541 matches
-
Cluj-Napoca,1989; Nudul și moartea, București, 1991; Marele Inchizitor, București, 1993; Veghea și Departele, București, 1995; Plânsul lui Bacovia. O interpretare psihanalitică, pref. Romul Munteanu, București, 1997; Frică și înfiorare, București, 1998; Reîntoarcerea la Eminescu, București, 1999. Repere bibliografice: Mihaela Ursa, „Nudul și moartea”, ST, 1993, 7; Ion Brădiceanu, „Marele Inchizitor”, „Gorjeanul”, 1994, 4 358; Nicolae Turtureanu, Chipul și asemănarea, RR, 2000, 2. M. Dr.
TAMARIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290043_a_291372]
-
Plus, Cluj-Napoca, 1997; Nopți și zile, Târgu Mureș, 1999; Just Poems, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Adriana Cean, Drum iterativ, ECH, 1993, 9; Alina Cuceu, Printre femei și în lume, ECH, 1993, 9; Maria-Elena Ganciu, Sabatul poeziei, ECH, 1993, 9; Mihaela Ursa, „E toamnă printre femei și în lume”, ST, 1993, 11; Al.Cistelecan, Primul poet de la Direcția IX, LCF, 1994, 4; Traian Ștef, „E toamnă printre femei și în lume”, F, 1994, 2; Rareș Moldovan, „E toamnă printre femei și în
SUCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290011_a_291340]
-
1988; Jocul cu umbra, Cluj-Napoca, 1994; Starea de labirint, Cluj-Napoca, 1995; Geografia turismului românesc, Cluj-Napoca, 1997; Floarea de rouă, Cluj-Napoca, 1998; Între Carpați și Pirinei, București, 1998. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Jocul cu umbra”, „Unitatea națională” (Cluj-Napoca), 1994, 58; Mihaela Ursa, „Jocul cu umbra”, ST, 1994, 12; Olimpiu Nușfelean, Meditativ și peregrin, TR, 1997, 3-4; Poantă, Dicț. poeți, 156-157; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 282-283. Ct.C.
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
Marcea, Atitudini, 175-177; Ștefănescu, Prim-plan, 71-77; Cosma, Romanul, I, 292-293; Radu, Pagini, 80-81; Eugen Simion, Critica metodelor, RL, 1989, 14; Regman, Nu numai, 133-147; Teodor Vârgolici, „Surâzătorul Alecsandri”, ALA, 1991, 95; C. Trandafir, Proiectul Alecsandri, L, 1992, 451; Mihaela Ursa, Un nou Alecsandri, TR, 1992, 48; Andrei Grigor, Alexandru Piru, CC, 1992, 10-12; Eugen Simion, Eminescu azi, L, 1993, 27; Lucian Chișu, Luntrea lui Caron, L, 1993, 45; Nicolae Iliescu, Addenda unei vieți, L, 1993, 45; Romul Munteanu, La despărțirea
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
românesc postbelic, Pitești, 1998; Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, postfață Paul Cornea, București, 1999; Adrian Dinu Rachieru, Elitism și postmodernism, Iași, 1999; Mihaela Constantinescu, Forme în mișcare: postmodernismul, București, 1999; Dan Grigorescu, Romanul american al secolului XX, București 1999, 262-335; Mihaela Ursa, Optzecismul și promisiunile postmodernismului, Pitești, 1999; Ion Bogdan Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” culturale, Pitești, 2000; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I-II, Pitești, 2000-2003; Dan Grigorescu, Jocul cu oglinzile. Însemnări despre literatura și arta postmodernă, București
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
1976, 6; Piru, Critici, 302-303; Sanda Cordoș, Literatura generației optzeciste, CC, 1996, 9-10; Radu G. Țeposu, Ariel, scribul hieratic, VTRA, 1997, 3; Ion Pop, „Scriitori români postmoderni”, VTRA, 1997, 3; Virgil Podoabă, Cartea clasică despre optzeciști, VTRA, 1997, 3; Mihaela Ursa, „Optzecism” sau postmodernism, ECH, 1997, 4-6; Horea Poenar, „Scriitori români postmoderni”, ECH, 1997, 4-6; Doru George Burlacu, Voci ale literaturii, Cluj-Napoca, 1998, 168-169; Iulian Boldea, Postmodernismul românesc, „Discobolul”, 1999, 14; Nicoleta Sălcudeanu, Fotografie de grup cu optzeciști, „Discobolul”, 1999, 14
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
