306 matches
-
răspunsul la orice întrebare. Puterea sa magică, divinația, se explică atât prin numele de Vasile, asociat unor elemente vechi, precreștine, manifestări legate de momentul crucial al venirii noului an: colindatul, Plugușorul, Vasilca, vergelul - datină legată de profețirea norocului și cunoașterea ursiților - călindariul, diferite vrăjitorii, farmece și descântece care au contribuit la creșterea faimei numelui 95. Sfatul ghicitorului de a se feri de două fete dintre care una alunecă pe gheață și cade, se leagă și de numele său, asociat în viziunea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
diferite vrăjitorii, farmece și descântece care au contribuit la creșterea faimei numelui 95. Sfatul ghicitorului de a se feri de două fete dintre care una alunecă pe gheață și cade, se leagă și de numele său, asociat în viziunea populară ursitului, scrisului, precum și de credința populară că, dacă o fată cade pe gheață pe neștiute, se va mărita repede 96. O altă credință populară că, în noaptea Sf. Vasile, cerul se deschide 97, sugerează posibilitatea comunicării între lumi prin relații spațio-temporale
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
le este lor, când nu jertfesc nimic/ Ei își vor da viața pentru Troia - I 2). De fiecare dată, percepția eroinei trece dincolo de suprafața lucrurilor la care se oprește privirea omului comun. Ifigenia are vise prevestitoare. Ei i se arată ursitul, niciodată zărit în realitate, cu trăsături imprecise (Îl văd, dar nu-i ghicesc culoarea ochilor), nepământești : E născut dintr-o zeiță și ochii lui ard ca două văpăi. În brațele lui, paloșul nu șovăie. Fruntea lui e luminată de un
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să discearnă semnele funeste în situații aparent fericite, ea rămâne neînțeleasă până și de cele mai apropiate persoane. Prietena ei Chrysis îi reproșează că percepe nefiresc lucrurile (Tu nu vezi ca toți oamenii), îi contestă capacitatea de a-și închipui ursitul, pe care o atribuie unei imaginații debordante (asta e o închipuire a ta. Nici nu știi cum îl cheamă), dar admite că de multe ori nu-i poate pătrunde sensul cuvintelor (vorbești întotdeauna prea frumos pentru mine - I 3). Chrysis
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
până în momentul când fetei i se poate anunța soarta reală, iar mai apoi nimeni nu mai pomenește de căsătorie. Ifigenia lui Eliade care nu a acceptat o moarte oarecare, ci doar una cu sens, continuă să vadă în Ahile mirele ursit și crede că nunta lor se va săvârși în cer. Și de data aceasta ea reușește să atribuie o semnificație simplei înșelătorii plănuite de oameni obișnuiți, condamnați să nu-și poată depăși condiția terestră. Ifigenia îi jură fidelitate eternă lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vârfului. Dar lipsa gustului artistic nu era singura lipsă estetică și culturală a oamenilor epocii. Pe zidul de fundament al grilajului care împrejmuie spitalul Colței, trecătorii vor citi pe o piatră pe care uzura vremii o roade neîncetat, următoarea inscripție ursită a fi comemorativă: „Aici a fost turnul Colței, zidit la anul 1742 și care a servit ca foișor pentru foc de la 1848-1888, când s-a dărâmat“. Turnul Colței nu s-a dărâmat la 1888, ci a fost dărâmat. Pe lângă că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cu mujdei gros pe la nas. În felul acesta se alungau duhurile rele e casă, de noi și de animale. Dacă la unele case, fetele lăsau melițele afară, strigoi când veneau se băteau cu ele, lăsând urme. Pentru s-și cunoaște ursitul, fetele ieșeau în miez de noapte la fântână, cu o lumânare aprinsă. Acoperind-o cu un cearșaf și privind înăuntru, vedeau în apa limpedea fântânii pe alesul inimii lor. Dragobetele (24 februarie) este sărbătoarea îndrăgostiților și a iubirii. Spun bătrânii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
