529 matches
-
de întrerupere a rătăcirii: odihnă insulelor pe fundul mării din versurile următoare pare o clipă misterioasă de abandon descrisă în tonuri blânde și liniștite tipice naufragiului leopardian: Apoi pământurile se-așterneau / pe funduri de acvariu, / și-apăsarea uratului, viața altcum ursita / pierea în firmamentele subduse (Verde derivă, trad. MB).357 Pentru Leopardi naufragiul înseamnă încetarea rătăcirii și liniștirea ființei în marea de calm. Pentru Quasimodo ancorarea insulelor naște, neîntârzâiat, tulburare deoarece odihnă temporară invită la o nouă rătăcire. Un alt ecou
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
își vorbeau vorbele, își dormeau somnul; chiar cei care cântau păreau că nu știu nimic de cântec, că altcineva cântă prin gura lor...”. Pe o vreme de ninsoare și „întuneric de nu-ți vezi mâna”, un bolnav în delir din Ursita zice că el va muri în lac la Tăureni. Nici un detaliu psihologic. Însă cadrul, liniștea, obiectele, toate punctează sincretic deznodământul. Înregistrarea graduală de elemente concrete, în manieră cinematografică, ține loc de orice comentariu. În Zborul la cuib - alt răposat; lângă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
spiritului, pasiunile lascive și pasivitatea. Nu găsesc lipsit de importanță la acești oameni folosirea frecventă, În diverse Împrejurări, a cuvântului noroc, intrat În limba noastră din slava veche (norokŭ). Se știe că Înțelesurile lui acoperă o arie destul de mare: soartă, ursită, destin favorabil, etc. Interesante sunt construcțiile gramaticale În care Își fac loc: cu noroc și fără noroc (cu sens sau fără sens), a merge la noroc (la Întâmplare), la cât mi-o sta norocul (În ce măsură voi fi favorizat de soartă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
repede... Nori de furtună se strângeau tot mai negri la hotarele țării noastre. Un sentiment greu de întuneric, se întindea peste tot... inimile ne erau neliniștite.. Erau zile de așteptare cumplită în tremur de inimă. Simțeam că se apropie ceasul ursitei, că nimic nu mai poate opri, acum, furtuna pornită să se sfarme asupra țării noastre. Toate semnele arătau că anul în care abia intrasem, va fi anul supremelor încleștări... al neînchipuitelor prăbușiri și al extremelor decizii... De neuitat este ziua
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ca trăsnetul, derutându-ne și mai tare. Prin grija autorităților Statului, Seminarul „Veniamin Costache” din Iași, avea asigurată cazarea la Timișoara, pe tot timpul refugiului. Elevii trebuiau să plece acasă și să hotărască cu părinții... Simțeai cum se apropia ceasul ursitei, că nimic nu mai poate opri furtuna care se pornise... Totul se făcea cu o grabă care înfricoșa... Către amiază, ploaia pornită de dimineață încetase... Ceața se ridică și se risipi repede... În cer se simțea boarea primăverii care venea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și, pentru un om lucid, realitatea era cu totul alta decât aceea scrisă în comunicatele oficiale. Ziarele vorbeau... zvonurile însă, veștile rele, mai ales, intrau prin ferestre.. pe uși, prin pereți.. ajungeau înaintea lor. Simțeam că se apropie, parcă, ceasul ursitei, că nimic nu mai poate opri furtuna, care avea să se sfarme asupra întregii țări. Erau zile de așteptare... o așteptare în tremur de inimă. Ziarele vorbeau necontenit despre schimbări... reforme.. Se zvonea.. de o reformă a învățământului. În anul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
G. Bacovia (Amurg violet), Ștefan Aug. Doinaș (Intermezzo), Virgil Șotropa (Galerele aleargă, Vremile, În goană), Mihai Beniuc (Vulturii doborâți), Victor Ilieșiu, Francisc Păcurariu, prezent în redacție și marcându-și acum începuturile literare (Înviforată creștere, Împrimăvărare, Stanțe, Stih tânăr, Un zar, Ursita ș.a.), Iosif Moruțan, Valentin Strava, Ion Cherejan, Teodor Ciceu, Valentin Raus ș.a., iar proză dau Andrei Radu, Pia Dragoș, Alexandru Anca ș.a. Îndeosebi la rubrica „Grai și suflet românesc” apar numeroase retipăriri: Mihai Eminescu (Printre sute de catarge, Crăiasa din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290247_a_291576]
-
București, 1847; Vestita bătălie de la Călugăreni, București, 1848; Poezii diverse, în Bernardin de Saint-Pierre, Coliba indiană..., București, 1850; Poezii, București, 1850; Fiul mazâlului, București, 1851; Stanțe la România, București, 1852; Curtea lui Vasilie Vodă, București, 1852; Actrița din Moldova. Pe ursită, București, 1852; Hoții și hagiul, București, 1853; Colecție de poezii nuoi, București, 1854; Păcală și Tândală. Și-a găsit tingirea capac, București, 1854; Colecțiune de poezii. Faptele eroilor; București, 1857; Bucur, istoria fundării Bucureștilor, București, 1858; Impresiuni de călătorie în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
