528 matches
-
rostul unui braț să o cuprindă. Iar de rostirea-mi e cumva prilej de vreo obidă - Că brațul așteptat nu vrea să se ivească -, Ea, brațul să-l sădească! Femeia-i veșnic rostul ochilor porniți s-o soarbă. Iar de ursita-i nividește ei o soartă oarbă - Că ochii așteptați n-apar să o privească -, Ea, ochii să-i sădească! Femeia-i veșnic rostul unei guri să o sărute. Iar de cumva se-arată-n cale hăul fără punte - Că nu apare gura
IUBIREA SE... CULTIVĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381308_a_382637]
-
din partea comunității și pe cea de vrăjitorie, care implica o relație cu Necuratul. Ca descântătoare trebuiau ocolite, căci puteau difuza în jur propriul destin: „Fetele mari” - constata Gorovei - „nu se duc la vădane să îi facă pe dragoste, sau pe ursită, căci cred că nu vor avea noroc de bărbat cu zile.”424 Unele văduve se ocupau, prin urmare, cu descântatul. Altele, dintr-un „grup” eterogen (ce nu-i excludea pe bărbați) și mereu prezent în lumea medievală românească 425, alcătuit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
O viață pierdută, care, ezitând să intervină energic în viața fetei sale, în cele din urmă o pierde. Mai toți își află liniștea numai dacă acționează după legile moralei, precum maica Teofana din Împăcare. Alteori, când vor să se împotrivească ursitei, ei își provoacă suferințe, îndurate cu stoicism, cu resemnare, convinși că, totuși, destinul, determinat de însăși firea lor, îi va înfrânge. Dacă reușesc să se transforme, ajung la seninătate sufletească, asemenea lui Paraschiv Ciulic din Vecinii (II). Scriitorul este un
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
marcate de o sinceritate intensă, în ciuda alternării sau a amalgamării ezitante de formule lirice clasice și moderne. Datini, lucrarea câmpului, tradiții, rituri de trecere, obiceiuri magice, toate transpuse în sugestii metafizice, participă la alcătuirea ființei, ca într-un descântec de ursită al celei care se închipuie „zămislită din balade”. Mereu în consonanță cu natura („Eu noaptea nu dorm, ca roua să poată-nflori”), îngăduindu-și numai bucuriile simple, care precum în descântecul magic sporesc lumea, poeta vădește o anume pudoare, vrând
SELENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
G. Bacovia (Amurg violet), Ștefan Aug. Doinaș (Intermezzo), Virgil Șotropa (Galerele aleargă, Vremile, În goană), Mihai Beniuc (Vulturii doborâți), Victor Ilieșiu, Francisc Păcurariu, prezent în redacție și marcându-și acum începuturile literare (Înviforată creștere, Împrimăvărare, Stanțe, Stih tânăr, Un zar, Ursita ș.a.), Iosif Moruțan, Valentin Strava, Ion Cherejan, Teodor Ciceu, Valentin Raus ș.a., iar proză dau Andrei Radu, Pia Dragoș, Alexandru Anca ș.a. Îndeosebi la rubrica „Grai și suflet românesc” apar numeroase retipăriri: Mihai Eminescu (Printre sute de catarge, Crăiasa din
TRIBUNA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290247_a_291576]
-
apar în Odiseea, deși mirifice, nu afectează destinul odiseic, pentru că nu sunt cl:thes, „torcătoare”. Deși încântătoare prin cântecul lor ademenitor, Sirenele nu îl prind pe erou în capcană. Nausicaa, fiica regelui feacilor Alcinoos, deși minunată, nu-i poate schimba ursita. Însoțindu-se cu ea, Ulise ar fi putut deveni regele insulei feacilor, care este țara păcii - dar Nausicaa se îndeletnicea numai cu spălatul rufelor, nu și cu urzirea. Doar mama ei, regina Areta, putea interveni, pentru că era torcătoare de caiere
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu versuri, în maniera alegorică a poeților Văcărești. Sub influența poeziei romantice franceze (Lamartine, în primul rând), dar și a poeților din Principate (Cezar Bolliac, Grigore Alexandrescu, I. Heliade-Rădulescu), el a evoluat spre o lirică pesimistă, cu interogații lamentuoase către ursită și Dumnezeu și cu meditații despre nedreapta alcătuire a lumii. Și-a relevat vocația pentru poezia socială și patriotică după 1843, cu Glasul unui român, și mai ales la 1848, prin poezia Un răsunet. Cunoscută îndeosebi sub titlul Deșteaptă-te
MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
București, 1847; Vestita bătălie de la Călugăreni, București, 1848; Poezii diverse, în Bernardin de Saint-Pierre, Coliba indiană..., București, 1850; Poezii, București, 1850; Fiul mazâlului, București, 1851; Stanțe la România, București, 1852; Curtea lui Vasilie Vodă, București, 1852; Actrița din Moldova. Pe ursită, București, 1852; Hoții și hagiul, București, 1853; Colecție de poezii nuoi, București, 1854; Păcală și Tândală. Și-a găsit tingirea capac, București, 1854; Colecțiune de poezii. Faptele eroilor; București, 1857; Bucur, istoria fundării Bucureștilor, București, 1858; Impresiuni de călătorie în
