413,626 matches
-
crește iarba", "Jurnal de campanie", "Dramă în parc", "Din cîte adevăruri". Cititori de azi, trecuți prin poezia optzecistă, modificați cumva ca sensibilitate înspre prozaic și anti-metaforic, e probabil firesc să reținem poeziile care poartă în țesutul lor semnele stilului ce urma să devină dominant. Tot semnificativ e faptul că de obicei nu reținem titluri de poeme, că aceste titluri și-au pierdut cumva concentrația pe care o știam din poezia tradițională. Nu ne spune poate nimic titlul cu sonorități de Glossă
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
cumva concentrația pe care o știam din poezia tradițională. Nu ne spune poate nimic titlul cu sonorități de Glossă eminesciană Din cîte adevăruri, dar primul vers ne trezește brusc amintiri: "Fă-mi plata, te rog! Trebuie să plec." Versurile care urmează au dat multă bătaie de cap criticii: Închid un ochi și văd/ mari adevăruri solide. Îl deschid/ și lucrurile se fac mai mici,/ și văd cu doi ochi/ mai puțin decât cu unul,/ și văd cu doi ochi jumătate/ din
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
de ani întergi li se refuză cetățenia elvețiană (Beromuster); Coco, tânărul din Traum Frau, urmărit de Riniker cu aparatul de filmat vreme de doi ani, are aspectul fizic al unui bărbat, dar trăirile psihice ale unei femei, drept pentru care urmează un tratament cu hormoni, se supune mai multor intervenții chirurgicale și, la șapte ani, după ce acest documentar distins cu diverse premii internaționale l-a făcut cel mai celebru transsexual din lume, el se sinucide. În schimb, tânăra toxicomană din Unterwegs
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
scrie shakespearian ZIUA. Cine e însă bîntuitorul? Un fost secretar de stat în ministerul condus de Ecaterina Andronescu. Numele său întreg e Vasile Molan și a devenit fost în minister, după o decizie a premierul Năstase. Destituitul, anunță Ziua, ar urma să devină consilier al Ecaterinei Andronescu. Prin ce s-a ilustrat în ultima vreme fantomaticul personaj aflăm tot din Ziua: "Editurile care au tipărit manualele lui Vasile Molan au cîștigat la licitația din 3 aprilie prima rundă, oferind prețuri incredibil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
textul despre ea" - decît dintr-o înțelegere primitivă a misiunii presei. P.S. Ca să nu fie îndoială că ziarul dlui Popescu conține exact "cultura" pe care pariază d-sa, iată cîteva titluri din paginile culturale ale Adevărului din ziua care a urmat notiței despre noi: Se cîntă rock Unplugged cu Direcția 5, Frank Sinatra, un maniaco-depresiv care a crescut natalitatea americană, Premieră la "Academia Vedetelor", Britney Spears, un Mickey Mouse al tv etc. Să nu omit capitalele informații din rubrica Ochii și
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
uriașă de hârtie cretată de 60 cm pe 30 cm., pe care o dețin, scrisă în limba franceză și limba turcă imperială. Jos, data: 6 octombrie 1908. Introducerea, foarte impunătoare: Au nom de Sa Majesté Impériale le Sultan, după care urmează datele personale ale călătorului. Pe dosul hârtiei: sosirea, 11 octombrie 1908 și ștampila clară, Salonic, plus taxa, cinci lei, plătită la Consulatul general al României, Constanța. Deși român macedonean, tatăl meu este încetățenit potrivit ordonanței regale emisă de primăria comunei
Livretul de completași by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15355_a_16680]
-
1904, Urziceni Ialomița, scrie: Din Înaltul Ordin al Majestății Sale Regele Ferdinand I în numele Ministrului de război (indescifrabil) se conferă Crucea comemorativă a războiului 1916-1918 cu baretele Mărășești, nr. 2018 anul 1927 luna Decembrie ziua 7. Vitejie, în urma căreia a urmat împroprietărirea de la 23 august 1925 după cum rezultă din ordonanța primăriei Urziceni: ... S-a destinat D-lui Toma S. Țoiu parcela No. 236, compusă din 960 metri pătrați etc. (mai puțin de un sfert de pogon). Actul este intact purtând iscăliturile
Livretul de completași by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15355_a_16680]
-
bun. După amplitudinea crucilor făcute de tot felul de slugi ale Diavolului comunist-totalitar, n-avem nici o garanție că la viitorul recensământ nu vom fi întrebați câte studii am făcut doar pentru-a fi excluși din societate. Evident, dacă n-am urmat cumva una dintre facultățile teologice care, până atunci, le vor fi înlocuit cu succes pe toate celelalte!