bis "Marșul lui Radetzky". Suntem, se pare, națiunea cea mai dispusă să-și dea palme în oglindă mirându-ne, apoi, de lipsa de respect cu care ne tratează alții. Mă-ntreb cum ar fi fost tratat Petöfi (de pildă) dacă ursita l-ar fi arondat istoriei literaturii române. Care literatură, cum spune Negrici, este inferioară celor din țările vecine datorită întâi de toate avatarurilor nefericitei noastre istorii naționale. N-aș crede că am avut o istorie mai amară decât a bulgarilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Alexandru Pelimon, Ion Dumitrescu Movileanu, Grigore Bossueceanu, Atanasie Marian Marienescu, Constanța Dunca-Schiau, Iulian Grozescu și Ion Veniamin Adrian. La un singur scriitor, retorismul contribuie veridic la evocarea secolelor anterioare: personalitatea artistică, genial paroxistică a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, realizează în Ursita, proză istorică a secolului care pune problema unei prestigioase comparații calitative cu Alexandru Lăpușneanul. Extrem de semnificativ este faptul că retorismul Ursitei se suprapune cu o măiastră utilizare a limbajului popular. (Nefinalizarea romanului reprezintă una dintre multele pierderi ale istoriei literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
scriitor, retorismul contribuie veridic la evocarea secolelor anterioare: personalitatea artistică, genial paroxistică a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, realizează în Ursita, proză istorică a secolului care pune problema unei prestigioase comparații calitative cu Alexandru Lăpușneanul. Extrem de semnificativ este faptul că retorismul Ursitei se suprapune cu o măiastră utilizare a limbajului popular. (Nefinalizarea romanului reprezintă una dintre multele pierderi ale istoriei literaturii române). Scriitorul face parte din categoria acelora care valorifică cuvântul popular în direcția unei utilizări evocator temporale. Remarcăm, la nivel narativ
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Aceste legături introduc, pe de o parte, lectorul în epoca evocată și, pe de altă parte, individualizează naratorul ca personaj. Pentru că autorul ușor desuet astăzi, subiectiv-obiectiv − totuși excelent documentat în Etymologicum..., frecvent exaltat în Ion Vodă cel Cumplit, realizează în Ursita una din cele mai reușit conturate ipostaze literare: naratorul ursitei unui Iago românesc al epocii marilor Mușatini. Comentariile științifice sunt topite într-o penetrantă ironie (gen Manzoni) prin care povestitorul pătrunde psihologia individuală și socială. Trăsătura stilistică dominantă a scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
evocată și, pe de altă parte, individualizează naratorul ca personaj. Pentru că autorul ușor desuet astăzi, subiectiv-obiectiv − totuși excelent documentat în Etymologicum..., frecvent exaltat în Ion Vodă cel Cumplit, realizează în Ursita una din cele mai reușit conturate ipostaze literare: naratorul ursitei unui Iago românesc al epocii marilor Mușatini. Comentariile științifice sunt topite într-o penetrantă ironie (gen Manzoni) prin care povestitorul pătrunde psihologia individuală și socială. Trăsătura stilistică dominantă a scriitorilor încadrați în a treia variantă stilistică este oralitatea. Dacă prin
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
O viață pierdută, care, ezitând să intervină energic în viața fetei sale, în cele din urmă o pierde. Mai toți își află liniștea numai dacă acționează după legile moralei, precum maica Teofana din Împăcare. Alteori, când vor să se împotrivească ursitei, ei își provoacă suferințe, îndurate cu stoicism, cu resemnare, convinși că, totuși, destinul, determinat de însăși firea lor, îi va înfrânge. Dacă reușesc să se transforme, ajung la seninătate sufletească, asemenea lui Paraschiv Ciulic din Vecinii (II). Scriitorul este un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
taie lemne pentru făcut casă, nouă lemne se lasă cioplite în pădure, ca să putrezească, zicîndu-se: „Acesta este lemnul păduchilor de lemn, acesta al cariilor“ etc. ursindu-se astfel fiecare lemn; apoi se iau lemne pentru casă, nu însă din cele ursite. Cînd cineva face o casă nouă, după ce i-a așezat căpriorii, atîrnă în vîrf o ploscă cu rachiu sau vin și o batistă, și cine se va putea sui după ele, le ia, și batista o ia el, iar plosca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă plouă în ziua aceea în care spală gospodina albiturile bărbatul n-o iubește; dacă însă este timp frumos afară, apoi se crede c o iubește. Fetele mari nu se duc la vădane să le facă pe dragoste sau pe ursită, căci cred că nu vor avea noroc de bărbat cu zile. Cînd ibovnicii își dau unul altuia vreo batistă spre amintire e semn că dragostea lor nu va ținea mult. Să nu ții inel în degetul din mijloc, că n-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