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
Pravoslavnica ocrotire (1941). Cartea reia fragmente din Lupii, rescrise ca poeme în proză (Vladimir Streinu suspectează un plagiat după Cimitirul marin al lui Paul Valéry), precum și povestirea Aghan, apărută în 1940 în condiții grafice excepționale și reeditată aici cu titlul Ursita. N. mânuiește în această povestire poematică tehnica fantasticului terifiant, preluând motivul nervalian al „mâinii vrăjite”, agrementat cu sugestii locale (credința în strigoi etc.). Revoluția (I-II, 1943), celălalt roman, apărut fragmentar mai întâi în „Cuvântul”, este capodopera scriitorului și sinteza
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
contribuție a lui B. P. Hasdeu, care dă, alături de câteva articole politice, un comentariu asupra titlului domnitorilor autohtoni, apoi Studii critice asupra istoriei române, schițe bibliografice. Aici apare scrierea Copilăriile lui Iancu Moțoc de B. P. Hasdeu, prima versiune a Ursitei, cu indicația că este un fragment dintr-un roman. Cu publicistică militantă, antirosettistă, dar și cu poezie satirică, participă și C. D. Aricescu, un timp și administrator al gazetei; versuri scriu Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, precum și Gh. Tăutu, G. Baronzi
BUCIUMUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285890_a_287219]
-
ei, zise el iarăși, Maria lui Negru l-a luat cu farmece. A văzut-o moșneagul Cristea în miezul nopții, peun părău, cum juca în pielea goală. De asta i se părea și lui bărbatu- său ruptă din soare. - De ursită și-a făcut și baba Ciubotărița, răsări Saveta lui Costache Acea. A făcut baba ce-a făcut ș-a luat un flăcău. Iar Sevastian Ciubotariu, fiind tânăr, mai fugea în sat la muieri ; dar baba îl aducea înapoi cu ulcica
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
vârât Necuratul coada! grăi moașa și trimise după baba Sempronia, mare meșteroaie, care stătea afară din târg, sus pe dealuri, și despre care se spunea că mănâncă șarpe fiert în șapte ape, de poate desluși limba dihăniilor și poate citi ursita omului ca într-o carte. Le era cam frică de ea și n-o chemau decât arareori, să gonească din târg ciuma sau să țină grindina departe. Se spunea că mă-sa a încercat să se lepede de ea după ce
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
nu mai știa câte veacuri purta Sempronia pe umeri. Ba se zicea că și Moartea o ocolește, că-l are pe Necuratul într-însa. Sempronia veni în grabă, tresăltându-și bucile și țâțele enorme și zăngănind din caseta de aflat ursita. Cercetă cu mare băgare de seamă călcâiul, văzu că soarele se afla în zodia Berbecului, în conjuncție cu Saturn, scrijeli însemnele copilului pe trunchiul unui brad falnic din curte și îngropă placenta la rădăcina acestuia. Legă apoi cu un ștergar
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
vârât Necuratul coada! grăi moașa și trimise după baba Sempronia, mare meșteroaie, care stătea afară din târg, sus pe dealuri, și despre care se spunea că mănâncă șarpe fiert în șapte ape, de poate desluși limba dihăniilor și poate citi ursita omului ca într-o carte. Le era cam frică de ea și n-o chemau decât arareori, să gonească din târg ciuma sau să țină grindina departe. Se spunea că mă-sa a încercat să se lepede de ea după ce
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
nu mai știa câte veacuri purta Sempronia pe umeri. Ba se zicea că și Moartea o ocolește, că-l are pe Necuratul într-însa. Sempronia veni în grabă, tresăltându-și bucile și țâțele enorme și zăngănind din caseta de aflat ursita. Cercetă cu mare băgare de seamă călcâiul, văzu că soarele se afla în zodia Berbecului, în conjuncție cu Saturn, scrijeli însemnele copilului pe trunchiul unui brad falnic din curte și îngropă placenta la rădăcina acestuia. Legă apoi cu un ștergar
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
luptă dreaptă Îl biruise, În prezent i se opunea din nou...!! Dar el, Tony Pavone care se ridicase din mormând de două ori, ce trebuia să facă...? Să cedeze ori să lupte cu Îndârjire anulând din nou apriga prorocire a ursitelor...? Având sufletul negru de supărare,Tony Pavone la câteva zile uită de soartă și destin, catapultat fiind din nou În activitatea zilnică a depistării de noi lucrări, procurării de materiale cu bani din salariul său, de plata lucrătorilor care se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