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
din 1989! După ce au murit sute de tineri ca să-l dea jos pe Ceaușescu, după ce Bucureștiul a avut de suportat invaziile repetate ale minerilor, nemulțumiți de schimbarea stării de lucruri din țară, după ce atâtea partide s-au compus și recompus urmând parcă logica mișcării browniene și nu pe aceea a vieții politice, după milioane și milioane de discursuri rostite nu numai la întruniri publice, ci și în spațiul intim al familiei, de către fiecare membru al familiei, până la intoxicarea cu politică până
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
cei prinși în blocajul de plăți caută să iasă nemaiplătindu-și obligațiile financiare la buget. Arieratele la buget constituie mijlocul predilect întrucât, în timp ce plățile către furnizori sunt, plățile către buget nu sunt o condiție a actului de producție, în plus urmând a fi făcute doar după încasarea veniturilor. în vreme ce furnizorul poate recurge la condiționări prin nelivrări viitoare, statul, în actualul stadiu legislativ, nu are nici o pârghie reală de coerciție. Majorările și penalitățile de întârziere sunt ignorate de rău-platnici la fel ca
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
cărți o falie de perspectivă și de stil al scriiturii, o falie obiectivă și pe care autoarea o anunță de altfel la început. Primul capitol, de aproximativ 30 de pagini, aparține unui tip oarecum diferit de abordare față de capitolele care urmează. E un fragment de teză de doctorat, scris în 1991, deci cu zece ani înainte de eseurile care îi urmează, toate scrise în 2000-2001. Stilul doctoral se simte, dar, mult mai important din punct de vedere editorial, dă o anumită greutate
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
de altfel la început. Primul capitol, de aproximativ 30 de pagini, aparține unui tip oarecum diferit de abordare față de capitolele care urmează. E un fragment de teză de doctorat, scris în 1991, deci cu zece ani înainte de eseurile care îi urmează, toate scrise în 2000-2001. Stilul doctoral se simte, dar, mult mai important din punct de vedere editorial, dă o anumită greutate celor ce se citesc după. în acest prim capitol se discută despre sofistica lui Eugen Ionescu așa cum apare în
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
a lungul carierei. Paiața metafizică și comunicarea imposibilă, teribilismul, fronda și răsfățul celebrității, disprețul pentru cultura mică și obsedanta frică de moarte se regăsesc toate într-o construcție coerentă a căreie cheie de boltă e manierismul sofist. În capitolul care urmează, fundalul filosofic al operei și al atitudinilor lui Eugen Ionescu e pus în contextul generației '27. Operația nu e neapărat originală, dar autoarea îi dă o claritate periculos de convingătoare. Rezumînd, lucrurile ar sta în felul următor. Deopotrivă Vulcănescu, Nae
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
metri pe trei metri și jumătate. Ați văzut aproape tot ceea ce se poate vedea într-o viață de om. Acum, la începutul mileniului trei, istoria pare să o ia razna. Cum priviți evenimentele din 11 septembrie și tot ceea ce a urmat? Chestiunile acestea se întâmplă din cauza contrastelor dintre cei prea bogați și cei prea săraci. În Afganistan totul este exagerat, în special în materie de religie. Dar ăla care a fost capul răutăților este miliardar, iar miliardele le-a făcut pe
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
prea bogați și cei prea săraci. În Afganistan totul este exagerat, în special în materie de religie. Dar ăla care a fost capul răutăților este miliardar, iar miliardele le-a făcut pe petrolul vândut americanilor! Ce ne așteaptă? Anii care urmează eu nu îi văd clar, nu văd o perioadă de pace. Un proverb latin spune " Când vorbesc armele, tac muzele"... O influență inversă nu este posibilă? Arta nu poate să determine relaxarea, înseninarea vremurilor în care trăim, nu poate domoli
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
civilizat, când intrau în magazine salutau. Să se lege de femei - nici vorbă. Ele vroiau... Unele. Da, unele... România își caută azi drumul. Dv. ați fost în multe țări ale lumii. Există un model pe care ar trebui să-l urmăm? Elveția! Din păcate nu este posibil. Nu în situația noastră geografică. Dar nu trebuie să fim dușmani nici cu maghiarii, nici cu rușii, nici cu bulgarii. Noi putem trăi făcând concesii. Anumite concesii, care să nu ne facă rău. Trebuie
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
din anii '80 (curios: știam, și dl M. Ungheanu trebuie s-o știe mai bine decît noi, că anii '80 au cunoscut o redogmatizare protocronistă! - n. n.). Mihai Ungheanu: Holocaustul culturii române (1944-1989), Editura D.B.H. 1999, 476 pag., preț nemenționat. (Va urma)