visează cineva pe oarecare om în veșminte noi, acela va muri. Se crede că dacă visează cineva că face straturi, apoi va muri cineva din acea casă. Dacă visează cineva vaci, apoi e semn că i s-a făcut pe ursită și că are să moară. Cînd se stîrnește deodată furtună, vînt și ploaie sau viscol, trebuie să se fi făcut moarte de om. Dacă la facere pe femeie o pălește de ursită și nu se află nimine să-i desfacă, atunci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi e semn că i s-a făcut pe ursită și că are să moară. Cînd se stîrnește deodată furtună, vînt și ploaie sau viscol, trebuie să se fi făcut moarte de om. Dacă la facere pe femeie o pălește de ursită și nu se află nimine să-i desfacă, atunci moare. Dacă mor întruna copiii într-o familie, la cea mai apropiată naștere se prinde un cucoș, de este prunc, iar de este pruncă, o găină, și se îmbracă în îmbrăcămîntul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scurtă, se va însura tînăr. Se crede că o fată mare care postește întreaga zi a Ajunului Crăciunului pînă la miezul nopții nici vorbește vreun cuvînt și privește atunci în oglindă, nu se vede pe sine, ci își vede acolo ursita. în noaptea lui Sf. Vasile, dacă ești flăcău sau fată și voiești a-ți ve dea viitorul soț sau soție, e bine ca la ora douăsprezece noaptea, cînd dorm apele și pietrele, să te închizi singur în odaie; așază în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîtva timp așa, cu privirea fixă în oglindă, vei vedea prin oglindă fie soțul, fie soția, și după puțin timp vei vedea și cine dintre soți va muri întîi. Flăcăul sau fata care voiește să știe care îi va fi ursita să ieie în sara Anului Nou obielele sau colțunii* și să și-i puie sub cap; și apoi se crede că va vedea în acea noapte partea sa în vis. La Sf. Vasile, fata mare se duce la boul de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scoală la prima lovitură, se zice că se mărită anul ăla, estimp; dacă nu, la anu’ ori la celălalt. Flăcăul se duce cu mînile la spate să numere nouă pari din gard; al zecelea, dacă va fi noduros, e bogată ursita; iar de este limpede, e săracă. în sara de ajunul lui Sf. Vasile, cînd se pun fetele la masă, întîia bu cătură o mestecă și o pun jos; cam pe la mijlocul mesei mai pun una - și la sfîrșit alta. După masă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pun fetele la masă, întîia bu cătură o mestecă și o pun jos; cam pe la mijlocul mesei mai pun una - și la sfîrșit alta. După masă le iau și le pun pe fereastră afară, ca să le ureze băieții cu plugușorul, iar ursita lor să le vie în vis și să le spuie dacă cel la care se gîndesc le-a lua sau ba. în seara lui Sf. Vasile, băiatul sau fata, punînd prima bucată ce vo iesc a o mînca pe mînecă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ursitoare Cînd un copil se naște, apar ursitoarele la fereastră; de aceea se țin ușile și ferestrele deschise și [e] cea mai mare liniște în timpul facerii. Se crede că a treia zi după nașterea unui copil sosesc pe la mia zănoapte ursitele, care apoi prevestesc viitorul nou-născutului. A treia zi după nașterea unui copil, sara, se pun în casa unde el doar me sare, vin și bani, că ci în acea sară vin ursitoarele copilului să-l urseze - și să găsească ele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîte-o pisică la urechi, zicînd: „Pisicuță miorlăită, dacă cutare va lua în căsă torie pe cutare, să te scuturi, să te bucuri, iar de nu, să stai pe loc ca turta-n foc.“ Dacă pisica se scutură, se împlinesc cele ursite, iar de va sta locului, nu se împlinesc. Fata care voiește să placă la un anumit flăcău ia o ulcică, o întoarnă cu gura-n jos și pune pe fundul ei cîțiva cărbuni, și rostește apoi o formulă anumită; crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dumitru M. Ion și Carolina Ilica); Cele șapte călătorii ale lui Sinbad marinarul, București, 1977; Antologie de poezie bulgară de la începuturi până azi, pref. Simeon Hadjikosev, București, 1977 (în colaborare cu Victor Tulbure); Aladin și lampa fermecată, București, 1991; Sclava ursitei. Poeți din 1001 de nopți, București, 1991. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Elegii și egloge”, RL, 1969, 18; Horia Bădescu, „Elegii și egloge”, ST, 1969, 6; Constantin Crișan, Poeți fără zgomot, ATN, 1971, 6; Aureliu Goci, „Norul lui Magellan”, RL, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]