LUNEI ( Când s-arată crai nou) Lună, lună, Vârgolună! Tu ești mândră și frumoasă Peste nopți tu ești crăiasă. Tu cal ai, Dar frâu n-ai. Iată dau-ți brâul meu Și fă frâu calului tău, Să te duci după ursitul meu. De-a fi de-aice din sat, De-a fi din celalalt sat, De-a fi din-al treilea sat Ori dintr-al noulea sat Nu-i da stare Ș-alinare; Să nu poată dormi Să nu poată hodini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ș-alinare; Să nu poată dormi Să nu poată hodini, Pân-la mine n-o veni. BRÂUL Brâu, brâușor, Fă-te șerpușor, Fă-te laur balaur Cu solzii de aur. Și cum te-oi încinge, Tu mi te descinge. Pasă după ursitul meu Cel lăsat de Dumnezeu, La o casă și la două Pân-ei ajunge la nouă. Dacă nu le-i întâlni, Dacă nu mi le-i găsi, Să te duci peste hotară Până-ntr-a noua țară, Și mi-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de căutări vor aduce eroul la vârsta specifică pentru saltul existențial. „Nouă este măsura gestațiilor, a căutărilor fructuoase și simbolizează încununarea eforturilor, desăvârșirea unei creații”. Într-un basm din Bughea-de-Sus, Argeș, cei nouă ani ai pruncului smuls de un vânt ursit pentru a fi supus inițierii devin o justificare din partea povestitorului pentru plâns: „pă unde călca, numai bolovani; unde punea picioru, numai bolovani. A-ncepu să plîngă șî iel pîn munți, copil mărișor, dă noo ani, cunoștea tot”. Chipăruș refuză să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nici nu va pieri II. Reînvie-n mine tot trecutul Plin de tinerețe și avânt Glasul celor ce și-au dat tributul Iarăși ne trimite-al lor cuvânt Peste soarta noastră neclintită Orișice furtuni se vor zdrobii Luminând a neamului ursită Soarele din nou va răsării Români fiți gata când veți auzii Semnalul care vă va dezrobii Refren: Tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri Oricât vom îndura jurăm să fie așa Căci tot ce-i românesc
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ce au avut-o Academiile de muzică din România. Dintre toate caracterizările care i s-au făcut, cea mai plastică este a norei ei, Lili Teodoreanu, soția lui Ionel Teodoreanu, scriitoarea Ștefana Velisar-Teodoreanu (1897-1995ă, cea care în volumul de memorialistică Ursitul. Evocări, amintiri (1970ă scria, printre altele: „ĂÎn timpul acesta, eu mă împrieteneam cu mama lui. Grație ei mă adusese tata în țară. Era o mare putere în făptura ei, cu fața netedă și palidă, ca o piatră scoasă din râu
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
cu bostan, julfa și alte bunătăți ale bucătăriei bunicii din „cartea” rurală, pe care le așteptam în postul Crăciunului. Și, să nu uit de fetele mari, care așteptau această noapte un an întreg, în speranța lor de a-și vedea ursitul! Credem că avem suficiente motive, atunci și acum, care să ne determine, pe noi toți, cei cu origini sănătoase, rurale și nu numai, să fim alături de colega noastră pentru derularea proiectului Practici de Sântandrei și să multiplicăm demersul nostru, în
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
ghicit viitorul la masa ursitoarelor au reprezentat una din atracțiile serii. În acest mod, practicile rituale au fost reînviate. Coarnele de bour, usturoiul, covașa sînt doar cîteva dintre „armele” cu care se duce lupta împotriva spiritelor rele. (Cristina Olteanu) CU URSITUL Cotidianul „Evenimentul”, 29 noiembrie 2003, Iași, pagina 5 Sărbătoarea Sfîntului Andrei a început încă de ieri la „Hala Centrală”, unde elevii de la Școala Normală „Vasile Lupu” au organizat o manifestare inedită. Încercând să readucă sărbătoarea în atenția „orășenilor”, ei au
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
bărbatul e iute la mînie, sarea - că e cumpătat, strachina spartă-fericirea, foaia înseamnă că e intelectual.... Mai sînt și unele „de rău”, dar pe alea nu le spunem”, ne-au mărturisit Otilia, Andreea, Petronela și Aida, tinere inițiate în arta ursitului. „Profețiile” se plătesc cu cît vă lasă inima, ca să „vă fie de bine!” și să-și cumpere elevii un brad de Crăciun, pe care să-l împodobească în fața școlii. (G.P.) IMPRESII DE LA ORGANIZATORI, ELEVII Istoria se scrie... prin practici de
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
acestei idei excepționale. Ei, bine, aveam să cunosc o doamnă mărunțică și plină de viață, anume pe doamna profesoară Maria (Coca) Agapi, Domnia Sa fiind schimbul unui bănuț. Sarea înseamnă moliciune, iar cioburile fericire. În această noapte fetele își pot afla ursitul. Tradiția spune că, dacă își pun sub pernă busuioc sfințit, sau un pieptene ,sau manâncă o turtă, sărată tinerele vor afla cu cine se vor căsători. Tot în această noapte strigoii bântuie liberi. Pentru a fi feriți de acțiunea lor
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
a acestei expoziții, a acestei manifestări, mai corect spus. Mă bucur din suflet că ați putut avea ocazia,voi cei mici, să vedeți lucruri pe care altădată oamenii le foloseau la acest an nou, de ce fetele incercau să-și afle ursitul în această seara. De ce, fiindcă același lucru se face și peste o luna, iarăși e o discuție foarte complicată, acuma nu ajungem la ea.În timp, noi am adoptat anul nou de la intâi ianuarie, dar sute de ani pana în