1988; Boris Pasternak, Sora mea, viața, Timișoara, 1998, Se topește zăpada, Timișoara, 1998; Anna Ahmatova, Anno Domini, Timișoara, 1998; Pierre Paris, Casa umbrelor, Satu Mare, 2001 (în colaborare cu Claudia Pintescu). Repere bibliografice: Gheorghe Glodeanu, „Colocviile vântului”, TR, 1985, 16; Mihaela Ursa, „Jocul dragostei și al hazardului”, ST, 1994, 10-11; Mariana Filimon, Un univers paralel, CNP, 1998, 6-7; Adrian Popescu, „Poeta artifex”, ST, 1999, 8-9; Virgil Mihaiu, „Cârlige de cuvinte”, ST, 2000, 11-12; Vulturescu, Cultură, 167-173; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III
PINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
1984, CREL, 1984; Manea, Contur, 56-59; Moraru, Textul, 176-179; Călinescu, Biblioteci, 211-221; Holban, Profiluri, 310-321; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 122-129; Simion, Scriitori, IV, 327-350; Papahagi, Cumpănă, 127-130; Lovinescu, Unde scurte, III, 121-124; Negoițescu, Scriitori contemporani, 323-326; Simuț, Incursiuni, 171-174; Mihaela Ursa, Poezia unui prozator - Costache Olăreanu, APF, 1996, 5; Valeriu Cristea, Ucenic la clasici în vremea lui Giuseppe cel Cumplit, ALA, 1998, 424; Glodeanu, Dimensiuni, 176-177; Zaciu, Departe, 92-95; Dicț. analitic, I, 247-249, IV, 275-277, 492-494; Cărtărescu, Postmodernismul, 351-356; Adina Dinițoiu
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
1 117-140 Ștefănucă, Petre Obiceiuri și credințe de la Nișcani În legătură cu locuința 1 170-174 Tancău Magda, Iacov Sorina, Toth Cosmin Cercetare sociologică În două asociații de locatari din București 1 79-100 Tucicov-Bogdan, Ana Pentru o psihologie socială a educației 4 69-79 Urse, Laura Un punct de vedere asupra structurii de clasă actuale din România 4 140-153 Într-o recentă Întâlnire informală de la Catedra de sociologie, ispitit de auditoriu să-și identifice filiațiile și plasamentul În sociologia românească postbelică, unul dintre personajele invocate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
său având moșii în Ilfov, Vlașca și Buzău. Informațiilor directe le alătură răspunsurile la un chestionar propriu, primite de la învățători din Mehedinți, Muscel, Dâmbovița, Buzău, Râmnicu Sărat, Brăila, Putna, Bacău, Botoșani, Vâlcea, Olt, Ialomița, Neamț, Dorohoi, Prahova. Pentru cele două Urse, Dragon, Hercule, Lira, Lebăda sau Crucea, Delfinul, Vulturul, Cefeu, Perseu, Cassiope, Andromeda, Pegas ș.a., dă denumirile populare și sumare informații despre credințele vechilor greci și romani asupra corpurilor cerești și reproduce scurte legende. Observând că poporul cunoaște treizeci și nouă
OTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288597_a_289926]
-
îngr. Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, Pitești, 1998; Valeriu Bârgău, Generația ’80: precursori și urmași, Deva, 1999; Adrian Dinu Rachieru, Elitism și postmodernism, Iași, 1999, 27-167; Cărtărescu, Postmodernismul, 142-165, 364-457; Gheorghe Iova, Acțiunea textuală. Bunul simț vizionar, Pitești, 1999; Mihaela Ursa, Optzecismul și promisiunile postmodernismului, Pitești, 1999; Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, I, Pitești, 2000; Bucur, Poeți optzeciști; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000; Nicolae Leahu, Poezia generației ’80, Chișinău, 2000; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I-III
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
