ieftin, trecuse deja de banca mea, dar deodată și-a întins mâna și, fără să se uite la mine, m-a urecheat atât de zdravăn c-am crezut că mi se desprind urechile, am și strigat de durere, între timp am auzit cum nea Klidész îmi șuieră printre dinți să-i dau caietul, i l-am dat, el m-a târât spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
în lungile pasaje, când doar pianul său răsună în liniștea deplină, instrumentiștii împietresc cu arcușul în mână, cu capetele întoarse spre pianist. Cu spatele la sală, însuși Ziva rămâne cu fruntea proptită-ntr-o mână, ascultând neclintit. Chiar și dacă n-ai urechea suficient de formată, înțelegi minunea la care asiști, din împietrirea muzicienilor. Petukhov e un zeu al pianului, în fața căruia sala devine o inimă uriașă, oprită într-o unică răsuflare. Doar într-o lojă la etaj, o zână blondă de vârstă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
fel, ne-ar răni profund mândria națională. Iar acum situația e și mai delicată: România abia ce a intrat în Uniunea Europeană, braț la braț cu Bulgaria. Ni s-au impus condiții ce le-au fost impuse și lor, am fost urecheați împreună cu ei... Avem impresia că tragem ponoasele de pe urma asocierii ăsteia nefericite. Culmea, uneori mai suntem și confundați cu bulgarii, deși ei sunt, desigur, mai săraci, mai înapoiați, mai needucați, mai prost îmbrăcați, cu ceafa mai lată ș.a.m.d. Pun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
teatru Bucureștiul are cinci: Teatrul Național, Teatrul Liric, Teatrul Davila, Comœdia și Compania Lirică Grigoriu pentru operetă. Din această agitație se va naște, cu siguranță, o literatură dramatică. Istoria Cele mai vechi cronici în limba română sunt cea ale lui Ureche 23: Letopisețul Țării Moldovei 24, cu pagini admirabile despre domnia lui Ștefan cel Mare, rivalitatea acestuia cu Vlad Țepeș, bătălia de la Războieni; cea a lui Miron Costin 25, din timpurile cele mai îndepărtate până în 1662, cu un tablou foarte viu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
însoritele câmpii ale Italiei sub un cer nou, poporul român și-a păstrat fecunditatea imaginației, vivacitatea spiritului, iubirea față de natură. Folclorul completează cronica, căci este mai exact și uită mai puține lucruri. Nici Miron Costin, nici Ion Neculce, nici Grigore Ureche nu vorbesc despre relațiile românilor cu Genova și Veneția: cântecele populare nu le neglijează. Ele sunt un cel mai complet tablou al moravurilor, obiceiurilor, costumelor și vieții sociale. Alecu Russo a cercetat în zadar cărțile, ziarele, monumentele, gramaticile: n-a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
bat 54. fruct 55. sămînță 56. frunză 57. rădăcina 58. scoarță 59. floare 60. iarbă 61. frînghie 62. piele 63. carne 64. sînge 65. os 66. grăsime 67. ou 68. corn 69. coadă 70. pana 71. par 72. cap 73. ureche 74. ochi 75. nas 76. gură 77. dinte 78. limba (organ) 79. unghie 80. picior (labă piciorului) 81. picior (gamba) 82. genunchi 83. mîna 84. aripa 85. burtă 86. mate 87. gît 88. spate 89. piept 90. inima 91. ficat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a atomilor. Receptorii ochiului preiau influența atomilor de la distanță, cei ai pipăitului influența atomilor din apropiere. Atomii auziți se răspândesc în întregul organism sensibilitatea vibratorie. Democrit reformulează principiul "asemănătorului prin asemănat" corespunzător, ochii vor recepta doar anumiți atomi de lumină; urechea doar anumiți atomi de auz, etc. Problema s-a complicat mult când a fost nevoie de explicarea imaginilor mintale gândite. Pentru început, Democrit a luat în considerare doar reflectarea senzațiilor de cald, de rece sau amar. Ulterior, a luat în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reușesc să pervertească în asemenea măsură textele de mare claritate ale cronicarilor, atunci când vine vorba de limba și apartenența etnică a locuitorilor Țării Moldovei, încât să îi facă responsabili de consemnarea existenței națiunii moldovenești încă din secolele XIV-XVI. Astfel, Grigore Ureche observa în Letopisețul Țării Moldovei: „Românii câți se află lăcuitori în Țara Ungurească și Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc sântu cu moldovenii și toți de la Râm să trag”. Cronicarul constată că în Transilvania locuiesc „și români peste tot