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
Editorialistul nu doar trece în revistă comentariile anterioare, începute urît, prin campania din Observatorul cultural, dar explică faptul că acest început i-a obligat pe comentatorii ulteriori să nu-și exprime totdeauna cu sinceritatea necesară punctul de vedere. După rechizitoriu, urmînd pledoaria "preocupărilor" de la Observator le-au dat uneori replica "avocații". În acest fel, întreaga polemică a avut de suferit. Și dl O. Nimigean scrie despre Omul recent. Interesantă este și dezbaterea în jurul problemelor reformei din universitatea românească. Dnii Dumitru Irimia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
fi să dăm crezare autorului-narator). Sînt mai multe planuri narative care curg în paralel pînă spre sfîrșitul romanului, cînd personajele și întîmplările încep să se amestece, chiar necontrolat. Ca și în Pont des Arts, ca și în Hotel Europa, Țepeneag urmează o rețetă sigură - aceea a descrierii intimității unui individ, a autorului povestitor. Acesta are un lector, chiar partenera sa de viață, care sancționează, necruțător de multe ori, romanul la care scrie. O punere în abis "limpede ca cristalul", fără prea
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
scene în care francezii se îndreptau spre frigider, își luau provizii și se instalau confortabil în fotolii... Marianne, soția personajului narator, este internată pentru un timp îndelungat. Micile bucurii ale eliberării de sub supravegherea consoartei sînt descrise cu lux de amănunte. Urmează și o eliberare de sub influența amantei... iar de aici drumul naratorului este liber (spre sfîrșitul romanului se va "încurca" cu un încîntător personaj de-al său). Alt plan dezvăluie viața unui mic clan de români exilați - un tînăr proaspăt sosit
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
al lui Panait Istrati. Publicată anul trecut la Editura Istros din Brăila, cartea sa despre opera marelui scriitor prezintă - într-o succesiune cât se poate de firească, deși marcată de dificultățile temei - concluziile analitice ale muncii sale de cercetător. Ea urmează de altfel câtorva studii cu subiecte din aceeași arie de interes apărute în diverse reviste din țară. Acest volum de poetică a narațiunii este structurat încă din intenție într-o parte conceptual introductivă și o alta ilustrativă. Prima, foarte densă
O abordarea stereoscopică a lui Panait Istrati by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15389_a_16714]
-
Ruxandra Cesereanu Cine sîntem noi, românii, după cum scriem și vorbim, mai ales atunci cînd este vorba de pamflet vitriolant, atac la persoană, calomnie, injurie etc.? Voi inventaria și decoda, în cele ce urmează, nouă registre ale limbajului violent, specifice mentalului românesc, cu precădere în secolul XX. Cel dintîi este registrul subuman, prin care se urmărește declasarea celui incriminat prin raportarea sa la un statut diferit de cel omenesc. Acest registru se referă la
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
a Religiilor iau tot mai multă amploare. O nouă revistă, Studia Asiatica, a fost lansată, iar ultimul număr din Archaeus, tomul V/2001 - fasciculele 3-4, anunță pregătirea unei bibliografii generale a istoriei religiilor în România, proiect exhaustiv, dificil, ce ar urma să acopere intervalul cuprins între 1797 și 1997. Ceva mai redus ca număr de pagini în comparație cu aparițiile anterioare, acest ultim număr din Archaeus rămîne la fel de substanțial și de interesant: Eugen Ciurtin nu-și dezminte pasiunea pentru studiile orientale, Andrei Oișteanu
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
Neagoe, Clara Ioanid, care ceruseră explicații în ședință. Cu acea ocazie, Radu Florian este el însuși luat în lucru de securitate. Documentele communicate de dna Blaga mai au și o "parte a II-a, cealaltă față a medaliei", care "va urma". Le așteptăm cu mult interes. Zelatorii lui Antonescu, în afara legii Multe ziare au prezentat pe larg Ordonanța de Urgență a Guvernului prin care sînt interzise organizațiile, manifestările și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob. După cum apreciază comentatorii, Ordonanța e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
vechii combatanți ai Kominternului și-au schimbat doar orientarea: fideli altădată Moscovei, ei au devenit fideli, după 1965, Occidentului și mai ales Parisului. Și într-un caz și în altul erau aceiași, conservîndu-și funcțiile și prelungind holocaustul culturii române". (Va urma) Mihai Ungheanu: Holocaustul culturii române (1944-1989), Editura D.B.H. 1999, 476 pag., preț nemenționat.
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]