tuturor că țărănimea noastră - oricât este ea de influențată de prejudecăți atavice - știe totuși să găsească firul dreptei judecăți și cumpănind binele și răul - să pășească cu încredere pe un drum nou. Comuna Dăbuleni, Osicea de Sus, Dobriceni, Izbiceni și Ursa din Romanații Olteniei, comuna basarabeană Rajvint din Hotin și cele moldovenești, Puești din Tutova și Zăbala din Putna fiecare cu câte o consilieră comunală; Coveiu Doljului, cu consiliera sa județeană, Negreștii din Vaslui și Cobia din Dâmbovița, cu primăresele lor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Sindromul veridicității, TMS, 1990, 2; Dan Silviu Boerescu, Poezia sufletelor mărunte, T, 1900, 3; George Pruteanu, Romanciera la munca de jos, CRC, 1990, 22; Monica Lovinescu, Gabriela Adameșteanu, F, 1990, 7; Ovidiu Pecican, Ralantiul, surdina revoltei, CNT, 1991, 31; Mihaela Ursa, „Drumul egal” al prozei, APF, 1993, 6; Simona Sora, Tonul și perspectiva, RL, 1993, 16; George, Sfârșitul, IV, 305-312; Ștefan Borbély, Gabriela Adameșteanu, F, 1994, 3; Negoițescu, Scriitori contemporani, 9-11; Lovinescu, Unde scurte, IV, 121-127, VI, 40-45; Petraș, Lit. rom
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
RL, 2000, 31; Alexandru Ruja, Un destin perdant, O, 2000, 11; Petraș, Panorama, 141-144; Al. Cistelecan, Poezia patriotică, un concept acordeon, VTRA, 2002, 3-4; Ioana Pârvulescu, Fluturele regal, RL, 2002, 27; Paul Cernat, Totuși, poezia patriotică, OC, 2002, 100; Mihaela Ursa, A patra evanghelie a eminescologiei?, ST, 2003, 4-5. D.C.M.
BOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
Unirea” din Alba Iulia și la revista „Orizont”, iar din 1992 este director al Bibliotecii Județene Timiș. Debutează cu o schiță în „Orizont”, în 1972. Colaborează la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Tribuna”. Scrie scenarii de film și cronici radiofonice. Romanul Casa Ursei Mari (1978; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor) înfățișează întâlnirea, văzută ca formă de adaptare, și nu ca rezistență (cum remarca la apariția cărții Nicolae Manolescu), dintre comunitatea patriarhală a tăietorilor de lemne și lumea dinamică a constructorilor de hidrocentrale
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
nostalgii central-europene - de tensiunea înfruntării unor personaje cu soluții existențiale diferite: tatăl, care a optat pentru retragerea din lume, contemplată cu detașare, dar și cu melancolie, și fiul, mânat de dorința de putere, angajat în agresivul tumult cotidian. SCRIERI: Casa Ursei Mari, Cluj-Napoca, 1978; Reciful, Timișoara, 1979; Sărbătorile, București, 1981; Zigguratul, București, 1982; Muflonul, I-II, Timișoara, 1986-1989; Casa de pânză, Timișoara, 1995; Demonul discret, Timișoara, 1996; Noaptea strigoilor (Martorul), Timișoara, 1996; Picătura de cucută, Iași, 1997; Remora (Jucătorul), Timișoara, 1998
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
figurează o deschidere a orizontului liric spre cosmic, De taină, cel de-al doilea ciclu, este orientat către intimitate, iar ciclul final, Marile Eleusii, indică o vocație specială pentru poezia cu formă fixă (ilustrată aici prin sonet). Culegerile ulterioare (Nevăzutele Urse, 1975, Cântece de viscol, 1976, Anonimus, 1977, Ascunsa trudă, 1979) confirmă că B. a intuit de la început o formulă poetică proprie, relevantă, căreia îi rămâne fidel, întrucât este productivă sub toate aspectele. Dar dacă, tematic, se cristalizează trei mari obsesii
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
sa, în personajele sale, în alcătuirea articulațiilor sale”. Cele două romane, Joia patimilor (1981) și Zborul gâștei sălbatice (1989), completează fericit profilul plurivalent al operei lui B. SCRIERI: Marile Eleusii, Cluj, 1971; Magda Isanos. Drumul spre Eleusis, București, 1975; Nevăzutele Urse, Cluj-Napoca, 1975; Cântece de viscol, București, 1976; Anonimus, postfață Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1977; Ascunsa trudă, București, 1979; Grigore Alexandrescu. Parada măștilor, București, 1981; Joia patimilor, București, 1981; Recurs la singurătate, București, 1982; Starea bizantină, Cluj-Napoca, 1983; Apărarea lui Socrate, București
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