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ecranează - cu intenție - nevăzutul. Ele se impun în vedere tocmai pentru a umple golul apariției, intră în rețelele scriiturii imaginarului drept imagini care acoperă imaginea. Ceea ce se arată e, prin urmare, ceea ce ochii vor să vadă, pun în vedere, așa cum urechea pune în rostire ceea ce vrea să audă: "Nu eu sunt cea care/ își plimbă vorbele/ printre umbre și ramuri". Spunem ce vedem și vedem ce spunem, iar cuvântul plimbat printre umbre și ramuri nu spune mai mult decât vede: umbre
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
despunre" (cf. lat. punire), "dux" (cf. lat. dux), concurate de turcisme, elemente neogrecești, bulgare, polone: "a chivernisi" (cf. ngr. kivérnisa) cu varianta "a schivernisi", precum și "a isprăvnici" (cf. bg. izpravnik), "a hătmăni" (cf. pol. hatman) etc. Pentru "conducere", "administrare", Grigore Ureche utiliza "chivernisire", "isprăvnicie", "schiverniseală" ("Tocmit-au boierii mari un sfat, de chiverniseala țării și a pămînturilor Moldovei". Temenul "chiverniseală" este întâlnit și cu sensul de "economisire"," agoniseală", "subzistență". Pentru conceptul de "șef", "conducător" erau cunoscuți termenii: "purtătoriul", "socotitoriul" (de sursă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
merită, trebuie discutate. Dar mi se pare inacceptabil să-l văd pe reputatul politolog îmbrâncit din Consiliul Consultativ al unei publicații pentru care a făcut extrem de mult, luat în tărbacă de autoproclamatul comisar pentru România cu problemele imbecilei corectitudini politice, urecheat de bursierul tuturor ligilor de apărare împotriva licuricilor naționaliști români ori zeflemisit de pretutindenarul care nu mai știe diferența (toate numele invocate sunt respectabile) între Nestor Rateș și Petru Rareș ori Visteriile Mușat și Petru Mușat. Unul dintre motivele pentru
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
blacheuri de mercur la ciuboțelele de trestie, în care, înfundat ca motanul Jerry, tropăie necruțător. Când și când, scoate de la brâu pușcociul de soc, înghesuie în el plumbi de câlți și ochește către cine nu trebuie. Pe la începutul anului, îl urechea pe dl Vladimir Tismăneanu din scrierele căruia, prin anii ’80-’90 făcea conspecte. Peste o vreme, îl lua la refec pe dl Gheorghe Grigurcu, din scrierile căruia ar fi putut învăța câte ceva. Mai mult, lipsit de argumente în fața unei analize
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
foarte îndulcită și o țigară, a lăsat bacșiș mare și s-a bucurat nespus că a putut face asta, apoi s-a grăbit spre Știrbei Vodă, la Conservator, unde avea cursuri. Cam târzior, cam târzior, dragul meu Cristian, l-a urecheat domnul Vrăbiescu văzând că ajunge cu mai bine de jumătate de ceas întârziere. Dacă nu te-aș cunoaște așa bine, aș zice că nici n-ai dormit cum trebuie, păi, se poate ? Nu știai că azi exersăm la Panofka ? - și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
domnului Moldovei față de regele polon. Teama secuilor și a brașovenilor s-a dovedit a fi întemeiată. Fiind convins că regele Matei nu poate riposta prompt, Ștefan cel Mare a trecut munții în 5 iulie și a prădat în secuime. Grigore Ureche credea „că fiindu Ștefan Vodă om războinic și de-a pururea trăgându-l inima spre vărsare de sânge, nu peste vréme multă, ce în al cincilea an, se sculă den domniia sa, în anii 6969, rădicându-să cu toată putérea sa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Crasnăș de trădare. Comparând textul scrisorii lui Ștefan cel Mare și Cronica lui Dlugosz, nu se poate afirma că acesta s-ar fi inspirat numai din scrisoarea domnului. Mai degrabă, descrierea sa se apropie de aceea făcută de Bonfinius. Grigore Ureche considera că, trecând de pe valea Siretului pe valea Moldovei, Matei urmărea să nu rămână „vreun unghi nepipăit de dânsul”. Al. Gonța a fost de părere că schimbarea direcției de marș spre Suceava s-a datorat faptului că Matei nu voia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]