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
-lea, înaintașii noștri au practicat acest străvechi inceput de an, altfel nu se explică de ce fetele și astăzi încă se mai duc la gard, în cotețul porcilor sau se mai uită în fantână ca să vadă acolo un chip de bărbat, ursitul acela pe care tot îl așteaptă. Și îl așteaptă și domnișoarele de astăzi. Să nu credeți că internetul, cu ale sale site-uri matrimoniale, reușește să rezolve toate aceste probleme. Nu, de multe ori sunt mai bune aceste metode și
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
-uri matrimoniale, reușește să rezolve toate aceste probleme. Nu, de multe ori sunt mai bune aceste metode și de asta probabil că fetele încă mai vin aici sau in sate se mai duc pe la babe știute, atoateștiutoare, ca să afle acest ursit. Ei bine, doamna Agapi și echipa dumneaei a reușit să ne aducă în fața aceste obiecte extraordinare, să inventeze anumite procedee, ați văzut acolo acea urnă în care se poate pune un bănuț, fiindcă totul costă. Și la păzitul usturoiului la
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
tunse frezate eviscerate cu ștanța spaimei înfiptă adânc în ochi și vântul fluierând a tîrziu a pagubă și pustiu prin lume *** dar acolo într-o ladă mâncată de vreme și cari trăgând în sită 40 de bobi ca să-și afle ursitul la drum de seară cea-care-are-chipul-tuturor-și-al-nimănui așteaptă să-ți tragă o scatoalcă în loc de "bine-ai venit" dragule corbul dostoievski de când Doamne ai adormit printre betoane stropite de fiere și pubele și câini încuiați în brumă printre aurolaci fără chip și fetițe
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
asupra unui preț simbolic și copilul este dat în schimbul banilor, scos din casă de către femeia respectivă, care-i schimbă numele, apoi readus în casă de mamă. Numele copilului va rămâne cel stabilit de către cumpărătoare. Mai de mult se făcea și ursitul copilului în a treia seară de la naștere. Părinții duceau în camera copilului unelte sau obiecte simbolizând diferite meserii sau ocupații precum și bani, ca să fie strângător de avere. Toată familia aștepta cu lampa aprinsă și cu ușa deschisă până la miezul nopții
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
ei fiind juristul și diplomatul Ștefan Lupașcu, originar din Bacău, și Marie Mazurier, o franțuzoaică originară din munții Vosgi, venită în tinerețe în Moldova ca profesoară a copiilor de boieri. Una dintre lucrările în proză ale Ștefanei Velisar Teodoreanu este "Ursitul", în care evocă intâlnirea cu cel ce în 1920 îi va deveni soț, Ionel Teodoreanu. S-a stins din viață la 30 mai 1995.
Ștefana Velisar Teodoreanu () [Corola-website/Science/303295_a_304624]
-
Halloweenul ca fiind complet incompatibil cu credința creștină datorită originii sale păgâne de Festival al Morților. În tradiția populară din România există un obicei asemănător, Noaptea Sfântului Andrei, care este asociat cu apariția strigoilor, cu farmecele de dragoste și ghicirea ursitului, de asemenea se poate „afla” dacă anul următor va fi roditor. Sfântul Apostol Andrei este prăznuit pe 30 noiembrie. Ortodocșii consideră că în timpul vieții trebuie să dobândească asemănare cu Iisus Hristos și nu să se îmbrace în vampiri și fantome
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma. În unele zone ale țării, ajunul zilei de Dragobete este asemănător cu simbolistica nopții de Bobotează. Fetele tinere, curioase să își afle ursitul, își pun busuioc sfințit sub pernă, având credința că Dragobete le va ajuta să găsească iubirea adevărată. Până în februarie 2016, Dragobete nu avea un simbol asociat. Pe 15 februarie 2016, simbolul Dragobetelui a fost ales în urmă a peste 20
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
Junimea, Iași, 1981 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); 4. Bojin Pavlovski, Western Australia (roman), Editura Cartea Românească, București, 1983 (în colab.); 5. Stevan Tontici, Hulesc și venerez (versuri), Editura Cartea Românească, București, 1983 (în colab.); 6. Jovan Strezovski, Cartea Ursitei (roman), Editura Cartea Românească, București, 1983 (în colab.); 7. Gane Todorovski, Ceas de înjurături și mângâieri (versuri), Editura Cartea Românească, București, 1983 (în colab.); 8. Antologia poeziei armene (sec. V-XX), Editura Minerva, București, 1984 (în colab.); 9. Petre M.
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]