în urma unui schimb de cuvinte-obiecte, la fel cum bătrânul din a doua povestire devine "făt" nenăscut, colecționând obiecte-oameni. Este mai puțin important în ce fel ajunge Andrei Oișteanu să își populeze atât de convingător lumea, esențială fiind reușita sa. Mihaela URSA "APOSTROF", Nr. 10, oct. 1995, Cluj Recuperările prozei De ce moare lumea la Giurgiu? De literatură, monșer! întârzierea cu care a apărut această carte trebuie să dea de gândit. Încheiată de autor în 1978, propusă spre editare în prima parte a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în urma unui schimb de cuvinte-obiecte, la fel cum bătrânul din a doua povestire devine "făt" nenăscut, colecționând obiecte-oameni. Este mai puțin important în ce fel ajunge Andrei Oișteanu să își populeze atât de convingător lumea, esențială fiind reușita sa. Mihaela URSA "APOSTROF", Nr. 10, oct. 1995, Cluj Recuperările prozei De ce moare lumea la Giurgiu? De literatură, monșer! întârzierea cu care a apărut această carte trebuie să dea de gândit. Încheiată de autor în 1978, propusă spre editare în prima parte a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
căpitănia portului Darwin ești Înregistrat drept Kurtz și de-acum devii Kurtz pentru toată lumea - și Jim Cânepă pentru indigeni. Dar Într-o seară, În timp ce fata te alintă În cerdac și Crucea Sudului scânteiază ca niciodată, vai, cât de diferită de Ursa Mare, tu Înțelegi: ai vrea să te Întorci acasă. Numai pentru puțină vreme, ca să vezi ce-a mai rămas din tine prin locurile acelea. Iei șalupa cu motor, ajungi la Manila, de acolo un avion cu elice te poartă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Îmi amintesc, Fecioara are alt contur și numără, pare-mi-se, unsprezece stele...” Colonelul surâse cu indulgență: „Domnilor, domnilor, știți mai bine ca mine că totul depinde de felul cum se trasează liniile, și putem avea un car sau o ursă, după plac, și cât e de greu de hotărât dacă o stea e Înăuntrul sau În afara unei constelații. Revedeți Fecioara, fixați Spicul ca punct inferior, corespunzând coastei provensale, identificați numai cinci stele, și asemănarea dintre liniile trasate va fi impresionantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
noastră, se menționează implicarea psihopaților care se manifestă prin instabilitate, impulsivitate, reactivitate normală față de exigențele vieții, încăpățânare, înclinație spre perversiune, toxicomanie în săvârșirea unor infracțiuni de furt, vagabondaj, parazitism, escrocherii inclusiv sentimentale, infracțiuni contra demnității, a integrității corporale etc. (V. Ursa, 1985, p. 291). Paleta exprimării psihopatului este, prin urmare, foarte largă, psihopatia putând fi: astenică, cicloidă, epileptoidă, excitabilă, impulsivă, isterică, paranoidă, perversă, psihastenică, schizoidă, timopată cu slabă capacitate de adaptare a reprezentanților săi, făcându-i improprii pentru a învăța prea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pe firmamentul literelor...“ — Și vrei să strălucești la rîndul dumitale, nu e așa? Firmamentul e mare. Te temi cumva că Îți vei eclipsa părintele? Sau poate vrei să joci rolul stelelor duble? Franz și François, ca Alcor și Mizar din Ursa Mare? — Crezi că ar fi fost bine să adopt un pseudonim? — Amice, aici nu sîntem la Starea Civilă. — Din clipa În care am Încetat să mai fiu un catolic practicant, n-am mai putut crede În valoarea cărților tatălui meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
nu mi le-a fura! [1937] * BAZIN ÎNTR-UN PARC La fața stihiei peștii s-adună, cu ochii întorși se uită la lună. Suveici de aur, mici zei de apă, luând sfatul lunii învată să tacă. [1937] * CÎNTECUL BRADULUI Subt Ursa Mare, surpat de bureți, neatins de om, neajuns de ereți, bătrân, bătrân, în imperiul meu bradul bărbos străjuiește mereu. Lichene și buhe și viespi îl cuprind. Păianjenii sfinți prin cetini se-ntind. La un veac, tot la un veac, din
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]