fanaticilor și necazul era foarte adânc. Ca mulți oameni care mai văzuseră lumea prăbușindu-se o dată, domnul Sammler nutrea posibilitatea ca ea să se prăbușească de două ori. Nu era de acord cu prieteni de-ai săi refugiați că această ursită era inevitabilă, dar credințele liberale nu păreau capabile de autoapărare și puteai mirosi putreziciunea. Vedeai impulsurile sinucigașe ale civilizației cum Împing puternic. Te Întrebai dacă această cultură apuseană putea supraviețui diseminării universale - dacă doar știința și tehnologia sau practicile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ziarul „Viața studentească”. Debutul literar - publicarea de poezii în revistele Cronica, Convorbiri literare, Urzica, Contemporanul. Debutul editorial a fost in anul 1990 cu publicarea romanului „La porțile amintirii”, „Dragoste de țigancă”, volumul de poezii „Oglinzile timpului”, studiile etnografice „Descântece pentru ursită”, „Magia descântecilor.” Am participat la alcătuirea antologiilor de poezie „7 poeți ai Iașului”, „Muguri iertați”, „Cărticica mea de Crăciun”, „Cărticica mea de iarnă”, „Arta sfâșiată”, „Cuvântul ca o pradă”, „Amintiri temporale din faptul serii”, „Surâsul primăverii”, „Fântâni de gând prin
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Mama era atât de tulburată, că-și pierdu graiul, iar omul încercă s-o liniștească: — Când cineva vrea să cunoască viitorul, trebuie să se aștepte să dea uneori nas în nas cu moartea. Nu se află ea la capătul oricărei ursite? Salma a mai găsit puterea să răspundă, tremurând, implorând parcă: — La capăt, fără îndoială, numai că aici, ea apare la începutul prezicerii. În chip de răspuns, omul își înălță ochii spre cer și își întoarse palmele cu fața-n sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
printre cei puri, trădător al rasei tale? Ai venit ca să săvârșești actul suprem de pângărire? Născut-din-Moarte nu are timp pentru Axona. Nu se poate să fi venit aici ca să i se-nchine. Din moarte te-ai născut și pieirea e ursita ta. Tot ce atingi, murdărești. Tot ce apuci, se sparge. Orice om ai iubi, se sufocă de dragostea ta. Orice om ai urî se purifică prin scârba ta. Chiar pe zeul Axona, chiar pe ea o cauți ca s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
avânt de vânturi ... dedicată mamei Vin să mi te-nhațe haitele păgâne, cu săgeți de ape, buzele-ți lovesc și te trec mătănii într-un miez de pâine, și mă trec fiorii PRUNDULUI CERESC. Adăpost pe veacuri ți-a făcut ursita, din îmbrățișarea unui vechi mister. Tu ești prea-curata, blânda, miluita care din iubire, m-ai făcut stingher! Un stingher ce-și duce zilele pe brânci și îmbrățișarea viselor sub pleoape, în avânt de vânturi, șoaptele prin lunci iluzoriu, dreptul de-
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ea ca într‐o glie; Neștiutori pe urmă de chinul suferinții, Ca să rămânem singuri, le‐ am rupt din carnea vie. Dar nostalgii ascunse și nemărturisite Cresc din făptura noastră și neîntrerupt ne che amă, Ca‐n dragostele noastre‐nesemnate de ursite Să vrem aceeași jertfă din dragostea de mamă. DURERE Bătrâna vorbea Cu feciorul ei, plecat la război Vorbea singură Că nu știa: Vorbește unui viu Sau unui mort? Trecea singură prin sat Sau poate prin cer, Că prea erau aproape
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
fost să vie el pe lume, Bărbatul s‐ a‐ mbătat anume: Era al patrulea băiat, și‐ n casă numai sărăcie. Târziu, când s‐ a întors ursuz și beat, I-a înjurat, ‐ Pesemne că de mare bucurie. Dar ca să‐ alunge vitrega ursită, Pe somnul nou și fără grija foamei, A- ntins măicuța mâna ei trudită: ‐ Băiatul mamei ... Pe urmă, a crescut la întâmplare, Așa cum cresc copiii de sărac, și a trăit și el, ca fiecare. Era un om cuminte, De când îl țin
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
sfântă, scăldată în lumină. Ce clară stă‐ n pervazul copilăriei mele Figura ta cuminte, duioasă și senină! La patul meu, tăcută , veghind neadormită, Încet, pe fruntea‐mi arsă de friguri, mâna‐ ți luneci, În mine‐ți stă viața ... întreaga ta ursită; și după cum mi‐ s ochii, te bucuri sau te‐ntuneci, La patul meu, tăcută, veghind neadormită. Din câți copii pe lume‐s, nici unul nu‐ i ca mine. și cât mă vezi de mare în planurile tale ! ... La zodii chiar s
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
aproape o revoltă față de nedreptățile ce li se fac unor oameni. Femeia stăpânea din moși-strămoși magia albă și mergea căutând calea cu bățul ei nelipsit pe la toți cei care îi cereau ajutorul. Descânta de toate: de deochi, de spaimă, de ursită, de blesteme. Când ne îmbolnăveam, mama o chema și pe la noi. Ea își pregătea pe pipăite toate cele necesare într-un ritual desăvârșit. Punea la loc de cinste apa neîncepută, cărbunii aprinși, lingura de aramă și cu ochii închiși ne
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]